Coaliţia de guvernare s-a reunit luni, 11 aprilie 2022, pentru a agrea un plan de măsuri sociale şi economice care să contracareze criza generată de creşterea preţurilor. Potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, implementarea acestor măsuri va începe de la 01 mai 2022.

Pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România” este în valoare de 17,3 miliarde de lei, dintre care 9 miliarde de lei sunt fonduri europene, iar 8,3 miliarde de lei sunt de la bugetul de stat.

Măsuri economice:
- 300 de milioane de euro pentru compensarea creşterii preţurilor.
- ajutor de stat de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilităţi.
- 200 milioane euro sunt pentru investiţiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire. Se va acorda ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor în valoare de peste 1 milion de euro.
- 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie. Sunt 4000 de beneficiari estimaţi. Impactul ar fi de 0,5 lei/litru din preţul final la pompă.
- Ajustarea contractelor de investiţii publice în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, în funcţie de creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje.
- 5,2 miliarde de lei în 2022 sprijin pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare.
- 75% din salariu pentru angajaţii în şomaj tehnic, până la sfârşitul anului.
- Continuarea programului Kurzarbeit – reducerea programului de lucru.

Pentru sectorul AGRICOL:
- 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România.
- Prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri.
- 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români.
- Salariul minim în agricultură şi industria alimentară - 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcţii).
- 100 de milioane de euro pentru Casa de Comerţ UNIREA - integrator de programe naţionale în agricultură.

MĂSURI SOCIALE:
*Vouchere pentru alimente de bază - 50 de € la fiecare 2 luni

Beneficiari:

- Familii cu cel puţin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună.
- Pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună.
- Persoanele cu venit minim garantat.
- Persoanele cu dizabilităţi.

*Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale - 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine.
*200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntară scutită de taxe).
*+50% valoarea tichetelor de masă - de la 20,17 lei la 30 de lei.
*Dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi - de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi.
*Alocaţia zilnică de hrană creşte de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcţie de vârstă.
*Sumele lunare de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei.
*Cresc cu 58,5% sumele acordate anual copiilor şi tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite.
*Alocaţia lunară de plasament creşte de la 630 de lei la 900 de lei lunar, iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, de la 945 de lei lunar, la 1.350 de lei lunar.
*Extinderea programului de fertilizare în vitro. Numărul persoanelor care pot aplica creşte de la 300 la 5.000 în 2022.
*500 milioane lei – garanţii pentru credite:
- Programul Family start - până la 75.000 lei.
- Programul naţional Student Invest - până la 50.000 lei.

Publicat în Economie

45 de şcoli din judeţul Galaţi au fost selectate în prima rundă de finanţare, care primesc bani din PNRR pentru reducerea abandonului şcolar. La nivel naţional lista şcolilor selectate cuprinde 1.390 de unităţi de învăţământ. Acestea au trei ani la dispoziţie pentru implementarea proiectelor. Peste 1.390 de şcoli au fost selectate în prima rundă de finanţare pentru granturile din programul de reducere a abandonului şcolar, potrivit unui anunţ al Ministerului Educaţiei.
În judeţul Galaţi, 40 de şcoli din mediul rural şi 5 şcoli din mediul urban au obţinut bani în cadrul Schemei de Granturi prin Planul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS).  6 dintre acestea au primit granturi mari, 27 granturi medii şi 12 granturi mici. Cea mai amre sumă o va primi Şcoala Gimnaziala Nr.1, din comuna Ghidigeni, care va primi 983.819 lei.

Lista şcolilor din judeţul Galaţi care primesc bani prin PNRR:

