Pisicile nu sunt câini de talie mică! Câinii erau cel mai popular animal de companie pe vremuri, ceea ce explică probabil de ce, în trecut, am acordat o atenţie mai mare nevoilor lor nutriţionale şi de sănătate. Dar vremurile se schimbă. Mai multe pisici decât câini trăiesc acum în gospodării, animale de companie.
Din păcate, conştientizarea cerinţelor alimentare ale pisicilor nu a ţinut pasul cu schimbarea statutului lor. Următoarele sunt doar câteva dintre motivele pentru care pisicile trebuie să mănânce o hrană bine echilibrată, făcută din ingrediente de calitate, care este formulată special pentru ele.

Proteine şi aminoacizi pentru pisici

Deşi atât câinii, cât şi pisicile sunt membri ai Ordinului Carnivora, doar pisicile sunt considerate carnivore „obligatorii”. Acest termen indică faptul că pisicile trebuie să mănânce nişte proteine de origine animală pentru a rămâne sănătoase sau să primească suplimente alimentare pentru a le furniza nutrienţi esenţiali. În general, aproximativ o treime din dieta sănătoasă a unei pisici adulte ar trebui să conţină proteine, deşi nu toate acestea trebuie furnizate sub formă de carne.
Proteinele sunt făcute din doar 22 de elemente numite aminoacizi. Animalele pot produce ele însele unii dintre aceşti aminoacizi; aceştia se numesc aminoacizi neesenţiali. În comparaţie, aminoacizii esenţiali trebuie să fie furnizaţi prin dietă. Pisicile au 12 aminoacizi esenţiali, în timp ce câinii au doar 11.
Taurina este un aminoacid esenţial pentru pisici, dar neesenţial pentru câini. Pisicile care nu primesc suficientă taurină în dieta lor pot deveni în cele din urmă oarbe, surde şi pot dezvolta insuficienţă cardiacă. Deficitul de taurină este acum diagnosticat aproape exclusiv la pisicile care mănâncă altceva decât o hrană pentru pisici bine echilibrată.
Nevoia de vitamine a pisicii! Vitamina A este un alt nutrient care exemplifică nevoile alimentare unice ale pisicilor. Vitamina A joacă un rol foarte important în menţinerea sănătăţii ochilor, a pielii şi a altor ţesuturi din organism. Câinii pot transforma beta-carotenul în vitamina A în corpul lor. Pisicile nu pot. Prin urmare, pisicile au nevoie de o sursă preformată de vitamina A în dieta lor. Ficatul conţine cantităţi mari de vitamina A sau poate fi adăugat în hrana unei pisici sub formă de supliment.
De asemenea, pisicile au nevoie de cinci ori mai multă tiamină în dieta lor decât câinii. Animalele care suferă de deficienţă de tiamină dezvoltă de obicei o blană de proastă calitate, pierderea poftei de mâncare, o postură cocoşată, probleme neurologice, inclusiv convulsii şi în cele din urmă pot muri. Deficienţele de tiamină pot apărea atunci când pisicile mănâncă mult peşte de apă dulce negătit, deoarece conţine o enzimă care descompune tiamina sau atunci când nu sunt hrănite cu o hrană pentru pisici bine echilibrată şi completă din punct de vedere nutriţional.
Pisicile au nevoie de mâncare pentru pisici! Înţelegerea nevoilor nutriţionale speciale ale unei feline este esenţială pentru orice proprietar de pisică. Medicul veterinar vă poate ajuta să vă asiguraţi că pisica dumneavoastră mănâncă proporţiile potrivite de ingrediente sănătoase dintr-o hrană creată pentru a promova sănătatea şi longevitatea.

Publicat în Pet Mania

Nu mai este un secret că mâncarea din România este delicioasă. De asta au auzit şi britanicii care au realizat un clasament al oraşelor din Europa, în funcţie de oferta gastronomică pe care o pun la dispoziţie, notează observatornews.ro.

