Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, desfăşurat în format hibrid, a adoptat astăzi Hotărârea privind transmiterea solicitării de asistenţă internaţională, prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, pentru accesarea dozelor de medicamente necesare tratării unui număr de aproximativ 150 pacienţi infectaţi cu virusul variola maimuţei.
Urmare a aprobării acestei hotărâri, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va dispune măsurile necesare în vederea activării Mecanismului European de Protecţie Civilă în scopul identificării posibilităţilor de sprijin.
Şedinţa CNSU a avut loc ca urmare a adresei transmise de Ministerul Sănătăţii şi în contextul declarării de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în data de 23.07.2022, a focarului de variola maimuţei ca urgenţă de sănătate publică de interes internaţional.

Publicat în Sanatate

Este criză de medicamente în spitale şi farmacii. Producătorii din industria farmaceutică spun că de vină este politica preţurilor. Legea cere ca ele să fie calculate în funcţie de cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană. Lipsa anumitor medicamente crează deja probleme în unele spitale din ţară. Din această cauză la Constanţa, spre exemplu, au fost amânate toate operaţiile care nu sunt urgente, notează digi24.ro.

În 2022 au fost cele mai multe întârzieri în aprovizionarea cu medicamente din ultimii 7 ani. Aproape una în fiecare zi. Ministrul Sănătăţii spune că principala sursă a problemelor este că instituţiile de stat sunt obligate să cumpere la cel mai mic preţ posibil.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: "Mecanismul de preţ din România, de foarte multe ori, descurajează firmele să producă medicamente, şi mai ales pentru generice, acest preţ e extrem de redus şi câteodată renunţă la fabricaţie. Lucrurile se pot acutiza, mai ales în condiţiile în care producătorii de medicamente au semnalat o creştere a costurilor din cauza modificărilor de pe piaţa energiei".

Dragoş Damian, CEO Terapia CLUJ: "De vreo 5 ani atragem atenţia cu privire pa criza medicamentelor, când nici măcar nu era criza materiilor prime. Dispariţia produselor fabricate în ţară... nu e o soluţie să aduci pe nevoi speciale, asta va face să dispară şi mai multe medicamente făcute în ţară".

Cea mai recentă criză a apărut la Constanţa

La Spitalul Judeţean au fost amânate toate operaţiile care nu sunt urgente, din cauză că stocul de medicamente pentru anestezia generală este pe sfârşite.

Producţia a fost întreruptă temporar în fabrică din unor cauza unor neconformităţii în calitatea produsului finit. Marius Prăzaru, director medical Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: "La momentul acesta mai avem circa 50 de fiole, la nivelul spitalului. Ţin să menţionez că la un pacient se folosesc în jur de 5-6 fiole. Există un medicament înlocuitor, dar este extrem de scump".

Ministrul Sănătăţii spune la Digi24 că în săptămânile următoare, medicamentul va fi disponibil din nou, din import. Alexandru Rafila: "Orice spital mare trebuie să aibă o rezervă dintr-un produs care se foloseşte pe scară largă, zilnic, la aproape toate intervenţiile chirurgicale. E o problemă mai degraba de organizare a spitalului, decât o problemă la nivelul ţării".

Reprezentanţii firmei care produce medicamentul spun că au în depozit 51.000 de cutii, cantitate care acoperă necesarul pe 90 de zile ale spitalelor.

Ce spune firma producătoare despre stocul de medicamente

Zentiva România (comunicat de presă): "Am finalizat producţia a 51.000 cutii de Neostigmină care au ajuns în depozitele noastre la finalul săptămânii trecute. Am informat distribuitorii de disponibilitatea medicamentului şi sperăm ca în cel mai scurt timp medicamentele să ajungă la spitalele care au nevoie. Conform estimărilor noastre, această cantitate acoperă necesarul pentru 90 de zile al spitalelor".

Publicat în Sanatate

Vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC – over the counter) şi suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, însă în rândul consumatorilor există o confuzie între cele două categorii de produse. În acest context, Consiliul Concurenţei face o serie de recomandări privind, printre altele, comercializarea online şi publicitatea pe reţelele de social-media, bazate şi pe observaţiile primite în cadrul procesului de consultare publică a studiului privind piaţa de medicamente fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
Astfel, autoritatea de concurenţă consideră necesară introducerea unor reglementări care să elimine confuziile în ceea ce priveşte utilizarea acestor produse.