1. Scoala Gimnaziala Nr.1, Sat Adam, Comuna Draguseni - 900.212 lei
2. Scoala Gimnaziala "Gheorghe Si Maria Tasca", Comuna Balabanesti - 398.177 lei
3. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Balasesti - 449.800 lei
4. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Barcea - 899.080 lei
5. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Brahasesti - 899.976 lei
6. Scoala Gimnaziala "Unirea", Comuna Branistea - 691.700 lei
7. Scoala Gimnaziala "Natalia Negru", Comuna Buciumeni - 900.188 lei
8. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Cavadinesti - 900.226 lei
9. Scoala Gimnaziala "George Ivascu", Comuna Certesti - 899.080 lei
10. Liceul Tehnologic Nr.1, Comuna Corod - 870.301 lei
11. Scoala Gimnaziala "General Dumitru Damaceanu", Comuna Cosmesti - 753.250 lei
12. Scoala Gimnaziala "Sfantul Gheorghe", Comuna Cuca - 346.241 lei
13. Liceul Tehnologic Nr.1, Comuna Cudalbi - 796.357 lei
14. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Draguseni - 900.226 lei
15. Scoala Gimnaziala Nr.1, Sat Fantanele, Comuna Scanteiesti - 359.862 lei
16. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Fartanesti - 756.314 lei
17. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Foltesti - 692.480 lei
18. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Frumusita - 796.355 lei
19. Scoala Gimnaziala Nr.16, Localitatea Galati - 690.532 lei
20. Scoala Gimnaziala "Ludovic Cosma", Localitatea Galati - 692.482 lei
21. Scoala Gimnaziala Nr.24, Localitatea Galati - 692.480 lei
22. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Ghidigeni - 983.819 lei
23. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Independenta - 692.119 lei
24. Scoala Gimnaziala "Victor Ion Popa", Comuna Ivesti - 900.226 lei
25. Scoala Profesionala "Hortensia Papadat Bengescu", Comuna Ivesti - 900.226 lei
26. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Jorasti - 900.226 lei
27. Scoala Gimnaziala "Gheorghe Poalelungi", Comuna Mastacani - 683.960 lei
28. Scoala Gimnaziala "Alexei Mateevici", Comuna Movileni - 454.500 lei
29. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Namoloasa - 692.448 lei
30. Scoala Gimnaziala "Florea Julea", Comuna Negrilesti - 450.113 lei
31. Scoala Gimnaziala "Gabriel Dragan", Comuna Nicoresti - 796.346 lei
32. Scoala Gimnaziala "Alexandru Moruzi", Comuna Pechea - 691.600 lei
33. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Poiana - 398.135 lei
34. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Priponesti - 397.666 lei
35. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Radesti - 445.010 lei
36. Scoala Gimnaziala Nr.1, Sat Slivna, Comuna Beresti-Meria - 900.197 lei
37. Scoala Gimnaziala "Vasile Burlui", Comuna Suceveni - 345.796 lei
38. Scoala Gimnaziala "Ion Creanga", Sat Talpigi, Comuna Ghidigeni - 899.080 lei
39. Scoala Gimnaziala "Ion Petrovici", Localitatea Tecuci - 756.783 lei
40. Scoala Gimnaziala "Nicolae Balcescu", Localitatea Tecuci - 398.177 lei
41. Scoala Gimnaziala Nr.1, Sat Toflea, Comuna Brahasesti - 449.958 lei
42. Scoala Gimnaziala Nr.1, Sat Ungureni, Comuna Munteni - 346.241 lei
43. Scoala Gimnaziala "Doamna Nica", Comuna Valea Marului - 692.482 lei
44. Scoala Gimnaziala Nr.1, Comuna Varlezi - 346.241 lei
45. Scoala Gimnaziala "Sfantul Ierarh Nicolae", Comuna Vladesti - 900.126 lei

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS) este cuprins în cadrul Proiectului Naţional de Reformă „România Educată” şi a fost aprobat de Comisia Europeană pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă  cu o valoare de 543 milioane euro. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE), care stă la baza implementării programului, este un instrument dezvoltat şi pilotat de Ministerul Educaţiei cu sprijinul Băncii Mondiale şi cu finanţare prin Instrumentul de asistenţă tehnică DG REFORM al Comisiei Europene.

În cadrul PNRAS sunt eligibile toate unităţile de învăţământ cu risc ridicat şi mediu de abandon şcolar. La nivel naţional, s-au înregistrat 1.474 de cereri de finanţare depuse, 1.431 cereri de finanţare eligibile şi 1.391 dintre acestea au fost cereri aprobate spre finanţare.
Valoarea totală a granturilor finanţate este de peste 191 milioane euro fără TVA, valoarea medie/grant este de 138.000 euro fără TVA.

Programul se adresează elevilor aflaţi în risc de abandon, în special elevi aparţinând grupurilor vulnerabile, elevi aparţinând minorităţii rome, elevi din mediul rural şi urban mic, elevi cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale (CES), elevi din comunităţi dezavantajate economic, copii în risc de excluziune socială pe fondul sărăciei, lipsa locuinţei, familie monoparentală, familii dezorganizate, elevi expuşi altor riscuri sociale.