Este vorba de un oraş la care nu cred că vă gândiţi acum. Galaţi ocupă poziţia 6 în top. Cap de listă este Lisabona. Capitala Portugaliei are cele mai multe restaurante pe cap de locuitor, iar meniurile sunt considerate accesibile, adică în medie, costă 14 euro de persoană. Lisabona este urmată de Florenţa, Atena şi oraşe spaniole precum Valencia şi Barcelona.

Aşa cum vă spuneam, Galaţi ocupă locul 6. Iar pe următoarele poziţii se clasează în mare parte destinaţii din Spania precum Sevilla şi Palma de Mallorca. Trebuie să menţionăm, însă, că lista a fost întocmită în special în funcţie de numărul restaurantelor pe cap de locuitor, preţul mediu al unui meniu, dar şi diversitatea restaurantelor.

Pentru realizarea acestui clasament au fost analizate localuri din 92 de oraşe, dintre care 7 de la noi din ţară. Astfel, în top Timişoara este pe locul 18 şi este urmată la diferenţă mică de Cluj. Bucureştiul se clasează abia pe poziţia 41. Iar lista continuă cu oraşele Craiova, Iaşi şi Constanţa.

Oraşele în care se mănâncă cel mai bine:
1. Lisabona, Portugalia
2. Florenţa, Italia
3. Atena, Grecia
4. Valencia, Spania
5. Barcelona, Spania
6. Galaţi, România
7. Sevilla, Spania
8. Palma de Mallorca, Spania
9. Salonic, Grecia
10. Alicante, Spania

Oraşe din România în care se mănâncă bine:
18. Timişoara
21. Cluj-Napoca
41. Bucureşti
47. Craiova
62. Iaşi
65. Constanţa.

Publicat în Comunitate
Joi, 23 Decembrie 2021 13:53

10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE

savoriurbane.com prezintă 10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE, sfaturi utile care să ajute începătorii în procesul de preparare al acestor delicioase sarmale.

1. Varza murată ar fi bine să fie de casă. Dacă varza este prea acră sau prea sărată atunci se poate limpezi rapid cu apă rece (foaie cu foaie). Sfat: pregătiţi-vă cu 2 - 3 verze murate ca să puteţi alege foile cele mai frumoase! Frunzele mici din centru se vor toca şi se vor pune la fundul şi suprafaţa oalei.

2. Carnea pentru sarmale ar fi bine să fie una mai grasă, deoarece grăsimea face sarmaua fragedă.

3. Orezul şi ceapa din compoziţie conferă şi ele frăgezime sarmalelor. Nu trebuie exagerat cu orezul pentru "înmulţirea" umpluturii şi în niciun caz NU se pun ouă crude în compoziţia de sarmale, deoarece o vor întări!

4. Asezonarea (condimentarea) sarmalelor se face după gust. Nu exageraţi cu sarea, deoarece şi varza murată este sărată! În schimb, fiţi generoşi cu piperul, pentru că sarmalele nu trebuie să fie fade. Cine doreşte poate adăuga şi mărar, pătrunjel verde sau chiar suc de roşii sau bulion.

5. Modelarea sarmalelor se face şi ea după preferinţe - mai mari sau mici. De multe ori foile de varză dictează dimensiunea sarmalelor. Acestora li se îndepărtează cotoarele şi se folosesc doar porţiunile subţiri. Important este procesul de învelire (răsucire, înfăşurare) astfel încât umplutura să fie bine închisă.

6. Clădirea sarmalelor în oală nu se face după o regulă fixă. La fundul oalei se pune un strat de varză acră tocată (merg acolo şi cotoarele decupate de la frunze), câteva rămurele de cimbru uscat şi puţină ceapă tocată. Apoi se aranjează sarmalele în straturi şi se intercalează cu bucăţele de afumătură sau de carne crudă. Se pot dispune concentric sau în şiruri drepte. Nu trebuie îngrămădite, deoarece orezul din ele îşi va mări volumul la fiert! Se continuă stratificarea până la umplerea vaselor. Trebuie totuşi lăsaţi liberi 3 - 4 cm ca să aibă loc şi zeama în care fierb sarmalele.