Moderarea comentariilor privind suplimentele

În condiţiile în care cumpărătorii de suplimente alimentare pot fi influenţaţi şi de comentariile publicate de alţi consumatori pe site-urile de comercializare, comentarii care pot fi incorecte şi pot induce în eroare, este necesară moderarea acestora.
Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă comercianţilor online să asigure conformarea conţinutului publicat cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea de către un moderator. Dacă comerciantul nu poate supraveghea şi controla conţinutul de pe propriul site, se recomandă să nu fie publicate mărturii personale. Totodată, Consiliul Concurenţei consideră că aceste recomandări trebuie aplicate şi în cazul platformelor de social media. În acest caz supravegherea şi controlul conţinutului este responsabilitatea proprietarului paginii de brand (care poate fi producătorul/importatorul produsului sau o companie care acţionează în calitate de agent), iar moderarea se poate realiza prin dezactivarea funcţiilor specifice, precum ştergerea sau dezactivarea comentariilor sau dezactivarea butonului pentru distribuirea conţinutului etc.
De asemenea, autoritatea de concurenţă consideră necesară definirea unor elemente de diferenţiere vizuală, precum simboluri sau pictograme, specifice suplimentelor alimentare, pentru a ajuta cumpărătorii să identifice mai uşor produsele. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
O altă variantă dediferenţiere vizuală se referă la lizibilitatea menţiunii că produsul comercializat este un supliment alimentar. Astfel, Consiliul Concurenţei propune elaborarea unor prevederi privind identificarea şi citirea cu uşurinţă a acestei menţiuni prin care:
- să se definească cu exactitate locul în care ar trebui să figureze (de exemplu sub denumirea comercială a produsului);
- să se determine dimensiunea fontului, care poate fi raportată cel puţin la un anumit procent din înălţimea literei folosită pentru denumirea comercială a produsului (acest procent ar putea fi, de exemplu, de 50%);
- să se stabilească un set de caracteristici grafice care să diferenţieze această menţiune, de exemplu prin stilul caracterelor sau culoarea de fond.

Clarificări privind comercializarea online

În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online, atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
În prezent, legislaţia de comercializare a OTC-urilor este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
În acest context, Consiliul Concurenţei consideră că legislaţia în domeniul comerţului electronic cu medicamente OTC poate fi îmbunătăţită prin introducerea unor clarificări privind comercializarea atât prin intermediul propriului site, cât şi prin intermediul platformelor de intermediere de tip marketplace, sau on demand delivery. Aceste clarificări ar permite farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă, modificarea legislaţiei în vigoare astfel încât să existe posibilitatea de a externaliza transportul OTC-urilor în baza unor contracte cu furnizorii de servicii de intermediere online în măsura în care aceştia efectuează direct, prin intermediul logisticii proprii, transportul acestora.
Şi legislaţia în domeniul suplimentelor alimentare este ambiguă şi incompletă, ceea ce  generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ.
La ora actuală legislaţia prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Aceste prevederi, însă, nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Autoritatea de concurenţă sprijină propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice. De asemenea, se recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România.

Publicitatea

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare  îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare pentru medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente fără prescripţie medicală prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicităţii realizate prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul „like”/„dislike”, comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea  în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În plus, autoritatea de concurenţă susţine modificarea legislaţiei prin introducerea unor prevederi privind posibilitatea (nu obligativitatea) de a expune medicamentele OTC în zona din afara tejghelei farmaciilor/drogheriilor, respectiv în rafturile şi vitrinele dedicate expunerii  produselor.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.