Publicat în Știrea zilei

Sancţiunile impuse de Occident Rusiei, ca urmare a invaziei în Ucraina, par că l-au deranjat atât de mult pe Vladimir Putin, încât nu ar mai dori să permită accesul pe teritoriul său al cetăţenilor din ţările ”neprietenoase”. Anunţul a fost făcut luni de Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, potrivit fanatik.ro.
În cadrul unei intervenţii la televiziunile ruseşti, Serghei Lavrov a precizat că ”este în curs de elaborare un proiect de decret prezidenţial privind măsurile de represalii în materie de vize ca răspuns la acţiunile ‘neprietenoase’ ale unui număr de state străine”. Pe lista ţărilor care sunt vizate de măsura Moscovei, se află toate cele din UE, alături de Marea Britanie şi SUA, potrivit portalului AA.
Concret, pe lista lui Vladimir Putin sunt trecute: SUA, Marea Britanie, ţările aderate la UE, Canada, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore, Taiwan, Ucraiana, Muntenegru, Coreea de Sud, Macedonia de Nord, Japonia, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Monaco, Norvegia, San Marino, Liechtenstein.
De altfel, Rusia a început să ameninţe Europa că nu-i va mai livra gaze, dacă nu-i va achita în ruble - subiect despre care am relatat AICI.
”Nu vom furniza gaze în mod gratuit, asta este clar”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă de luni.
Precizarea lui Dmitri Peskov vine la scurt timp după ce Vladimir Putin a avertizat miercuri că va mai accepta plata livrărilor de gaze naturale de către ţările europene doar în ruble, fără dolari sau euro.
”Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise. Solicit guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare”, a transmis Putin, într-o şedinţă a Guvernului Rusiei.

Publicat în Mapamond

Primăria municipiului Galaţi informează că în urma verificării dosarelor depuse pentru atribuirea unui loc de parcare din  ETAPA IV (MAZEPA I - zona 16, MICRO 21 - zona 1, MAZEPA II - zona 15, ŢIGLINA II - zona 10 şi MICRO 18 - zona 4) a fost publicată, miercuri 23 martie 2022, pe site-ul instituţiei, lista cu cererile declarate respinse, pe care puteţi să o consultaţi mai jos ↓.
Astfel, solicitanţii pot depune contestaţii în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunţului, urmând ca soluţionarea acestora şi aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor să se realizeze în termen de 5 zile lucrătoare. Contestaţiile se vor depune pe adresa de e-mail contestatiiparcari@primariagalati.ro. Cererea de contestaţie nu poate avea ca obiect completarea dosarului depus iniţial, procedura completării nefiind prevăzută în regulament, precizează municipalităţii.

Publicat în Eveniment

În lumina evenimentelor care se desfăşoară la mică distanţă de hotarele României şi a menţionării arsenalului nuclear, nu mai putem avea certitudinea că situaţia nu va escalada. Şi, deşi sperăm că nu se va ajunge aici, CasaDex.ro vine cu o serie de recomandări de pregătire a casei pentru eventualitatea unui atac nuclear ce poate fi declanşat de către Rusia.
Nu cred că există vreun român din generaţiile actuale care să-şi fi imaginat că poate deveni contemporan cu un război în imediată apropiere, război ce poate pune în pericol vieţile noastre şi ale celor apropiaţi. Cu atât mai puţîn ne-am imaginat că ne vom face griji din cauza ameninţării unui posibil atac nuclear şi că ne vom întreba cum anume ne putem pregăţi pentru o situaţie că această. Cum să ne pregătim casele, ce măsuri putem lua din timp şi ce reguli trebuie să respectăm în cazul unui astfel de atac?

Ermetizarea eficientă a locuinţei împotriva radiaţiilor

Sper că toate aceste informaţii să se dovedească a fi inutile şi războiul din Ucraina să se încheie cât mai curând şi cu cât mai puţine pierderi. Cum însă pază bună trece primejdia rea, iar o explozie nucleară este periculoasă şi pentru cei aflaţi la multe sute de km distanţă de locul deflagratiei, căci norul radioactiv poate călători zile în şir, pe distanţe uriaşe, e bine să fim pregăţiţi şi pentru scenariul unui atac nuclear. Iată, aşadar, cum ne putem pregăţi casele pentru o situaţie de acest tip.
Să ne asigurăm că locuinţa poate fi închisă cât mai ermetic posibil, pentru a nu permite radiaţiilor emise în urmă unui atac nuclear să pătrundă în interior. Dacă ferestrele casei sau apartamentului nu sunt din termopan şi nu se închid etanş pot fi acoperite cu o folie de plastic fixată cu stinghii din lemn de jur împrejurul ferestrelor. Ideal este că folia să se monteze în exterior, însă acest lucru nu poate fi realizat în cazul apartamentelor situate la etajele superioare, unde folia se va aplică în interior. Şi sigilarea cu bandă adezivă a spaţiilor prin care aerul pătrunde din exterior în interior poate fi o soluţie rapidă de etanşare.
Pentru a preveni pătrunderea aerului contaminat în interiorul locuinţei este important că pe perioada în care nivelul radiaţiilor se va menţine ridicat să nu folosim aparatele de aer condiţionat şi să sigilăm cât mai etanş toate gurile prin care aerul poate pătrunde în casă. Cei care locuiesc la casă şi au seminee sau sobe, trebuie să sigileze neapărat gurile acestora. Nu trebuie omise hotele de bucătărie şi gurile de ventilaţie din zona centralelor termice de apartament.