7. Deasupra sarmalelor astfel clădite se pune din nou un strat de varză tocată şi crenguţe de cimbru. Cele mai bune sarmale se fierb în moare de varză diluată cu apă. Lichidul trebuie să cuprindă bine sarmalele. Orezul din ele va absorbi mult lichid, aşa că acesta trebuie completat din când în când. 2 ceşti bune de suc gros de roşii le va da o culoare plăcută gălbuie-roşiatică şi o aromă specifică.

8. Fierberea propriu-zisă a sarmalelor are loc fie în oală metalică aşezată pe foc direct (pe aragaz), fie la cuptor (în oale metalice sau ceramice). În ambele cazuri, sarmalele se fierb sub capac şi la foc mic. Fierberea sarmalelor (la foc mic) durează cca. 1,5 - 2 ore calculate din momentul în care acestea fierb în masă. Cele mai gustoase sarmale se fac la cuptor, la temperatură mică (150 C), iar gătirea lor dureaza 3 - 4 ore. Şi în cazul lor trebuie completat lichidul din când în când. La final se îndepărtează capacul de vasul ceramic şi se lasă sarmalele la rumenit cca. 30 de minute la 180 C. Aveţi grijă să nu le ardeţi!

9. Sarmalele sunt mai gustoase dacă sunt lăsate la odihnit 1 - 2 ore în vasul sau oala în care s-au gătit.

10. Servirea sarmalelor se face conform tradiţiilor de familie ale fiecăruia: cu pâine de casă, cu mămăliguţă vârtoasă răsturnată şi tăiată cu aţa, cu smântână şi ardei iuţi proaspeţi sau muraţi etc.

Publicat în Mozaic
Bugetul mediu total pe care orăşenii îl vor aloca anul acesta pentru petrecerea Sărbătorilor de Iarnă, atât Crăciun, cât şi Revelion, depăşeşte cu puţin 1.590 de lei, cea mai mare parte din bani urmând să fie cheltuită pe alimente, potrivit unui studiu realizat în mediul urbani. Datele cercetării relevă că, dacă peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei. Astfel, sunt orăşeni care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cei mai mulţi au menţionat produse nealimentare, precum telefoane, laptopuri, tablete şi televizoare, dar au fost şi persoane care au specificat produse alimentare, în special carne şi produse din carne (un porc întreg, curcan etc.). "Tradiţionalişti din fire, românii îşi doresc o masă îmbelşugată de Sărbători. Astfel, dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare aceştia vor 'scoate din buzunar' un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei)", conform studiului 'Cumpărăturile de Sărbători', realizat de MEDNET Marketing Research Center. În ceea ce priveşte excursiile sau călătoriile, bugetul mediu alocat de locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (de peste 100.000 de locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014). Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei. Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei. În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii sau călătorii sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2014 (1.008,46 lei în 2015 şi 1.149,31 lei în 2014). Nici în ceea ce priveşte ieşirile la restaurant şi/sau în oraş locuitorii oraşelor mari nu şi-au extins bugetul faţă de anul precedent (337,92 lei buget mediu în 2015, faţă de 372,87 lei în 2014). În ceea ce priveşte cadourile ocazionate de Sărbătorile de Iarnă (Crăciun şi Revelion), peste 90% dintre orăşeni şi-au exprimat anul acesta intenţia de a cumpăra cadouri celor dragi. Principalii 'destinatari' ai cadourilor de Sărbători sunt membrii familiei (soţul/soţia, partenerul (a), copiii, părinţii, fraţii, surorile etc.). Studiul a relevat faptul că orăşenii din localităţile mari sunt mai darnici, comparativ cu anii precedenţi, intenţionând să 'scoată din buzunar' pentru a-i bucura pe cei apropiaţi o sumă medie de 512,75 lei. În topul preferinţelor vor fi dulciurile, menţionate la acest capitol de peste 55% dintre orăşeni. Locul 2 în topul preferinţelor va fi ocupat de articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 54,7% dintre orăşeni intenţionând să le ofere cadou. De asemenea, având în vedere „explozia” de oferte a retailerilor în ceea ce priveşte seturile de cosmetice, parfumurile şi cosmeticele se situează pe locul 3 în topul preferinţelor în materie de cadouri (54,3%). Şi, nu în ultimul rând, jucăriile se află şi ele în topul listelor de cadouri ale orăşenilor. Referitor la cumpărarea tradiţionalului brad natural de Crăciun, se observă o tendinţă evidentă a românilor de a fi mai atenţi cu mediul înconjurător, cel mai probabil şi datorită impactului numeroaselor campanii media împotriva tăierii copacilor. În acest context, anul acesta, mai puţin de 40% dintre românii din mediul urban (oraşe mici, mijlocii şi mari) şi-au exprimat intenţia de a cumpăra brand natural de Crăciun. Majoritatea dintre ei (peste 50%) deţine deja un brad artificial, în timp ce aproape 5% nu vor împodobi brad anul acesta.   80% dintre români vor petrece Revelionul în locuinţe   În ceea ce priveşte petrecerea de Revelion, majoritatea orăşenilor intervievaţi alege să petreacă în ţară (81,5%). Dintre cei care vor rămâne în ţară de Revelion, 80,1% vor petrece alături de familie, prieteni, în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 8% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 7,8% vor petrece într-o staţiune montană/balneară din România. Tot alături de familie şi/sau prieteni vor petrece şi cei mai mulţi dintre cei care vor fi peste graniţe de Revelion. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici — sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii — 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari — peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 — 65 ani.
Publicat în National

