Cercetătorii israelieni de la Universitatea din Tel Aviv au identificat un mecanism împărtăşit de mutaţii prezente în genele ADNP şi SHANK3 care cauzează autism, schizofrenie şi alte afecţiuni. În plus, ei au descoperit că un medicament experimental s-a dovedit eficient în experimente de laborator în cazul acestor mutaţii şi poate fi potrivit pentru tratarea unei game de sindroame rare ce afectează funcţiile cerebrale, informează agenţia TPS.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele încurajatoare pot avea drept rezultat tratamente eficiente pentru o serie de sindroame rare ce afectează funcţiile creierului şi provoacă autism, schizofrenie şi boli neurodegenerative precum Alzheimer.
Conducătoarea studiului, prof. Illana Gozes, de la Departamentul de Genetică Moleculară Umană şi Biochimie de la Facultatea de Medicină Sackler şi Şcoala de Neuroştiinţe Sagol din cadrul Universităţii din Tel Aviv, a explicat că "unele cazuri de autism sunt cauzate de mutaţii în diferite gene".
"Astăzi ştim despre mai bine de 100 de sindroame genetice asociate cu autismul, dintre care zece sunt considerate relativ comune. În laboratorul nostru ne concentrăm în principal pe unul dintre acestea, sindromul ADNP, cauzat de mutaţii ale genei ADNP, care perturbă funcţia proteinei ADNP, ducând la defecte structurale în scheletul neuronilor din creier", a detaliat cercetătoarea.
"În studiul actual, am identificat un mecanism specific ce provoacă această deteriorare în mutaţii din două gene diferite: ADNP şi SHANK3 - o genă asociată cu autismul şi schizofrenia. Potrivit estimărilor, aceste două mutaţii sunt responsabile pentru mii de cazuri de autism din întreaga lume", a declarat Gozes.