Ascunzătoarea ideală în caz de război şi atac nuclear

Adăposturile antiatomice sau bunkerele antiaeriene au fost construite special pentru a proteja cetăţenii în caz de război. Din păcate însă numărul acestora este insuficient pentru toţi românii şi, în plus, nu toată lumea are adăposturi antiaeriene în imediată apropiere, deşi ar trebui că fiecare clădire să aibă un astfel de spaţiu în care locatarii să se pună la adăpost. Cei care locuiesc la casă pe pământ şi au beciuri bine construite şi bine dotate, se pot adăposti acolo pe durata unui atac nuclear, cu condiţia să le etanseze cât mai ermetic. În varianta ideală, beciul ar trebui să aibă intrarea direct din casă, în acest fel pe toată perioada izolării forţate cei adăpostiţi vor putea avea acces şi la baie, fără să fie nevoiţi să ia contact cu exteriorul şi, în plus, vor putea beneficia de volumul de aer din interiorul casei.
Dacă însă nu ai un beci la casă sau locuieşţi la bloc, trebuie să te concentrezi pe ermetizarea şi etansarea locuinţei, cum am explicat anterior. Amenajează-ţi un spaţiu sigur în care să-ti petreci următoarele câteva zile în interiorul casei, ideal în centrul acesteia, la distanţă de pereţii exteriori. Poţi amenaja un spaţiu protejat sub o masă mare pe care să o acoperi cu paturi şi cuverturi. Apoi, este suficient să te asiguri că nu vei părăşi locuinţa cât timp particulele radioactive sunt încă prezente în aer.
Casele mobile, maşinile şi spaţiile exterioare (terase, balcoane, foişoare etc.) nu sunt sigure şi nu asigura protecţie în timpul unui atac nuclear.

Lista de lucruri necesare pe durata unui atac nuclear

Pentru a ne asigura supravieţuirea în cazul unui atac nuclear este important să ne pregătim din timp o lista de lucruri şi produse pe care trebuie să le avem în casă. Iată cu ce anume e bine să te aprovizionezi din timp:
- Apă potabilă pentru cel puţîn 2 săptămâni. Ideal este că fiecare membru al familiei să aibă asiguraţi un necesar de 2 litri de apă potabilă pe zi. Pe lângă apă potabilă, e bine să se ia în considerare şi o rezervă de apă menajeră.
- Alimente neperisabile ce pot fi consumate fără o preparare termică anterioară: conserve de legume, conserve de peste şi carne, biscuiţi, pesmeţi, fursecuri, fructe deshidratate, lapte UHT, nuci, alune, ciocolată, zacuscă şi diverse conserve preparate în casă etc.
- Alimente neperisabile care necesită preparare termică: orez, fasole, cartofi, mălai, paşte etc. Acestea vor putea fi utilizate şi în diverse preparate gătite doar dacă situaţia nu va impune debranşarea locuinţei de la reţeaua de gaze sau curent electric.
- Deschizător de conserve.
- Un aparat de radio care poate furniza ştiri despre ce se întâmplă în afară casei. În caz de război, radiourile rămân singurele surse de informare. Ideal este să alegi un aparat ce poate fi alimentat şi cu baterii, în cazul în care se va sista furnizarea curentului electric.
- Lanterne cu baterii de rezervă.
- Lumânări.
- Articole şi produse de igienă, în funcţie de necesităţi: săpun, hârtie igienică, şerveţele umede şi uscate, absorbante, scutece pentru copii etc.
- Telefoane şi încărcătoare.
- Medicamente de prima necesitate.

Proceduri în caz de contaminare

Dacă e să mergem cu imaginaţia şi precauţia mai departe, e bine să cunoaştem şi ce avem de făcut în cazul în care ne-am expus radiaţiilor.
Primul lucru pe care trebuie să-l facă oricine a intrat în contact cu particule radioactive este să dea jos toate hainele purtate şi să se spele cu apă şi săpun. Important de ştiut: soluţiile dezinfectante nu sunt eficiente şi nici şerveţelele dezinfectante. Dacă nu există posibilitatea spălării cu apă şi cu săpun, pielea expusă la particulele radioactive trebuie decontaminată cu o cârpă udă, prin ştergere. De asemenea, se va evita contactul mâinilor nedecontaminate cu ochii, gură şi nasul.
Urmăreşte canalele de informare disponibile pentru a rămâne permanent conectat la situaţia din exterior şi pentru a fi la curent cu instrucţiunile autorităţilor.