Persoanele care locuiesc singure tind să mănânce mai puţin sănătos decât cei care locuiesc alături de o altă persoană, indică un studiu publicat recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie din Queensland (Australia) şi citat de Huffington Post.

Cercetarea, publicată în revista Nutrition Review, a analizat 41 de studii anterioare pentru a descoperi legătura dintre a locui singur şi aportul de hrană şi nutrienţi. Potrivit cercetătorilor, cei care locuiesc singuri tind să aibă o dietă mai puţin diversă şi mai săracă în fructe şi legume, cunoscute pentru aportul lor de vitamine, minerale, fibre şi antioxidanţi, care pot ajuta la protejarea organismului împotriva anumitor boli.

De asemenea, rezultatele au indicat că printre motivele pentru care cei care locuiesc singuri nu au o dietă sănătoasă se numără lipsa abilităţilor de a găti, absenţa unui partener pentru a-i ajuta la cumpărături, costul ridicat al produselor alimentare pentru o singură persoană, dar şi lipsa de motivaţie pentru a pregăti de mâncare. În plus, cercetarea a arătat că bărbaţii care locuiesc singuri sunt mai predispuşi să mănânce nesănătos decât femeile.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că persoanele care trăiesc singure nu sunt doar lipsite de motivaţia de a găti, dar nici nu se bucură de mâncarea gătită astfel şi sunt mai predispuse să pregătească mese simple sau pe bază de semipreparate, lipsite de substanţe nutritive importante.

Banii joacă, de asemenea, un rol semnificativ în dietele celor care trăiesc singuri: alimentele sănătoase, cum ar fi peştele, fructele proaspete şi legumele necesită mai multe deplasări la alimentară şi un ritm mai rapid de consum.

Potrivit AFP, deşi studiile anterioare au evidenţiat că preparatele gătite în casă sunt asociate cu un risc mai mic de obezitate, boli de inimă şi diabet zaharat de tip 2, numărul de persoane care trăiesc singure din ţările dezvoltate este în creştere. 

Publicat în Sanatate
Marți, 15 Septembrie 2015 00:00

Ce trebuie să mânânce copiii la şcoală

În clasele primare, de gimnaziu sau de liceu, copiii au nevoie de energie ca să înveţe, existând o strânsă legătură între randamentul cerebral şi calitatea alimentelor ingerate, în special în perioadele în care organismul este supus unui stres psihic suplimentar, susţin nutriţioniştii.

Potrivit Lygiei Alexandrescu, nutriţia corespunzătoare şi somnul suficient sunt cei mai importanţi factori care favorizează acumularea de energie necesară procesului de învăţare.