Neuroni cu defecte structurale care afectează funcţiile cerebrale

Cercetătorii, care au prelevat celule de la pacienţi cu sindrom ADNP, au descoperit că în cazul în care proteina ADNP este afectată se formează neuroni cu defecte structurale, care afectează funcţiile cerebrale.
"Am descoperit că, în unele mutaţii, o secţiune adăugată la proteină o protejează şi reduce daunele prin conectarea într-o zonă de control neuronal. Ştim că aceeaşi zonă de control se găseşte şi pe SHANK3 - o proteină intens studiată, cu mutaţii care sunt asociate cu autismul şi schizofrenia. Am concluzionat că această capacitate de legare de SHANK3 şi de alte proteine similare oferă o anumită protecţie împotriva efectelor dăunătoare ale mutaţiei", a precizat Gozes.
În următoarea etapă a studiului, cercetătorii au identificat şi alte locuri de pe proteina ADNP care se pot conecta cu SHANK3 şi cu proteine similare. Unul dintre acestea se află pe NAP, o secţiune din ADNP care a fost dezvoltată într-un medicament experimental, numit Davunetide, de către laboratorul condus de prof. Illana Gozes.
Cercetătorii au demonstrat cu succes că tratamentul prelungit cu Davunetide a îmbunătăţit semnificativ comportamentul animalelor-model cu autism cauzat de SHANK3.
"În studii anterioare am demonstrat că Davunetide este eficient pentru tratarea modelelor cu sindrom ADNP. Noul studiu ne-a determinat să credem că poate fi eficient şi în cazul sindromului Phelan McDermid, cauzat de o mutaţie la nivelul SHANK3, precum şi a altor sindroame ce provoacă autism prin acelaşi mecanism", a notat cercetătoarea.
Medicamentul experimental Davunetide a fost recunoscut de Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) drept un medicament pediatric pentru tratamente viitoare ale sindromului de dezvoltare ADNP şi este protejat de brevete prin Ramot, compania de transfer de tehnologie de la Universitatea Tel Aviv, sub licenţa exclusivă a ATED Therapeutics Ltd., notează TPS. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat luni un medicament dezvoltat împotriva unei forme grave de alopecie, o afecţiune care determină căderea părului şi care afectează peste 300.000 de persoane de toate vârstele din Statele Unite, informează AFP.
Baricitinib este primul comprimat administrat pe cale orală ce permite pacienţilor să lupte împotriva acestei afecţiuni, alopecia areata, provocată de o dereglare a sistemului imunitar, care atacă foliculii de păr şi cauzează căderea temporară sau definitivă a podoabei capilare sau a firelor de păr de pe anumite zone ale corpului, putând să declanşeze şi un stres emoţional.
Alopecia a câştigat recent în notorietate în Statele Unite după ce mai multe personalităţi publice, precum actriţa Jada Pinkett Smith şi politiciana democrată Ayanna Pressley, au dezvăluit că suferă de această afecţiune.
"Este crucial ca numărul mare de americani afectaţi de o formă gravă de alopecie să aibă acces la posibilităţi de tratament sigure şi eficiente", a declarat Kendall Marcus, un oficial din cadrul FDA, citat într-un comunicat dat publicităţii de această agenţie americană.
Baricitinib, fabricat de compania farmaceutică Eli Lilly şi comercializat sub denumirea de "Olumiant", face parte din categoria medicamentelor ce blochează inflamaţiile.
Autorizarea acestui tratament de către FDA intervine după două studii clinice la care au participat în total 1.200 de adulţi afectaţi de forme grave de alopecie.
În fiecare dintre cele două studii, participanţii au fost repartizaţi în trei grupe: o treime au primit un placebo, o treime au primit o doză zilnică de 2 mg şi o treime au primit o doză zilnică de 4 mg.
După 36 de săptămâni, aproape 40% dintre pacienţii care au primit doza de 4 mg au beneficiat de o creştere a părului lor în procent de 80%, comparativ cu 23% dintre participanţii care au primit doza de 2 mg şi cu 5% dintre pacienţii care au primit placebo.
Aproximativ 45% dintre persoanele cărora le-au fost administrate doze zilnice de 4 mg au constatat că genele şi sprâncenele lor au crescut din nou într-o manieră semnificativă.
Efectele secundare cele mai frecvente sunt infecţii ale căilor respiratorii superioare, dureri de cap, acnee, colesterol crescut şi creşterea concentraţiei unei enzime în organism, denumită creatinkinază.
Şi alte tratamente au fost testate împotriva alopeciei, însă niciunul dintre ele nu a fost autorizat de FDA.
Baricitinib a fost deja aprobat în tratamentul poliartritei reumatoide, iar autorizarea sa a fost extinsă şi în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o formă gravă de COVID-19. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Gigantul farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca a publicat miercuri noi date pozitive obţinute în urma unui studiu clinic de fază 3 care a vizat testarea medicamentului său anti-COVID-19 Evusheld, informează AFP.
Aceste rezultate, publicate în revista The Lancet Respiratory Medicine, arată că Evusheld "aduce o protecţie statistică notabilă împotriva evoluţiei spre o formă severă de COVID-19 sau spre deces în comparaţie cu utilizarea unui placebo", a anunţat compania AstraZeneca într-un comunicat de presă.
Studiul "arată beneficiul oferit de tratamentul în ambulatoriu cu Evusheld împotriva cazurilor de COVID-19 uşoare până la moderate", au transmis reprezentanţii producătorului farmaceutic anglo-suedez.
În acest studiu clinic intitulat TACKLE, "90% dintre participanţi prezentau un risc de progresie a bolii COVID-19 spre o formă severă din cauza unor comorbidităţi sau a vârstei lor", precizează acelaşi comunicat.
Studiul a fost realizat în 95 de clinici din Statele Unite, America Latină, Europa şi Japonia pe un eşantion de 903 participanţi.
"În pofida succesului vaccinurilor anti-COVID-19, mulţi oameni, în special persoane vârstnice sau care suferă de comorbidităţi sau care sunt imunodeprimate, riscă încă să facă forme grave de COVID-19", a declarat Hugh Montgomery, profesor de tehnici de terapie intensivă la University College London şi totodată unul dintre coordonatorii studiului.
"Alte opţiuni sunt necesare pentru a împiedica progresia bolii şi pentru a reduce presiunea pe sistemele de sănătate, mai ales odată cu apariţia noilor variante", a adăugat profesorul britanic.
"Continuăm să discutăm rezultatele furnizate de TACKLE cu autorităţile de reglementare", a declarat Mene Pangalos, vicepreşedintele executiv al departamentului de cercetări biofarmacologice din cadrul companiei AstraZeneca.
Evusheld beneficiază de o autorizaţie de comercializare în Uniunea Europeană şi de o autorizaţie condiţionată în Marea Britanie pentru tratamentele de prevenţie.
Acest medicament, ce are la bază doi anticorpi monoclonali, este de asemenea autorizat pentru anumite cazuri bine definite în Statele Unite, iar cereri de autorizare pentru utilizarea sa în prevenţia sau în tratarea COVID-19 sunt analizate în această perioadă în mai multe ţări. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

