AstraZeneca a anunţat joi că medicamentul său pe bază de anticorpi COVID-19 a prezentat o eficacitate de 83% în reducerea riscului de a contracta o formă simptomatică a bolii, conform rezultatelor unui studiu efectuat pe o perioadă de şase luni, ceea ce cimentează poziţia de lider a producătorului de medicamente în dezvoltarea de tratamente cu rol preventiv împotriva coronavirusului, informează Reuters joi.
Compania anglo-suedeză a declarat că un studiu separat efectuat pe pacienţi cu forme uşoare până la moderate de COVID-19 a demonstrat că o doză mai mare din acest medicament, AZD7442, a redus cu 88% riscul de agravare a simptomelor atunci când a fost administrat în termen de trei zile de la apariţia primelor simptome.
Ultima rundă de rezultate pozitive ar putea poziţiona AstraZeneca ca furnizor rar atât de vaccinuri COVID-19, cât şi de tratamente.
Producătorul de medicamente a declarat că ''avantajul real'' al medicamentului său pe bază de anticorpi COVID-19 este mai degrabă rolul preventiv al acestuia, notează Reuters. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Dr. Sanda Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a declarat pentru News.ro că Favipiravirul, un medicament care poate fi prescris de medicii de familie pacienţilor cu forme uşoare şi medii de COVID-19, la domiciliu, în faza de debut a bolii, conform protocolului de tratament pentru pacienţi cu SARS-CoV-2 revizuit încă de la sfârşitul lunii aprilie a acestui an de Ministerul Sănătăţii, nu poate fi nici acum prescris, pentru că nu se găseşte în farmacii.
Dr. Sanda Alexiu a afirmat că Favipiravirul, spre deosebire de Remdesivir, care se administrează intravenous, presupune administrarea de pastile, lucru care este în beneficiul pacienţilor aflaţi în primele zile de boală. Medicamentul, prescris prin medicii de familie, ar putea fi o soluţie excelentă pentru degrevarea spitalelor supraaglomerate, în plin val 4 al pandemiei. Tratamentul se administrează în acest moment numai în spital.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, spune că, dacă ar exista acest medicament în ambulatoriu, s-ar reduce presiunea enormă pe spitale, pentru că pacienţii cu forme uşoare şi medii de boală nu ar mai ajunge în ATI dacă ar primi acest medicament acasă, prin medicii de familie. Dragoş Damian a explicat că a luat legătura cu autorităţile din Sănătate şi că acestea vor găsi o soluţie foarte repede în acest sens. Medicamentul este adus din India, iar în acest moment există deja 40.000 de cutii care pot pleca în orice moment spre farmacii.
Dr. Sandra Alexiu a fost diagnosticată cu COVID-19 în luna decembrie a anului trecut şi spune că a luat antiviralul Favipiravir şi că l-a tolerat bine, fără să existe  stări de rău în urma administrării. Specialistul spune că mai există un antiviral care se poate lua tot în faza de debut a bolii, Arbidol, medicamentul având rezultate bune. Acesta nu este însă înregistrat în România, aşa că mulţi pacienţi îl fac rost de la rude sau prieteni care îl aduc din ţări vecine unde este produs. Arbidolul este menţionat de asemenea în protocolul de tratament al pacienţilor cu COVID-19 existent în România.
Favipiravir, un medicament dezvoltat în Japonia în anii 80, împotriva gripei. România are pe stoc în acest moment 40.000 de cutii de Favipiravir care pot pleca oricând în farmacii, dacă ar exista protocol de lucru. Favipiravir urma să fie produs la Cluj însă, din cauza cererii scăzute, nu s-a mai întâmplat acest lucru, relatează stiripesurse.ro.

Publicat în Sanatate

O mică siestă la începutul după-amiezii duce la scăderea presiunii arteriale la persoanele hipertensive şi contribuie probabil la apariţia acesteia la altele - se arată într-un studiu realizat de cercetători greci, preluat de passionsante.be.

Calitatea somnului joacă un rol important în riscul de a dezvolta o hipertensiune. Insomnia, somnul neodihnitor, sindromul de apnee obstructivă, frecventele treziri nocturne, toate pot influenţa negativ presiunea arterială. În acest context, fie că există probleme de somn nocturn sau nu, siesta poate fi benefică în cazul hipertensiunii diagnosticate şi tratate, dar nu şi neapărat controlate.

Cercetătorii greci s-au ocupat de această chestiune efectuând teste pe câteva sute de pacienţi hipertensivi (bărbaţi şi femei în număr relativ egal). Au fost luaţi în considerare mai mulţi parametri, printre care situaţia profesională, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, de sare sau cafea, indicele de masă corporală (OMC). Au fost constituite două grupe, într-una fiind cuprinşi participanţii care făceau o mică siestă (circa 20 de minute) după masa de prânz şi în cealaltă, cei care nu se odihneau deloc după dejun.

