În timp ce produsele din carne au fost vizate de ani de zile ca factori agravanţi majori ai crizei de mediu şi a încălzirii globale, putem măsura impactul lor real?
Consumul de multă carne (în special carne de vită) are consecinţe asupra mediului, iar tot mai mulţi oameni caută alternative pentru a-şi reduce impactul asupra schimbărilor climatice. Cuantificarea beneficiilor reale ale schimbării dietei este complicată: un studiu din 2019 al cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins a constatat că reducerea consumului de produse de origine animală în general a avut un impact mai mare asupra climei decât a nu le consuma deloc.
Potrivit unor statistici ale Naţiunilor Unite, numai industria zootehnică reprezintă 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră. Un alt studiu recent realizat de „The Lancet” a constatat că consumul zilnic de carne în Marea Britanie a scăzut cu aproape o cincime în ultimii zece ani şi a mai arătat că britanicii consumă în plus 3,2 g de carne albă pe zi.
„Consumarea unei diete vegetariene poate provoca, de asemenea, probleme de mediu”, spune Georgina Wilson-Powell, fondatoare şi redactor-şef al revistei britanice Pebble. Refuzul consumului de pui crescut local şi ecologic în favoarea avocado-ului cultivat în Mexic, a cărui cultură alimentează defrişările şi a căror livrare emite cantităţi uriaşe de gaze cu efect de seră.
Cultivarea migdalelor are şi dezavantajele ei, adaugă jurnalista. Din ce în ce mai mulţi oameni doresc să renunţe la laptele de vacă pentru a apela la laptele vegetal, prezentat ca alternative reale de sănătate. Această tendinţă creează probleme reale în California, unde cultivarea migdalelor a intensificat secetă locală.
„Mâncărurile la modă sunt foarte adesea cauza multor probleme”, explică Wilson-Powell. Mâncărurile vegane au o amprentă uriaşă de carbon, care provoacă mari probleme în regiunea în care sunt produse.

Carnea de vită produce de 316 ori mai multe gaze cu efect de seră decât legumele

Evident, carnea şi produsele lactate prezintă mari probleme de mediu. Raportul „Atlasul cărnii” a arătat că 20 de mari firme de creştere a animalelor emit mai multe gaze cu efect de seră decât Germania, Regatul Unit sau Franţa.
Potrivit studiului cercetătorilor americani menţionat mai sus, o porţie de carne de vită generează de 316 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât producţia de leguminoase, de 115 ori mai multe decât producţia de seminţe oleaginoase şi de 40 de ori mai mult decât producţia de soia.
Georgina Wilson-Powell precizează că „producţia de carne sau produse lactate mobilizează 77% din terenul agricol. O mare parte din acest teren este folosit pentru hrănirea animalelor”.
Trebuie să mergem mult mai departe în lanţul logistic pentru a studia cu ce hrănim animalele şi ce suprafaţă agricolă este mobilizată pentru aceasta, subliniază studiile. Există şi o mare dependenţă de soia şi o problemă uriaşă cu nivelul uleiului de palmier. O mare parte din această producţie este folosită pentru hrănirea animalelor, mai degrabă decât a fiinţelor umane. Creşterea vitelor are un efect dăunător asupra planetei.

Care sunt soluţiile?

Un studiu interguvernamental privind schimbările climatice comandat în 2019 de Naţiunile Unite, a recomandat occidentalilor să-şi reducă consumul de carne pentru a stopa defrişările şi efectele schimbărilor climatice. Până în 2050, va fi necesar să se producă cu 56% mai multă hrană decât în 2010 pentru a hrăni cele 9,8 miliarde de fiinţe umane care vor locui pe Pământ.
Dacă nivelul consumului de carne şi produse lactate va creşte conform prognozei, 6 milioane de metri pătraţi de pădure vor trebui transformaţi în teren agricol, ceea ce va fi împotriva protecţiei pădurilor necesară stabilizării climei. Mişcările precum vegetarianismul sau veganismul dau răspunsuri relevante?
Potrivit Georginei Wilson-Powell, care se autointitulează „flexitariană”, „unii oameni cred că veganismul merge prea departe, motiv pentru care sunt convinsă că reducerea consumului de carne şi peşte şi înlocuirea acestuia pe cât posibil prin alternative vegetariene este o idee bună pentru reducerea amprentei de carbon”.
Savanţii recomandă evaluarea dietei pentru a-i determina amprenta de carbon. Consumul local şi sezonier este de preferat pe cât posibil. Cumpărarea produselor de sezon este, de asemenea, mai puţin costisitoare. Dacă te gândeşti bine, să mănânci căpşuni de Crăciun chiar nu are sens!