Publicat în Comunitate

Odată cu construcţia podului suspendat peste Dunăre şi dezvoltarea reţelei rutiere rapide în zonă, Drumul Expres Brăila - Galaţi va funcţiona ca un tronson care să permită legătură între axele de circulaţie pe direcţiile sud-nord, est-vest şi municipiul Galaţi. Pentru că s-a solicitat modificarea a două giraţii şi lărgirea la 4 benzi a DN2B pe o distanţă de 0,43 km, pentru continuarea lucrărilor la Drumul Expres Brăila - Galaţi este necesară exproprierea a încă 250 de imobile, adică a unei suprafeţe suplimentare de 161.74. Acestea se află pe raza teritorială a localităţii Vădeni din judeţul Brăila şi municipiul Galaţi.

De asemenea, pentru justa despăgubire a imobilelor aflate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică „Drum expres Brăila-Galaţi”, este necesară suma de 3.250.000 lei. Odată cu construcţia podului suspendat peste Dunăre de la nord de Brăila şi dezvoltarea reţelei rutiere rapide în zonă, Drumul Expres Brăila - Galaţi va funcţiona ca un tronson care să permită legătura între axele de circulaţie pe direcţiile sud-nord, est-vest şi municipiul Galaţi.

Exproprierile sunt necesare în urma modificărilor aduse proiectului faţă de Studiul de fezabilitate, şi anume:

- Giraţia km 1+524.61
În cadrul Studiului de Fezabilitate intersecţia între Drumul Expres Brăila - Galaţi şi Drumul de legătură „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, era prevăzută la kilometrul 1+180, printr-o intersecţie giratorie. Având în vedere spaţiul limitat impus de constrângeri (zona construită dens) şi dimensiunile reduse ale giraţiei propuse, nu se putea realiza conexiunea celor trei drumuri într-o singură giraţie, în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare.
Prin tema de proiectare, CNAIR a permis modificarea locală a traseului Drumului Expres, în vederea racordării acestuia cu traseul proiectului „Pod suspendat peste Dunăre, în zona Brăila”. Astfel, s-a reproiectat doar intersecţia între Drumul Expres Brăila - Galaţi şi Drumul de legătură „Pod Suspendat peste Dunăre în zona Brăila” la km 2+000 aferent Drumului de legătură. Traseul iniţial al Drumului Expres Brăila - Galaţi a fost deviat spre Est printr-o curbă la dreapta (în sensul kilometrajului, direcţia Brăila - Galaţi), astfel încât intersecţia dintre cele două drumuri va fi la km 2+000 pe Drumul de legătură „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila”, revenind la traseul proiectat în faza de studiu de fezabilitate, la poziţia kilometrică 2+440.

- Giraţie km 12+292.27
S-a menţinut poziţia giraţiei conform Studiului de Fezabilitate, dar pentru fluidizarea traficului a fost solicitată suplimentar faţă de faza studiului de fezabilitate, o bandă de viraj la dreapta, pe direcţia Brăila - Galaţi, cu benzi de accelerare-decelerare cu o lungime de 70 m fiecare şi pene de racordare în lungime de 35 m.

- Reabilitare DN 2B - lărgire la 4 benzi
Drumul Naţional 2B are la intrarea în Municipiul Galaţi profil de drum cu 4 benzi de circulaţie. La intersecţia Drumului Expres cu Drumul Naţional 2B, acesta are un profil cu două benzi de circulaţie. Având în vedere traficul mare înspre Municipiul Galaţi, în cadrul obiectivului de investiţie „Drum Expres Brăila - Galaţi”, Drumul Naţional 2B va fi lărgit la profil cu 4 benzi de circulaţie dinspre Municipiul Galaţi până la intersecţia cu Drumul Expres Brăila - Galaţi, pe o lungime de 0,43 km.

- Reţele de utilităţi
Realizarea Drumului Expres Brăila - Galaţi afectează o serie de reţele edilitare, după cum urmează: liniile electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune, conducte de transport gaze naturale. Ţinând cont de avizele deţinătorilor acestor reţele, sunt prevăzute lucrări de protejare sau de relocare a instalaţiilor acestora, care impun exproprieri suplimentare faţă de culoarul de la faza studiului de fezabilitate.

Procedurile de expropriere vor fi efectuate de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Drum Expres Brăila - Galaţi”, care prevede noul lot de exproprieri se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii până pe data de 07 martie 2022.

VEZI LISTA mai jos ↓, în documentul ataşat!

Citește și Expropieri pentru Centura Mare a Galaţiului de aproape 5 milioane de euro; LISTA imobilelor supuse expropierii

Publicat în Știrea zilei

Serviciul Cimitire din cadrul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L. Galaţi notifică zeci de concesionari, moştenitori şi deţinători ai unor locuri de veci din Cimitirul Eternitatea în care sunt înhumaţi defuncţi care au decedat cu mai bine de 100 de ani în urmă, să se prezinte în termen de 90 de zile calendaristice (până la sfârşitul lunii mai 2022), la sediul societăţii în vederea clarificării situaţiei juridice şi economice a locului de înhumare.