Publicat în Sanatate

Anumite medicamente folosite în tratamentul împotriva HIV ar putea avea un rol în prevenirea infectărilor cu COVID-19, conform datelor preliminare ale unor studii recente care ar putea oferi o explicaţie de ce persoanele cu HIV nu par a avea un risc mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 deşi sunt în general mai vulnerabile la infecţii, relatează Reuters.
Medici din Franţa au studiat peste 500 de persoane cu HIV, dintre care o treime au primit un tratament pe termen lung cu medicamente inhibitoare de protează ca parte a terapiei lor antivirale.
Timp de peste un an, infectări cu coronavirus au fost diagnosticate la 12% dintre participanţii care luau inhibitori de protează şi la 22% dintre cei care nu primeau aceste medicamente. Patru pacienţi din cel de-al doilea grup au fost spitalizaţi cu COVID-19.
După analizarea altor factori de risc, s-a constatat că indivizii care luau inhibitori de protează au prezentat un risc cu 70% mai scăzut de a fi infectaţi cu coronavirus decât pacienţii care nu luau aceste medicamente, conform datelor programate pentru prezentare la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase.
Unele tratamente noi împotriva COVID-19 folosesc inhibitori de protează care împiedică multiplicarea virusului.
"Medicamente inhibitoare de protează sunt utilizate de foarte mult timp, au un profil bun de siguranţă şi sunt în general bine tolerate", a declarat dr. Steve Nguala de la spitalul din Villeneuve-Saint-Georges, într-un comunicat.
Ele au potenţialul "de a preveni răspândirea de infecţii şi mutaţii ale viitoarelor variante", a spus el, adăugând că sunt necesare însă studii mai ample pentru a confirma concluziile acestor studii. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Infecţiile provocate de bacterii rezistente la multiple antibiotice au fost răspunzătoare în 2019 de peste 1,2 milioane de decese, făcând mai multe victime decât HIV/SIDA sau malaria, conform unui nou raport publicat joi, informează Reuters.
Oficialii din domeniul sănătăţii la nivel mondial au avertizat în repetate rânduri asupra răspândirii crescute a bacteriilor rezistente la medicamente şi a altor microbi din cauza folosirii greşite şi a utilizării în exces a antibioticelor, fapt ce încurajează microorganismele să se transforme în "superbacterii".
Noul raport "Global Research on Antimicrobian Resistance", publicat în The Lancet, a dezvăluit că rezistenţa la antimicrobiene (RAM) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese şi asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 ţări şi teritorii.
"Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial... Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza RAM până în 2050, dar acum ştim sigur că ne aflăm deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut", a declarat Chris Murray, coautor al studiului şi profesor la Universitatea din Washington.
Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în curs de dezvoltare sau dintre medicamentele recent aprobate nu a fost suficient pentru a combate rezistenţa la antimicrobiene.
Cornelius Clancy, profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh, a declarat că una dintre modalităţile de a contracara RAM este abordarea unui nou model de tratament. "Modelul tradiţional de antibiotic pe care l-am avut în ultimele decenii de la penicilină - cred că este epuizat", a precizat specialistul.
Majoritatea deceselor din 2019 au fost cauzate de rezistenţa la medicamente în infecţii la nivelul căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecţii ale fluxului sanguin şi de infecţii intra-abdominale.
Impactul RAM este în prezent cel mai grav în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud, în timp ce în aproximativ unul din cinci cazuri de deces este vorba de copii cu vârste de până la cinci ani.
A existat o disponibilitate limitată a datelor în anumite regiuni - în special în multe ţări cu venituri mici şi medii - ceea ce poate restrânge acurateţea estimărilor studiului.
Clancy a subliniat totodată că, deşi în ultimii doi ani accentul s-a pus pe COVID-19, RAM este o "provocare pe termen lung". (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste pieţe de Consiliul Concurenţei, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situaţii.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres, consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC - over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.

Definirea unor elemente de diferenţiere vizuală

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale. Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

Clasamentul celor mai bine vândute medicamente

În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerţul electronic cu medicamente se desfăşoară atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.

Clasamentul celor mai bine vândute suplimente alimentare

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.
Diferenţele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situaţii în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuşi, puse pe piaţă ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurenţă susţine propunerea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiţii de siguranţă alimentară. O altă posibilă soluţie ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piaţă.
Pentru majoritatea pieţelor de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creştere faţă de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% faţă de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 36% faţă de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influenţă asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informaţii cu privire la particularităţile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire naţională şi audienţă ridicată, anunţuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informaţiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populaţiei.

Analiză privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
De asemenea, autoritatea de concurenţă propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informaţiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influenţat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creştere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgenţă şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare, în aceeaşi perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziţionat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare şi de cinci ori mai mult Decasept, faţă de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenţei, iar părţile interesate pot transmite observaţii timp de 30 de zile.

Publicat în Sanatate

Plafonul veniturilor până la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a preţului medicamentelor se va majora, începând cu 1 ianuarie 2022, la 1.429 lei/lună, a anunţat, marţi, premierul Nicolae Ciucă.
"Aproape jumătate de milion de pensionari riscau să piardă dreptul la compensarea medicamentelor odată cu majorarea cu 10% a punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie. Vom creşte plafonul veniturilor până la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor. Începând cu 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri până la 1.429 de lei pe lună inclusiv, vor beneficia de această măsură de sprijin", a spus Ciucă înaintea şedinţei de guvern.
Potrivit proiectului de hotărâre care va fi analizat, marţi, în şedinţa de guvern, de la 1 ianuarie 2022, pensionarii cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială de până la 1.429 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, vor beneficia de compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.
În prezent, de acest program beneficiază cei cu pensii de până la 1.299 lei/lună. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Poliţişti de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca împreună cu lucrători vamali au descoperit o cantitate de substanţă vegetală susceptibilă a face parte din categoria drogurilor de risc (marijuana), ascunsă  într-un flacon de medicamente aparţinând unui tânăr cu cetăţenie română şi Republica Moldova.

