Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţă publică valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna martie 2022, în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România”  în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti -Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 653A pronunţată  de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a IV-A Civilă  în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003-Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Total subvenţie de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în luna martie 2022 (lei):
1. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT = 8.502.549,58 lei;
2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL = 7.208.021,16 lei;
3. UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA = 3.885.691,68 lei;
4. ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR = 1.720.849,18 lei;
5. PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ = 444.860,46 lei;
6. PARTIDUL PRO ROMÂNIA = 321.420,44 lei;
TOTAL = 22.083.392,50.

În luna martie poţi urmări: Against The Ice, un film de supravieţuire cu Nikolaj Coster-Waldau şi Joe Cole în rolurile principale, despre o expediţie daneză care prezintă şi o poveste adevărată despre prietenie, dragoste şi puterea uimitoare a companiei; The Adam Project, un film sci-fi despre călătoria în timp în care un pilot (Ryan Reynolds) face echipă cu sinele lui mai tânăr şi cu regretatul său tată (Mark Ruffalo) pentru a se împăca cu trecutul său, salvând în acelaşi timp viitorul; şi, venit din Shondaland, serialul romantic, scandalos şi inteligent Bridgerton se întoarce pentru Sezonul 2, unde îl vom vedea pe Anthony, cel mai mare frate şi viconte Bridgerton, în timp ce încearcă să îşi găsească o soţie potrivită.
Pe lângă acestea, ne mai întâlnim şi cu: Bad Vegan: Fame. Fraud. Fugitives, Black Crab, Cracow Monsters, Formula 1: Drive to Survive: Sezonul 4, Human Resources, Pieces of Her, The Andy Warhol Diaries, The Last Kingdom: Sezonul 5, Top Boy: Sezonul 2, The Weekend Away, Windfall Worst Roommate Ever, Outlander: Sezonul 6, A Beautiful Day in the Neighborhood, Little Women, Ready Player One şi multe altele.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică, cu interval de valabilitate 1 martie, ora 10.00 - 3 martie, ora 10.00, fenomene vizate fiind ninsori şi intensificări ale vântului. „În intervalul menţionat în estul, sudul şi centrul ţării, precum şi în zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali temporar va ninge, iar local se va depune strat de zăpadă. Vântul va avea intensificări în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, precum şi în zona montană înaltă, cu viteze în general de 45...50 km/h, viscolind ninsoarea. Până la mijlocul săptămânii vremea va fi rece pentru începutul lunii martie în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în est şi sud-est unde şi vântul va amplifica senzaţia de rece“, informează ANM.

CEO-ul grupului american Pfizer a declarat luni că o versiune a vaccinului anti-COVID-19 produs de această companie va fi disponibilă, dacă va fi nevoie, împotriva variantei Omicron în luna martie, în timp ce omologul său de la Moderna a evocat pregătirea unui vaccin similar pentru toamna acestui an, informează AFP.
"Nu ştiu dacă vom avea nevoie de el (vaccinul adaptat la Omicron - n.r.), şi nici cum va fi utilizat, dar noi vom fi pregătiţi. Uzina noastră a început deja producţia", a declarat Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, pentru postul TV american CNBC.
El a dezvăluit încă de la sfârşitul lunii noiembrie că grupul Pfizer a început să lucreze la o nouă versiune a vaccinului său anti-COVID-19 pentru a viza cu precădere varianta Omicron a noului coronavirus.
"Sperăm să putem ajunge la un produs, care să protejeze mult mai bine împotriva infectărilor în special, deşi protecţia împotriva spitalizărilor şi a cazurilor severe este încă rezonabil de bună cu vaccinurile actuale, dacă aţi primit a treia doză", a explicat Albert Bourla.
Este nevoie de realizarea unor studii suplimentare pentru a şti dacă a patra doză de vaccin este necesară, a adăugat el.
CEO-ul companiei Moderna, Stephane Bancel, a declarat la rândul lui că această companie americană lucrează la o doză de rapel pentru această toamnă, care va viza tot varianta Omicron. Noua versiune a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna va intra în curând în etapa studiilor clinice.
"Discutăm în prezent cu reprezentanţii sectorului sanitar din lumea întreagă pentru a decide în legătură cu ceea ce noi credem că este cea mai bună strategie privind rapelul potenţial din toamna anului 2022", a declarat el pentru CNBC.
"Credem că noua versiune a vaccinului va conţine substanţa activă pentru a combate Omicron, dar ar putea conţine şi alte elemente", a adăugat Stephane Bancel.
"Trebuie să fim atenţi şi să încercăm să ne păstrăm avantajul în faţa virusului, nu să rămânem în urma lui", a subliniat CEO-ul companiei Moderna. (sursa Agerpres)

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi aduce la cunoştinţă faptul că prin O.G. 11/31.08.2021, care modifică Codul de procedură fiscală, a fost introdusă, începând cu 01 martie 2022, obligativitatea transmiterii la organul fiscal central a cererilor, înscrisurilor sau altor documente prin intermediul Spaţiului Privat Virtual (SPV), de către persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ca persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).
În situaţia în care contribuabilii vizaţi nu îşi îndeplinesc obligaţia comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare, urmând ca acesta să notifice contribuabilii/plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă. (Temei legal: art. 79 alin. (11) şi (12) din Codul de Procedură Fiscală).
Se recomandă contribuabililor să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea în SPV, până la data de 01 martie 2022, pentru a evita eventualele inconveniente determinate de depunerea, la organul fiscal central, după această dată, a unor documente în format hârtie, cum ar fi pierderea unor facilităţi/drepturi fiscale.
Reamintim faptul că Spaţiul Privat Virtual este un serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul căruia contribuabilii depun declaraţii, cereri, solicită documente, verifică situaţia fiscală proprie etc.
Persoanele fizice sau juridice, care deţin certificat digital calificat, pot solicita înregistrarea ca utilizator SPV în baza certificatului digital calificat, iar persoanele fizice, care nu deţin un astfel de certificat, pot solicita înregistrarea pe baza de nume de utilizator şi parolă, informează AJFP Galaţi.

Este posibil ca în martie 2021 să fie pentru ultima dată când se va schimba ora. Trecerea la ora de vară 2021 se va face la o săptămână după echinocţiul de primăvară, marcat la 20 martie 2021, când ziua va fi egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” şi noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstiţul de vară din 21 iunie.

Schimbarea orei se va face în ultimul weekend al lunii martie 2021, mai exact în noaptea de 27 spre 28 martie 2021, când ora 3:00 devine ora 4:00. În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (faţă de două ore la ora de iarnă). La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operaţiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră şi ora 4:00 devine ora 3:00.

Ora de iarnă este considerată însă ora standard. Introducerea orei de vară a avut ca scop creşterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui şi a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de ţările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piaţa petrolului apărute în anii 1970.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi urmat ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană.

Astfel, statele care decid să menţină permanent ora de vară ar fi urmat să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

În mod normal, ţările Uniunii Europene erau aşteptate să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi urmau să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situaţia specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a dat peste cap aceste planuri.

În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunţa la ora de vară şi a se păstra numai ora de iarnă.

Iniţiativa pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă însă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi Guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaţilor, cameră decizională. Guvernul şi-a menţinut însă aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020, iar comisia pentru industrii şi servicii a Camerei a dat, de asemenea, aviz negativ.

În cele din urmă, iniţiativa legislativă a fost retrimisă la 10 februarie 2021 la comisii pentru elaborarea unui alt raport, în aşteptarea unei decizii la nivel european. În consecinţă, proiectul a fost retrimis la comisii pentru cel puţin două luni, cu posibilitatea de prelungire a termenului.