"O alimentaţie adecvată poate stimula sistemul imunitar, mai ales pe perioada sezonului rece când trăim în mod constant, la şcoală sau la serviciu, într-o adevărată "supă" de bacterii şi viruşi. Obiceiurile alimentare nesănătoase, adică un regim bogat în zahăr, alimente semipreparate, pline de grăsimi şi sare, alergiile nediagnosticate, lipsa exerciţiului fizic, lipsa unui somn odihnitor suficient, habitatul în oraşe mari, suprapopulate sau în apropierea antenelor de telefonie mobilă, consumul constant de apă de la robinet, băuturi carbogazoase dulci — sunt doar câţiva factori care pot declanşa o criză a sistemului imunitar", explică nutriţionistul.

Lygia Alexandrescu precizează că organismul are nevoie de timp să asimileze alimentele şi de aceea un mic dejun abundent, urmat de mese echilibrate, pot susţine ritmul de viaţă al şcolarului de azi.

"De cele mai multe ori, acasă, mămicile se străduiesc să gătească gustos, însă dietetic şi cât mai natural. Copiii noştri însă merg zilnic la şcoală şi este datoria noastră de părinţi ca, indiferent cât de ocupaţi suntem, să ne preocupăm în mod constant şi de alimentaţia lor cât nu sunt acasă. Ideal ar fi să nu avem conştiinţa împăcată şi să ne mulţumim să le dăm bani de buzunar pentru o gustare cumpărată şi mâncată pe fugă", spune nutriţionistul.

Ea afirmă însă că în clasele primare şi gimnaziale copiii acceptă mai uşor pachet de acasă, iar la liceu nevoia lor de independenţă crescută se răsfrânge şi la nivelul alimentaţiei.

"Cu toate acestea, noi ca părinţi trebuie să încercăm să fim inventivi şi să îi determinăm să mănânce sănătos şi la şcoală. Nu este uşor să concurezi cu punga de snacks colorată şi strălucitoare de la bufetul şcolii, însă nu e imposibil şi necesită răbdare şi timp alocat educaţiei", subliniază Alexandrescu.

Ea arată că, atunci când facem pachetul pentru şcoală, trebuie pus înainte de toate în ghiozdan un articol de igienă pentru dezinfectarea mâinilor înainte de masă (gel antibacterial, şerveţele umede). De asemenea, trebuie ţinut seama de faptul că pauza nu durează mai mult de 10 — 15 minute, iar cantitatea de alimente trebuie să fie proporţională cu timpul necesar ingerării ei.

"Pentru copii, aspectul alimentului contează enorm, de aceea se pot folosi containere din plastic, cu capac, pentru ca alimentele să rămână integre ca formă. Trebuie evitate alimentele gătite care sunt perisabile, sunt greu de manevrat, prezintă pericolul răsturnării şi au un miros greu pentru cei din jur", menţionează nutriţionistul.

Ea recomandă pentru şcoală sandwich-ul cu pâine integrală sau de secară, cu brânză nesărată sau carne de pui/curcan şi fructele proaspete şi arareori sucul proaspăt stors cu pulpă, legume proaspete curăţate şi tăiate în felii sau rondele — ardei, gogoşari, morcovi—, fructe uscate în amestec cu nuci, migdale, alune neprăjite, sana sau lapte bătut natural (ambalate în recipienţi cu dop etanş) cu biscuiţi digestivi bogaţi în fibre — sau cu o chiflă de graham unsă în mijloc cu unt de alune.

Publicat în Sanatate
Luni, 17 August 2015 00:00

Seceta a pârjolit Galaţiul

Întregul judeţ a fost afectat de caniculă. Implicit, oameni, terenuri agricole şi animale deopotrivă au simţit la propriu seceta. În 12 localităţi ale judeţului apa potabilă este furnizată restricţionat. La Umbrăreşti, Cavadineşti şi Pleşa, restricţionarea este de 17 ore pe zi. La Smârdan - 13, Cişmele şi Kogălniceanu - zece ore. În alte şase localităţi, apa se furnizează conform unui program. Detaliile au fost oferite de către Ionel Ardean, care a precizat că restricţiile privind furnizarea apei potabile au apărut în special în localităţile unde primăriile au sisteme centralizate de apă proprii. „Sunt restricţionări în comuna Munteni - 15 ore pe zi, Poiana - zece ore, Vişina - opt ore, Măstăcani - cinci ore, Cerţeşti şi Cotoroaia - două ore", a mai adăugat Ardean.