AstraZeneca a anunţat joi că medicamentul său pe bază de anticorpi COVID-19 a prezentat o eficacitate de 83% în reducerea riscului de a contracta o formă simptomatică a bolii, conform rezultatelor unui studiu efectuat pe o perioadă de şase luni, ceea ce cimentează poziţia de lider a producătorului de medicamente în dezvoltarea de tratamente cu rol preventiv împotriva coronavirusului, informează Reuters joi.
Compania anglo-suedeză a declarat că un studiu separat efectuat pe pacienţi cu forme uşoare până la moderate de COVID-19 a demonstrat că o doză mai mare din acest medicament, AZD7442, a redus cu 88% riscul de agravare a simptomelor atunci când a fost administrat în termen de trei zile de la apariţia primelor simptome.
Ultima rundă de rezultate pozitive ar putea poziţiona AstraZeneca ca furnizor rar atât de vaccinuri COVID-19, cât şi de tratamente.
Producătorul de medicamente a declarat că ''avantajul real'' al medicamentului său pe bază de anticorpi COVID-19 este mai degrabă rolul preventiv al acestuia, notează Reuters. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Dr. Sanda Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a declarat pentru News.ro că Favipiravirul, un medicament care poate fi prescris de medicii de familie pacienţilor cu forme uşoare şi medii de COVID-19, la domiciliu, în faza de debut a bolii, conform protocolului de tratament pentru pacienţi cu SARS-CoV-2 revizuit încă de la sfârşitul lunii aprilie a acestui an de Ministerul Sănătăţii, nu poate fi nici acum prescris, pentru că nu se găseşte în farmacii.
Dr. Sanda Alexiu a afirmat că Favipiravirul, spre deosebire de Remdesivir, care se administrează intravenous, presupune administrarea de pastile, lucru care este în beneficiul pacienţilor aflaţi în primele zile de boală. Medicamentul, prescris prin medicii de familie, ar putea fi o soluţie excelentă pentru degrevarea spitalelor supraaglomerate, în plin val 4 al pandemiei. Tratamentul se administrează în acest moment numai în spital.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, spune că, dacă ar exista acest medicament în ambulatoriu, s-ar reduce presiunea enormă pe spitale, pentru că pacienţii cu forme uşoare şi medii de boală nu ar mai ajunge în ATI dacă ar primi acest medicament acasă, prin medicii de familie. Dragoş Damian a explicat că a luat legătura cu autorităţile din Sănătate şi că acestea vor găsi o soluţie foarte repede în acest sens. Medicamentul este adus din India, iar în acest moment există deja 40.000 de cutii care pot pleca în orice moment spre farmacii.
Dr. Sandra Alexiu a fost diagnosticată cu COVID-19 în luna decembrie a anului trecut şi spune că a luat antiviralul Favipiravir şi că l-a tolerat bine, fără să existe  stări de rău în urma administrării. Specialistul spune că mai există un antiviral care se poate lua tot în faza de debut a bolii, Arbidol, medicamentul având rezultate bune. Acesta nu este însă înregistrat în România, aşa că mulţi pacienţi îl fac rost de la rude sau prieteni care îl aduc din ţări vecine unde este produs. Arbidolul este menţionat de asemenea în protocolul de tratament al pacienţilor cu COVID-19 existent în România.
Favipiravir, un medicament dezvoltat în Japonia în anii 80, împotriva gripei. România are pe stoc în acest moment 40.000 de cutii de Favipiravir care pot pleca oricând în farmacii, dacă ar exista protocol de lucru. Favipiravir urma să fie produs la Cluj însă, din cauza cererii scăzute, nu s-a mai întâmplat acest lucru, relatează stiripesurse.ro.

Publicat în Sanatate

O mică siestă la începutul după-amiezii duce la scăderea presiunii arteriale la persoanele hipertensive şi contribuie probabil la apariţia acesteia la altele - se arată într-un studiu realizat de cercetători greci, preluat de passionsante.be.

Calitatea somnului joacă un rol important în riscul de a dezvolta o hipertensiune. Insomnia, somnul neodihnitor, sindromul de apnee obstructivă, frecventele treziri nocturne, toate pot influenţa negativ presiunea arterială. În acest context, fie că există probleme de somn nocturn sau nu, siesta poate fi benefică în cazul hipertensiunii diagnosticate şi tratate, dar nu şi neapărat controlate.

Cercetătorii greci s-au ocupat de această chestiune efectuând teste pe câteva sute de pacienţi hipertensivi (bărbaţi şi femei în număr relativ egal). Au fost luaţi în considerare mai mulţi parametri, printre care situaţia profesională, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, de sare sau cafea, indicele de masă corporală (OMC). Au fost constituite două grupe, într-una fiind cuprinşi participanţii care făceau o mică siestă (circa 20 de minute) după masa de prânz şi în cealaltă, cei care nu se odihneau deloc după dejun.