Rezultatul a arătat că în "grupul siestă" valorile presiunii arteriale au scăzut. Scăderea nu a fost spectaculoasă, dar destul de semnificativă, permiţând cercetătorilor să sugereze că siesta duce la reducerea cu 10% a riscului cardiovascular. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei, avantajul se manifestă în special în timpul nopţii, în contextul în care se ştie că hipertensiunea nocturnă reprezintă un risc specific.

Recomandarea cercetătorilor este ca persoanele hipertensive să găsească puţin timp după-amiază să se odihnească, siesta fiind benefică şi pentru alte funcţii (cum ar fi memoria). Chiar şi cei care nu au hipertensiune pot, printr-o scurtă siestă, să scadă riscurile apariţiei unei presiuni arteriale ridicate, lucru care rămâne încă de evaluat, încheie passionsante.be. 

Publicat în Sanatate

Comisia Europeană a autorizat fabricarea şi comercializarea unui nou medicament pentru tratarea carcinomului bazocelular, o formă de cancer de piele, informează actusante.net. Numit Odomzo, medicamentul este produs de compania Novartis şi este destinat adulţilor care suferă de acest tip de cancer şi nu pot fi supuşi intervenţiei chirurgicale sau radioterapiei.

Carcinomul bazocelular cutanat reprezintă 80 la sută dintre cazurile de cancer de piele care nu au legătură cu melanoamele. Numărul persoanelor afectate de acest tip de cancer este în creştere, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, precum şi a expunerii excesive la radiaţii ultraviolete. Deşi acest tip de cancer ajunge foarte rar la un stadiu avansat, şansele de vindecare au fost până în prezent foarte limitate.

Odomzo a fost deja autorizat în mai multe ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Australia şi Elveţia. Pe viitor, va putea fi comercializat şi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în Norvegia, Liechtenstein şi Islanda.

Publicat în Sanatate

Agenţia americană pentru medicamente (FDA) a dat undă verde introducerii pe piaţă a Praluent (Alirocumab), o nouă clasă de medicamente destinate scăderii colesterolului, produsă de laboratoarele franceze Sanofi împreună cu partenerul său american Regeneron, informează AFP.

Aprobarea FDA, care era de aşteptat după recomandările favorabile din partea unui comitet consultativ de experţi făcute publice pe 9 iunie, se referă la doar două categorii de pacienţi. Este vorba despre cei cu hipercolesterolemie care rezulta din predispoziţii genetice moştenite şi la pacienţii cu boli cardiovasculare care nu reuşesc să reducă suficient colesterol lor rău (LDL) cu ajutorul statinelor, a declarat agenţia într-un comunicat.

"Praluent oferă o nouă opţiune de tratament pentru pacienţii cu hipercolesterolemie familială heterozigotă sau suferind de boli cardiovasculare şi care nu pot reduce colesterolul lor LDL cu statine", a declarat dr. John Jenkins, funcţionar al Centrului de Evaluare şi Cercetare a medicamentelor FDA.

Lumina verde dată de FDA, care ar trebui să fie urmată la sfârşitul lunii septembrie, de cea a omoloagei sale europene, marchează intrarea unei noi clase de medicamente anti-colesterol pe o piaţă dominată de aproape treizeci de ani de statine, precum „Lipitor”, care au contribuit la reducerea în mod semnificativ a mortalităţii cardiovasculare.

De asemenea, grupul de experţi ai FDA au recomandat şi aprobarea unei molecule concurente similare, 'Evolocumab', produsă de laboratorul american Amgens, pe care agenţia îl va susţine probabil în câteva săptmâni, mai scrie AFP.

Ambele tratamente sunt administrate prin injectare sub piele la fiecare două sau patru săptămâni şi ambele contribuie la reducerea colesterolului rău (LDL) cu peste 60%.

Alirocumab şi Evolocumab neutralizează o proteină care limitează acţiunea ficatului de eliminare a colesterolului rău din sânge, un mecanism diferit de acţiunea statinelor.

Aceste două noi medicamente au fost dezvoltate pe parcursul unui deceniu cu ajutorul cercetării genetice. Cu toate acestea, capacitatea acestor două medicamente de a lupta împotriva colesterolului şi de a reduce semnificativ riscul de infarct miocardic şi de decese din cauze cardiovasculare va fi stabilit cu certitudine în 2017, când vor fi cunoscute rezultatele finale ale studiilor clinice extinse aflate în curs de desfăşurare.

Dar datele preliminare publicate deja sunt foarte încurajatoare. Potrivit rezultatelor unui studiu clinic prezentat în luna martie, Evolocumab a redus cu 53% riscul de atac de cord şi mortalitatea cardiovasculară, mai scrie AFP.

Publicat în Sanatate