În cazul în care nu se prezintă nimeni din persoanele notificate, va fi demarată procedura prin care titularii dreptului de concesiune (sau moştenitorii acestora) pierd dreptul de reconcesionare asupra locului respectiv, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de administrare a cimitirelor din municipiul Galaţi.

În lista notificărilor, în care se află o serie de locuri de înhumare identificate după numele defuncţilor, se regăsesc numele unor personalităţi marcante ale Galaţiului. Spre exemplu este vorba despre profesorul Spiru Xantopol. Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, într-o micro-expoziţie care a înfăţişat un costum al acestuia, îl descria: „Printre personalităţile învăţământului gălăţean din prima jumătate a secolului al XX-lea, a fost şi profesorul de muzică Spiru Xantopol (1889-) care s-a afirmat ca atare, mai ales în perioada interbelică”.

Potrivit declaraţiilor directorului general al societăţii Gospodărire Urbană SRL, Dragoş Magearu, dacă concesionarii sau moştenitorii acestora nu se prezintă în 90 de zile pentru a clarifica situaţia juridică şi financiară a locuri de înhumare, acestea vor reintra în circuit şi vor fi reconcesionate. Acolo unde sunt oseminte, noul concesionar are obligaţia, potrivit legislaţiei în vigoare, de a le pune într-un săculeţ, a le reîngropa într-o margine şi a marca locul cu o mică inscripţie.

Dragoş Magearu a explicat că Cimitirul Eternitatea este demult la capacitate maximă, iar decizia de a notifica concesionarii a fost luată nu numai din motive de eficientizare a societăţii, ci şi pentru a găsi o soluţie pentru mormintele părăsite. Aşa cum ne-a explicat directorul general al societăţii care are în atribuţiuni gestionarea cimitirelor din Galaţi, sunt sute de astfel de morminte neîngrijite şi cu taxa neplătită de ani de zile din diverse motive.

Poate familia a plecat în străinătate şi nu se mai întoarce, poate nu mai poate sau nu mai vrea să plătească taxele anuale de concesionare. La aceste motive se adaugă şi faptul că nu numai Cimitirul Eternitatea a ajuns la capacitate maximă, ci şi Cimitirul Sf. Lazăr se află, în prezent, în aceeaşi situaţie, pentru înhumările în regim de urgenţă (adică pentru cei care nu au deja un loc de veci concesionat) fiind direcţionate către Cimitirul Ştefan cel Mare unde încă mai există teren disponibil.

Trebuie menţionat şi faptul că locurile de veci eliberate de concesiune ca urmare a neprezentării persoanelor notificate în termenul prevăzut, vor fi reconcesionate nu numai cu oseminte, ci şi cu lucrarea funerară acolo unde există, iar noul concesionar e liber să o păstreze sau să o demoleze cu respectarea regulamenului intern al cimitirelor şi a legislaţiei în vigoare.

Monitorul de Galaţi vă prezintă în integralitate notificările Serviciului Cimitire din cadrul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L Galaţi:

„Serviciul Cimitire din cadrul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L. Galaţi, notifică deţinătorii locurilor de înhumare din Cimitirul ”eternitatea” unde au fost înhumaţi defuncţii:
- Sava Stătescu (21.09.1917);
- Zinca Mihăileanu (1953)
- Ecaterina Luca Kelezi (1930);
- Constantin Antipa (1917);
- Paraschiv D. Coliosu (Kolioi) (1902);
- Gheorghe F. Antipa (1918);
- Emilie M. Drossino (1913);
- Ştefan Bogdan (21.03.1919);
- Ioan Plăvănescu (29.06.1913);
- Lambre D. Ciociorof (1918);
- Lascăr Cojocaru (1952);
- Iorgu Mihalcea (07.07.1918);
- Anton Nechifor (1930);
- Dionisie Xantopol (1959);
- Xantopol Spiru (1966);
- Evdochia P. Bălănescu (1915)
- Dimitrie (Dumitru) Bălănescu (1956);
- Oprio (Oscar) Gh. Iliescu (05.04.1911);
- Casandra Andrei (1930);
- Straifopol Dumitru (1919), Ecaterina (1936), Elena (1936) şi Teodor Stavrica (27.08.1941);
- Erotokritos Cosma Vatavis (1917);
- Chirvase George (1958),
Să se prezinte, în termen de 90 de zile calendaristice de la data apariţiei anunţului, la sediul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L. din Galaţi, Str. Traian, Nr. 246 în vederea clarificării situaţiei juridice şi economice a locului de înhumare.
În caz de contrar, vom demara procedura prin care titularii dreptului de concesiune (sau moştenitorii acestora) pierd dreptul de reconcesionare asupra locului respectiv, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de administrare a cimitirelor din municipiul Galaţi, aprobat prin H.C.L. nr. 304/30.05.2018, modificat şi completat prin H.C.L. nr. 696 din 21.12.2021”.