Rezultatul a arătat că în "grupul siestă" valorile presiunii arteriale au scăzut. Scăderea nu a fost spectaculoasă, dar destul de semnificativă, permiţând cercetătorilor să sugereze că siesta duce la reducerea cu 10% a riscului cardiovascular. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei, avantajul se manifestă în special în timpul nopţii, în contextul în care se ştie că hipertensiunea nocturnă reprezintă un risc specific.

Recomandarea cercetătorilor este ca persoanele hipertensive să găsească puţin timp după-amiază să se odihnească, siesta fiind benefică şi pentru alte funcţii (cum ar fi memoria). Chiar şi cei care nu au hipertensiune pot, printr-o scurtă siestă, să scadă riscurile apariţiei unei presiuni arteriale ridicate, lucru care rămâne încă de evaluat, încheie passionsante.be. 

Publicat în Sanatate

Comisia Europeană a autorizat fabricarea şi comercializarea unui nou medicament pentru tratarea carcinomului bazocelular, o formă de cancer de piele, informează actusante.net. Numit Odomzo, medicamentul este produs de compania Novartis şi este destinat adulţilor care suferă de acest tip de cancer şi nu pot fi supuşi intervenţiei chirurgicale sau radioterapiei.

Carcinomul bazocelular cutanat reprezintă 80 la sută dintre cazurile de cancer de piele care nu au legătură cu melanoamele. Numărul persoanelor afectate de acest tip de cancer este în creştere, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, precum şi a expunerii excesive la radiaţii ultraviolete. Deşi acest tip de cancer ajunge foarte rar la un stadiu avansat, şansele de vindecare au fost până în prezent foarte limitate.

Odomzo a fost deja autorizat în mai multe ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Australia şi Elveţia. Pe viitor, va putea fi comercializat şi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în Norvegia, Liechtenstein şi Islanda.

Publicat în Sanatate

Agenţia americană pentru medicamente (FDA) a dat undă verde introducerii pe piaţă a Praluent (Alirocumab), o nouă clasă de medicamente destinate scăderii colesterolului, produsă de laboratoarele franceze Sanofi împreună cu partenerul său american Regeneron, informează AFP.

Aprobarea FDA, care era de aşteptat după recomandările favorabile din partea unui comitet consultativ de experţi făcute publice pe 9 iunie, se referă la doar două categorii de pacienţi. Este vorba despre cei cu hipercolesterolemie care rezulta din predispoziţii genetice moştenite şi la pacienţii cu boli cardiovasculare care nu reuşesc să reducă suficient colesterol lor rău (LDL) cu ajutorul statinelor, a declarat agenţia într-un comunicat.

"Praluent oferă o nouă opţiune de tratament pentru pacienţii cu hipercolesterolemie familială heterozigotă sau suferind de boli cardiovasculare şi care nu pot reduce colesterolul lor LDL cu statine", a declarat dr. John Jenkins, funcţionar al Centrului de Evaluare şi Cercetare a medicamentelor FDA.

Lumina verde dată de FDA, care ar trebui să fie urmată la sfârşitul lunii septembrie, de cea a omoloagei sale europene, marchează intrarea unei noi clase de medicamente anti-colesterol pe o piaţă dominată de aproape treizeci de ani de statine, precum „Lipitor”, care au contribuit la reducerea în mod semnificativ a mortalităţii cardiovasculare.

De asemenea, grupul de experţi ai FDA au recomandat şi aprobarea unei molecule concurente similare, 'Evolocumab', produsă de laboratorul american Amgens, pe care agenţia îl va susţine probabil în câteva săptmâni, mai scrie AFP.

Ambele tratamente sunt administrate prin injectare sub piele la fiecare două sau patru săptămâni şi ambele contribuie la reducerea colesterolului rău (LDL) cu peste 60%.

Alirocumab şi Evolocumab neutralizează o proteină care limitează acţiunea ficatului de eliminare a colesterolului rău din sânge, un mecanism diferit de acţiunea statinelor.

Aceste două noi medicamente au fost dezvoltate pe parcursul unui deceniu cu ajutorul cercetării genetice. Cu toate acestea, capacitatea acestor două medicamente de a lupta împotriva colesterolului şi de a reduce semnificativ riscul de infarct miocardic şi de decese din cauze cardiovasculare va fi stabilit cu certitudine în 2017, când vor fi cunoscute rezultatele finale ale studiilor clinice extinse aflate în curs de desfăşurare.

Dar datele preliminare publicate deja sunt foarte încurajatoare. Potrivit rezultatelor unui studiu clinic prezentat în luna martie, Evolocumab a redus cu 53% riscul de atac de cord şi mortalitatea cardiovasculară, mai scrie AFP.

Publicat în Sanatate