Publicat în Sanatate

Producţia unui tote bag necesită mii de litri de apă, precum şi utilizarea pesticidelor pentru cultivarea bumbacului. Şi când faci socoteala cu toate acele pungi de pânză îngrămădite în fiecare colţ al apartamentului, rezultatul este destul de ameţitor. Deşi a înlocuit aproape definitiv punga de plastic, traista a devenit accesoriul „verde” esenţial al ultimilor ani. Le Monde l-a numit „totemul timpului nostru”.
Potrivit diverselor agenţii de mediu, ar fi nevoie de 40 (Ademe) până la 7.100 (Agenţia de Mediu din Marea Britanie) pentru ca acesta să aibă un impact pozitiv asupra mediului. Pentru pungile din bumbac organic, media urcă la 20.000 de reutilizari.

Publicat în Mozaic

Fondurile europene disponibile pentru activităţile neagricole în mediul rural s-au epuizat înainte de finalul sesiunii, fiind primite online 1.149 de cereri de finanţare, în valoare de peste 204 milioane de euro, informează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, Agerpres.
Conform instituţiei, alocarea stabilită de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost de 100 de milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, echivalentul a 150% din alocare.
Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 de euro) a depăşit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 milioane de euro).
În intervalul 2 noiembrie 2021 - 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanţare pentru submăsura 6.4 - Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).
Solicitanţii eligibili pentru acest tip de sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înfiinţate, cum ar fi start-up-urile din spaţiul rural. O altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizaţi cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepţie fac persoanelor fizice neautorizate, precizează AFIR.

Publicat în Fonduri UE

Gălăţeanca Mărioara-Artemis Gătej a fost numită, pentru a doua oară, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu. Decizia de numire semnată de prim-ministrul interimar Florin Cîţu a fost publicată joi, 28 octombrie 2021, în Monitorul Oficial. Mărioara Gătej a mai fost numită în această funcţie, cu sprijinul PNL, în februarie 2020, dar în martie 2021, a fost demisă, fiind înlocuită cu Octavian Berceanu susţinut de USR. Mărioara Gătej a condus Oficiul Judeţean de Protecţia Consumatorului (OJPC) Galaţi timp de 12 ani, iar din 2012 şi până în prezent a fost comisar în cadrul Comisariatului Judeţean Galaţi al Gărzii Naţionale de Mediu. În cadrul acestei instituţii a ocupat şi funcţia de comisar şef interimar timp de doi ani.

Publicat în Comunitate

Garda de Mediu informează că începând cu data de 1 noiembrie 2021 se interzice şi aplicarea îngrăşămintelor solide pe terenuri arabile şi pe păşuni.
Conform Codului de Bune Practici Agricole (CBPA), începând cu data de 1 octombrie aplicarea îngrăşămintelor organice lichide şi a îngrăşămintelor minerale este interzisă pe păşuni. Aceste categorii de îngrăşăminte mai pot fi, însă, aplicate pe terenurile arabile, fie că sunt cultivate cu plante de toamnă, fie că sunt destinate altor culturi, până la sfârşitul lunii octombrie.
Îngrăşămintele organice lichide şi cele minerale vor mai putea fi aplicate pe terenurile arabile începând cu data de 1 martie. Pe păşuni, împrăştierea este permisă după data de 15 martie. De la aceeaşi dată se pot distribui şi îngrăşămintele organice solide, atât în câmp sau în grădini, cât şi pe păşuni.
În toată această perioadă gunoiul de grajd trebuie depozitat pe platformele special destinate acestui scop. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 30 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă, avertizează Garda de Mediu.
Nerespectarea perioadelor de interdicţie a aplicării îngrăşămintelor:
- poate avea consecinţe foarte grave în ceea ce priveşte poluarea apelor din pânza freatică, precum şi cele de suprafaţă;
- poate fi sancţionată cu amenzi, cu diminuarea sau suspendarea subvenţiilor APIA sau AFIR.