La rândul lor, terenurile agrare au fost irigate cu restricţii, cele legumicole având câştig de cauză în faţa celorlalte. Din nefericire, păşunile sunt pârjolite de secetă, iar animalele găsesc cu greu ce să mânânce. O excepţie legislativă a prevăzut aceste cazuri, astfel că se permite accesul animalelor în păduri, pentru păşunat. Directorul Direcţiei Silvice, inginerul silvic Valentin Hahui, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se interzice complet accesul animalelor în zonele forestiere. În ţări din Africa şi Asia animalele au fost lăsate să pască în zonele forestiere, în perioadele secetoase în care păşunile erau pârjolite, iar efectele au fost dezastruoase pentru pădurile africane şi asiatice, generând dispariţia multor zone forestiere. „Nu vreau să compar România cu ţări din Asia şi Africa”, a subliniat şeful Direcţiei Silvice, „şi dacă legea prevede această excepţie desigur că nu mă voi opune, dar personal sunt contra păşunatului în zonele forestiere”. 

Evident, se pune întrebarea dacă este mai eficient să salvezi animalele care nu mai au ce mânca într-o perioadă secetoasă, sau autorităţile trebuie să le sacrifice pe acestea pentru a salva pădurile pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată să se formeze. Logica şi bunul simţ ne pot oferi răspunsul dublat de recomandarea specialiştilor forestieri. Iar tăierile ilegale masive ale copacilor au generat deja în România efectele dezastruoase pe care le cunoaştem: deşertificarea unor zone agricole (vezi judeţul Brăila, importantă zonă agrară - n.r.), secetă urmată de perioade cu căderi masive de precipitaţii care au generat inundaţii şi alunecări de terenuri, tocmai din cauza faptului că acei copaci care constituiau perdelele de protecţie naturală au dispărut. 

Evident, soluţia este refacerea fondului forestier prin reîmpădurire, şi nu continuarea distrugerii acestuia. O soluţia a fost oferită de directorul Direcţiei Agricole, Marius Ciprian Mihăilă - tocarea şi însilozarea tulpinelor cerealelor, care să fie utilizate în hrana animalelor. Acestea ar putea fi transportate în localităţile puternic afectate de secetă, unde animalele nu mai au ce mânca.

Publicat în Știrea zilei

Copiii foarte dificili la mâncare au un risc semnificativ mai mare să sufere de probleme emoţionale care necesită intervenţia medicală, potrivit unui studiu publicat în revista „Pediatrics”, citat de AFP.

Potrivit acestui studiu, peste 20% dintre copiii din SUA cu vârste între doi şi şase ani sunt dificili în ceea ce priveşte alimentaţia. Studiul a fost efectuat pe un grup de 3.433 de participanţi, din care aproape 18% sunt consideraţi relativ dificili la masă în timp ce aproximativ 3% se află în categoria "extrem de dificili".

"Copiii despre care vorbim în acest studiu nu sunt cei care uneori refuză să mănânce broccoli", spune Nancy Zucker, director al Centrului Duke pentru tulburări de alimentaţie, autorul principal al studiului."Este vorba despre copii care sunt atât de dificili la produsele alimentare încât acestea încep să le provoace probleme", a explicat cercetătorul.

"Acest comportament extrem poate lua multe forme şi afectează sănătatea copilului, creşterea şi relaţia părinte-copil", a spus ea.

Cercetarea a constatat că acei copii consideraţi cu o atitudine „moderată” până la „foarte dificilă” în ceea ce priveşte hrana au avut un risc semnificativ mai mare de simptome depresive şi de anxietate.

Ei ar putea corespunde, de asemenea, criteriilor pentru o nouă tulburare psihică bazată pe evitarea/restricţia consumului de alimente, un nou diagnostic adăugat în ultimul manual american de boli mintale adoptat în 2014.