"În data de 06 decembrie a.c., în jurul orei 23.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca - I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control pentru a intra în România un tânăr cu cetăţenie română şi Republica Moldova, în vârstă de 33 de ani, pasager al unui microbuz înmatriculat în Republica Moldova ce efectua o cursă regulată pe relaţia Bălţi-Timişoara. În baza profilului de risc, poliţişti de frontieră împreună cu lucrătorii vamali au procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra persoanelor, ocazie cu care a fost descoperită asupra tânărului, ascunsă într-un flacon de medicamente, o cantitatea de substanţă vegetală, de culoare verde-oliv, cu miros înţepător, substanţă susceptibilă a face parte din categoria drogurilor de risc (marijuana). Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că substanţa descoperită îi aparţine şi a obţinut-o prin mărunţirea unei plante de canabis pe care a crescut-o într-un ghiveci, la domiciliu, pentru consum propriu. Substanţa descoperită a fost ridicată, ambalată, sigilată şi urmează să fie trimisă spre expertiză la un laborator de specialitate", potrivit I.T.P.F. Iaşi.

În cauză se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la introducerea în ţară de droguri de risc, fără drept şi deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, cazul fiind preluat de către specialişti din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Botoşani.

Publicat în Regional

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a atras atenţia asupra riscului la care se supun cei care de pe internet sau din alte locuri neautorizate. „Medicamentele nu se cumpără niciodată de pe internet sau de pe tarabe”, a spus Raed Arafat. El a explicat că tabletele cumpărate de pe piaţa neagră a medicamentelor ar putea să le facă mai mult rău celor care le cumpără.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a fost întrebat într-o conferinţă de presă, ce riscă persoanele care se tratează acasă cu antivirale cumpărate de pe piaţa neagră a medicamentelor. „Conţinutul poate să fie chiar periculos pentru sănătate, adică ar putea capsulele să fie umplute cu cretă, cu făină. Se ştie acest mod de falsificare, aşa că oamenii să fie foarte atenţi: medicamentele nu se cumpără niciodată de pe internet sau de pe tarabe sau de la oameni care le aduc fără să aibă o trasabilitate medicamentul şi origine clară. Altfel, riscul este ca omul să ia un medicament care crede că îl tratează, dar de fapt nu-l tratează, ba mai mult, s-ar putea să îi facă mai rău”, a declarat Raed Arafaf, transmite Digi24.

Avertismentul lui Raed Arafat: „Este un fenomen foarte vechi, cutia este identică cu cutia originală, dar conţinutul este zero”

Raed Arafat a fost întrebat şi despre dezvoltarea din ultima perioadă de timp a pieţei negre a antiviralelor. „Piaţa antivirală ilegală clar este în atenţia colegilor de la Poliţie şi iau măsuri şi se fac acţiuni în acest sens. Clar că achiziţia de medicamente din surse neautorizate trebuie să atragă atenţia la următorul lucru: este un fenomen foarte vechi, cutia este identică cu cutia originală, dar conţinutul este zero”, a explicat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. (sursa tacataca.ro)

Publicat în Sanatate

Austria a oferit României, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, 1.075 de cutii cu diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, a transmis miercuri seară Grupul de Comunicare Strategică.
"La solicitarea statului român în vederea acordării de sprijin în combaterea efectelor generate de creşterea exponenţială a numărului de cazuri confirmate SARS-CoV-2, adresată Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 20 octombrie 2021, 1.075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, aflate în stocurile Austriei, au ajuns în România", informează GCS.
Potrivit sursei citate, Austria a asigurat transportul medicamentelor în România. Acestea au ajuns miercuri seară la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei-CNCCI. Recepţia acestor donaţii a fost realizată de către IGSU, urmând ca medicamentele să intre în stocurile UNIFARM, care va asigura distribuţia lor către unităţile sanitare din Bucureşti şi din ţară.
La activitatea de recepţie au participat ambasadoarea Republicii Austria în România, Adelheid Folie, şi secretarul de stat, şeful DSU, dr. Raed Arafat, se mai menţionează în informarea GCS. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 2