Notificările după numele concesionarului:

„Serviciul Cimitire din cadrul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L. Galaţi, notifică pe:
- Doamna Cosăceanu Ioana (sau moştenitorii acesteia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Egalităţii, nr. 14, concesionara locului de înhumare în suprafaţă de 3,75 mp, identificat în parcela 59, rândul 3, locul 7 - act de concesiune nr. 509/24.11.1973;
- Doamna Vicol Anica (sau moştenitorii acesteia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, Micro 38, bl. N10, ap. 44, concesionara locului de înhumare în suprafaţă de 3,75 mp, identificat în parcela 34, rândul 2, locul 9 - act de concesiune nr. 4556/3807 din 1971/10.01.1984;
- Doamna Blănaru Mitriţa (sau moştenitorii acesteia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Nucului, nr. 1, bl. Z7, ap. 58, concesionara locului de înhumare în suprafaţă de 3,00 mp, identificat în parcela 30, rândul 8, locul 2 - act de concesiune nr. 1994/08.05.1991;
- Domnul Coman Costică (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Constructorilor, nr. 35, bl. CS6, ap. 45, concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 3,75 mp, identificat în parcela 73, rândul 3, locul 4, conform registrului de concesiuni din anul 1994, la poziţia 1088;
- Domnul Hotnog Gheorghe (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Războieni, nr. 31, concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 3,00 mp, identificat în parcela 73, rândul 6, locul 1 - act de concesiune nr. 588 din 1960/01.02.1993;
- Doamna Aneta Boscu zis şi Ana Bosko (sau moştenitorii acesteia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Negru Ponte, nr. 5C, concesionara locului de înhumare din Cimitirul Eternitatea, în suprafaţă de 6,00 mp, identificat în parcela 7, rândul 8, locul 1, conform registrului de concesiuni din anul 1934, poziţia 2069;
- Domnul Bratu Ioan (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, str. Siderurgiştilor, bl. D2A, sc. 1, et. 1, ap. 4, concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 9,00 mp, identificat în parcela 6, rândul 2, locul 3 - act de concesiune nr. 1424/06.11.1990;
- Domnul Zosin Mircea (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, Ţiglina IV, bl. B6, ap. 14, concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 3,75 mp, identificat în parcela 3 protestanţi, rândul 3, locul 16 - act de concesiune nr. 1498/15.11.1990;
- Doamna Vicol Floarea (sau moştenitorii acesteia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, Ţiglina II, bl. D6, ap. 11, concesionara locului de înhumare în suprafaţă de 3,00 mp, identificat în parcela 3 protestanţi, rândul 3, locul 21 - act de concesiune nr. 1542/22.11.1990;
- Domnul Rîmniceanu Octavian (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, Micro 20, bl. A7, ap. 16 respectiv, domnul Rîmniceanu Odisei (sau moştenitorii acestuia), concesionarii locului de înhumare în suprafaţă de 6,00 mp, identificat în parcela 6, rândul 6, locul 11 - act de concesiune nr. 1861 din 12.03.1991/22.02.1993;
- Domnul Vorncovschi Ştefan (sau moştenitorii acestuia), cu ultimul domiciliu cunoscut în Galaţi, Ţiglina I, bl. C4, ap. 31, concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 3,75 mp, identificat în parcela 7, rândul 3, locul 11, conform registrului de concesiuni din anul 1967, poziţia 263;
- Domnul Ivanov Neculai (sau moştenitorii acestuia), concesionarul locului de înhumare în suprafaţă de 6,00 mp, identificat în parcela 7, rândul 10, locul 7, conform registrului de concesiuni din anul 1939, poziţia 3698,
Să se prezinte, în termen de 90 de zile calendaristice de la data apariţiei anunţului, la sediul societăţii Gospodărire Urbană S.R.L. din Galaţi, str. Traian, nr. 246 în vederea clarificării situaţiei juridice şi economice a locului de înhumare din Cimitirul Eternitatea.
În caz de contrar, vom demara procedura prin care titularii dreptului de concesiune (sau moştenitorii acestora) pierd dreptul de reconcesionare asupra locului respectiv, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de administrare a cimitirelor din municipiul Galaţi, aprobat prin H.C.L. nr. 304/30.05. 2018, modificat şi completat prin H.C.L. nr. 696 din 21.12.2021”.

