Asociaţia Mai Mult Verde semnalează prin intermediul unui comunicat de presă că aproape 9.500 de tone de plastic sunt generate anual în judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al judeţului aruncă anual aproximativ 18 kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 9,5% este colectată separat şi ajunge la staţiile de sortare şi reciclare. Galaţi este singurul judeţ riveran Dunării în care, în mediul rural, nu se colectează separat. Cifrele au fost extrase din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în judeţul Galaţi au fost generate 92.149 tone deşeuri menajere, din care 17% (15.830 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în Dunăre.

Colectarea separată, cea mai eficientă procedură

Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, Asociaţia Mai Mult Verde şi Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. Cele două organizaţii au analizat modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar şi măsurile necesare pentru a gestiona problema deşeurilor municipale. „În România anului 2022, avem încă zeci de localităţi în care deşeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferenţiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munţi de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deşeuri pe care le vedem în fiecare an în natură şi care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înţeles asta. Alţii au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Preşedinte al Asociaţiei Mai Mult Verde.

Gestionarea deşeurilor revine primăriilor

Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în judeţ este de 100% în mediul urban şi de 99% în mediul rural. Colectarea în mediul urban se face la puncte special amenajate, pe 4 fracţii, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună, în timp ce în mediul rural nu se colectează separat. Deşi există ADI (Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară) funcţională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În judeţele fără SMID funcţional, obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revine primăriilor. „Este dovedit faptul că gestionarea deşeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) reprezintă soluţia ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deşeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalaţii de prelucrare, aşa cum este cazul staţiilor de sortare ale deşeurilor reciclabile şi pregătirea lor pentru reciclare. Dintre judeţele analizate, în cazul a trei judeţe - Caraş-Severin, Olt şi Mehedinţi, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 şi respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt judeţe în care nu s-au finalizat licitaţiile pentru atribuirea contractelor de delegare, aşa cum este cazul judeţelor Brăila şi Constanţa. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât şi soluţiile potrivite fiecărei situaţii”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară.

Ghid pentru localităţile riverane Dunării

Asociaţia Mai Mult Verde atrage atenţia că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanţii asociaţiei, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităţilor şi comunităţilor locale în procesul de colectare separată a deşeurilor cu un Ghid de bune practici în gestionarea deşeurilor municipale pentru cele 12 judeţe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localităţi dunărene.
În ceea ce priveşte factorii de influenţă identificaţi în buna funcţionare a sistemelor de colectare separată şi rata de reciclare a deşeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
- Tariful plătit de populaţie - În localităţile în care tariful este mai mare, şi performanţa este una pozitivă. Judeţul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puţin de 4 lei în alte localităţi. În judeţul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) şi de până la 12 lei în mediul urban.
- Modalitatea de colectare - La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influenţă cei mai importanţi, iar în localităţile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat şi o creştere a deşeurilor reciclabile colectate.
- Numărul fracţiilor de deşeuri reciclabile colectate - Numărul fracţiilor colectate este important deoarece influenţează atât comportamentul populaţiei care participă la sistem, cât şi calitatea deşeului colectat. În funcţie de cantitatea şi structura deşeului generat, numărul de fracţii colectate se adaptează la specificul local.
- Frecvenţa de colectare - Aceasta se adaptează în funcţie de volumele de colectare disponibile şi de cantităţile estimate ce urmează a fi colectate, şi se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
- Campaniile de informare pentru populaţie - Informarea are un rol important. În localităţile în care sunt derulate astfel de campanii, creşte atât numărul participanţilor la sistem, cât şi calitatea şi cantitatea deşeurilor colectate separat. În judeţul Tulcea au avut loc campanii susţinute în primul an de funcţionare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Publicat în Știrea zilei