Unii copii pot beneficia de terapii menite, printre altele, să demistifice sursele de anxietate produse de alimente.

Dar aceste metode nu pot fi suficiente pentru copiii cu sensibilitate senzorială extremă pentru care mirosul sau gustul unor alimente sunt prea intense, potrivit acestor cercetători care au subliniat importanţa adaptării abordării terapeutice la vârsta copiilor, mai notează AFP. 

Publicat în Sanatate

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate

Mâncarea din restaurantele clasice nu este cu mult mai sănătoasă decât preparatele de tip fast-food, potrivit unui nou studiu american, care sugerează faptul că alimentele preparate în propria bucătărie reprezintă cea mai bună metodă pentru a controla eficient caloriile, grăsimile şi glucidele. Potrivit acestui studiu, consumul de alimente preparate în restaurante - indiferent dacă acestea sunt clasice sau de tip fast-food - duce la o creştere a nivelului caloriilor, grăsimilor şi concentraţiei de sare din organism, în comparaţie cu mesele pregătite în propria bucătărie, informează Reuters.

Programele de sănătate publică ar trebui să vizeze comportamentele alimentare generale ale persoanelor care mănâncă în oraş, nu doar pe cele asociate cu restaurantele fast-food, dacă vor să amelioreze cu adevărat felul în care mănâncă populaţia americană, a declarat autorul studiului. Ruopeng An, profesor de sănătate comunitară la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, spune că oamenii s-au obişnuit să aplice eticheta de "junk food" produselor alimentare servite în restaurantele fast-food. „Însă oamenii nu cunosc prea multe lucruri despre alimentele servite în restaurantele clasice şi nu ştiu dacă acestea sunt mai bune sau mai sănătoase în comparaţie cu preparatele fast-food sau cu alimentele pregătite acasă”, a declarat autorul studiului.

Pentru acest studiu, care a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition, profesorul Ruopeng An a folosit date furnizate de un studiu de amploare naţională - National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) -, care colectează cu regularitate informaţii despre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare de la un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei americane. Peste 18.000 de adulţi au răspuns întrebărilor din acest chestionar şi au precizat alimentele pe care le-au consumat pe durata unui interval de două zile. Aproximativ o treime dintre respondenţi au spus că au mâncat preparate fast-food într-una sau chiar în ambele zile, iar un sfert dintre respondenţi au indicat faptul că au mâncat la un restaurant clasic cel puţin într-una din zilele avute în vedere. În comparaţie cu participanţii la studiu care au mâncat numai acasă, persoanele care au luat masa la un local fast-food au consumat, în medie, 190 de calorii suplimentare pe zi, 11 grame suplimentare de grăsime, 3,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, 10 miligrame suplimentare de colesterol şi 300 de grame suplimentare de sare. Participanţii care au luat masa în restaurante clasice au consumat cu 187 de calorii mai mult în fiecare zi, în comparaţie cu aceia care au mâncat acasă. De asemenea, ei au consumat 10 grame suplimentare de grăsimi, 2,5 grame suplimentare de grăsimi saturate, aproape 60 de miligrame suplimentare de colesterol şi peste 400 de grame suplimentare de sare.

Impactul pe care îl are consumul de tip fast-food asupra aportului caloric zilnic a fost cel mai mare în rândul participanţilor cu cel mai scăzut nivel de educaţie, în timp ce participanţii cu venituri medii s-au arătat mai înclinaţi să dobândească aceste calorii suplimentare de la restaurante clasice. De asemenea, participanţii care erau obezi erau mai dispuşi să mănânce la restaurante clasice în comparaţie cu persoanele care aveau o greutate considerată normală sau care erau supraponderale.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (Food and Drug Administration/ FDA) impune lanţurilor de restaurante care deţin peste 20 de spaţii de servire să menţioneze conţinuturile de calorii şi nutrimente ale preparatelor incluse în meniurile lor. Această regulă nu se aplică însă în cazul restaurantelor clasice independente.

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 2