Publicat în Știrea zilei

Pentru protecţia populaţiei de efectele atacurilor din aer este realizat sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile.

În timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.

Potrivit unui raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Eremia Grigorescu" Galaţi, prezentat în anul 2019, "la nivelul judeţului Galaţi exista un necesar de adăpostit de 118.937 de persoane. La nivelul Galaţiului, există construite din timp de pace 180 de adăposturi de protecţie civilă cu o capacitate de 19.879 de persoane (aproximativ 17% din necesar). De asemenea, urmau să se amenajează un număr de 824 de subsoluri ca adăposturi simple cu o capacitate de 70.937 de persoane (60% din necesar) şi un număr 209 alte spații (pasaje, garaje, galerii, tuneluri etc.) cu o capacitate de 4.279 de persoane (3% din necesar). Se ajunge astfel la un procent de 80% din necesarul de adăpostit, pentru restul de 20% urmând ca la punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei şi pregătirea teritoriului pentru război să se construiască adăposturi tip din prefabricate de beton sau din material lemnos, conform planurilor întocmite în acest scop. Totodată, facem precizarea ca la nivelul municipiului Galaţi există 154 de adăposturi publice de protecţie civilă în subordinea Consiliului Local Galaţi, precum şi 24 de adăposturi la operatori economici".

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a publicat lista adăposturilor de protecţie civilă din întreaga ţară, în care se regăsesc nu mai puţin de 4.358 de locuri în care oamenii s-ar putea ascunde la nevoie. Monitorul de Galaţi vă prezintă, în Galeria de imagini de mai jos! ↓, lista cu adresele a 180 de adăposturi din Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Frigiderul a fost transformat de mulţi dintre noi într-o adevărată cămară. De cele mai multe ori, suntem tentaţi să depozitam totul în frigider. Însă, există câteva alimente pe care nu e bine să le băgaţi în frigider niciodată pentru că o cămară este mult mai bună pentru multe dintre ele.
Iată o listă cu 10 dintre alimentele care-şi pierd din proprietăţi atunci când sunt băgate la frigider:
1. Ceapa - Umezeala din frigider va înmuia ceapa. Aceasta se păstrează cel mai bine într-un loc uscat şi răcoros, cum ar fi cămara.
2. Cafea - Indiferent dacă este măcinată sau boabe, cafeaua nu se păstreaza niciodată în frigider, pentru că îşi pierde din aromă.
3. Ulei de masline - Dacă băgaţi uleiul de măsline în frigider, acesta îşi va schimba consistenţa, devenind mai vâscos.
4. Busuioc - Busuiocul se veştejeşte mai repede în frigider. Cea mai bună metodă de păstrare a acestuia este într-un pahar cu apă, pe masa din bucătărie.
5. Miere - Mierea nu are termen de valabilitate. Deci, nu trebuie s-o deopzitaţi în frigider pentru a o păstra "proaspăta" mai multă vreme. În plus, dacă băgaţi mierea în frigider, riscaţi ca aceasta să se zaharisească.
6. Usturoi - Daca-l păstraţi în frigider, usturoiul va deveni cauciucat. Ca şi în cazul cepei, acesta trebuie depozitat într-un loc uscat şi răcoros.
7. Pâine - Pâinea se usucă mai repede dacă e păstrată în frigider. În schimb e mai bine s-o păstraţi în congelator.
8. Avocado - Avocado este unul dintre fructele care îşi continuă procesul de coacere şi după ce este cules. Însă, atunci când este depozitat în frigider, acesta intră în "hibernare", ceea ce înseamnă că nu se va mai coace.
9. Cartofi - Atunci când sunt băgaţi în frigider, cartofii devin mai dulci şi granuloşi.
10. Roşii - Roşiile îşi pierd din aromă şi îşi schimbă textura atunci când sunt băgate la frigider.

Publicat în Mozaic

Fermierii din mai multe localităţi din judeţul Galaţi pierd subvenţiile suplimentare pentru zonele defavorizate, potrivit datelor transmise de Ministerul Agriculturii în draftul Ghidului informativ pentru beneficiarii Măsurii 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Astfel, în 2022 ca urmare a aplicării exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiţii (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare).

Din judeţul Galaţi, 5 localităţi au fost incluse în această categorie: Braniştea, Movileni, Schela, Tudor Vladimirescu şi Vânători.

Subvenţia pentru zonele defavorizate este o plată anuală pe hectar efectuată de APIA dacă fermierul se angajează să îşi continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale.

Fermierii care cer plata trebuie să fie utilizatori au unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, încadrată în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi se înregistrează la APIA cu suprafaţa agricolă.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3