Publicat în National

Pe un câmp din apropierea comunei Schela, din judeţul Galaţi, a început să izvorască petrol. Localnicii au informat Garda de Mediu şi au aflat sursa scurgerilor.
„În data de 21 septembrie 2021, Garda de Mediu CJ Galaţi a primit o informare cu privire la o poluare pe raza comunei Schela. Echipa de permanenţă s-a deplasat la faţa locului identificând o conductă de petrol spartă ce aparţine OMV PETROM. Petrolul se scurgea pe cursul de apă "Căpăţîna", care datorita secetei era secat, pe o lungime de cca. 100 m. În timpul controlului s-a intervenit prompt de către operator pentru a limita poluarea. S-au dispus măsuri de curăţare a zonei poluate”, informează Garda de Mediu Galaţi.

Publicat în Eveniment

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi anunţă lansarea campaniei „Vinerea Verde! Stop! Azi, maşina stă pe loc!“, vinerea aceasta, 12 martie 2021.

„Această campanie a pornit de la o realitate care schimbă viaţa Planetei: amprenta de carbon din traficul rutier. Deplasarea la birou, acasă sau în vacanţă face parte din viaţa fiecăruia dintre noi. Toată lumea se gândeşte la o mobilizare «în viteză» şi «cu confort», fără să ia în calcul amprenta de carbon pe care o lasă Planetei: peste 70% din emisiile de CO2 din transporturi provin doar din traficul rutier. Fiecare dintre noi amprentăm Planeta anual cu peste 7.000 de kg de CO2: pe cele mai multe dintre acestea le producem doar apăsând acceleraţia maşinii personale.

«Minimum unul din patru angajaţi ai fiecărei instituţii publice va veni la locul de muncă altfel decât cu autoturismul personal»

Semnalul va fi dat de angajaţii instituţiilor publice de nivel central şi local din România într-o mobilizare fără precedent. Minimum unul din patru angajaţi ai fiecărei instituţii publice din România va veni la locul de muncă altfel decât cu autoturismul personal. Deplasarea verde a angajaţilor din instituţiile publice va fi completată şi de o campanie online prin care oricine poate adera la Vinerea Verde personalizându-şi poza de profil cu mesajul de campanie (Facebook profile frames Vinerea Verde). Campania se va repeta în fiecare zi de vineri a săptămânii. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va promova un set de măsuri pentru a genera o mobilizare verde de masă în fiecare Vinere Verde“, se precizează într-un comunicat al APM Galaţi.

Publicat în Comunitate

Să ne imaginăm că ne aflăm în anul 2100. Pe planeta noastră trăiesc 11,2 miliarde de oameni, cei mai mulţi în mega-oraşe. Capitala chineză ar avea o întindere mult mai mare decât în prezent, fiind complet cufundată în smog. În Lagos, în Nigeria, ţi-ar trebui câteva zile să străbaţi, prin traficul infernal, oraşul de la un capăt la altul. Cartiere întregi ar fi confruntate cu sărăcie, foamete, violenţe şi epidemii. Cine se dă jos din maşină se află în pericol de moarte. Un adevărat scenariu al groazei.

 

Săracii, şi mai săraci?

 

Populaţia creşte mai ales în ţările aflate în curs de dezvoltare, acolo unde şi astăzi oamenii abia dacă au strictul necesar traiului de zi cu zi, constată Ute Stallmeister, de la fundaţia Populaţia Globală din Hanovra, avertizând: "Există pericolul ca sărăcia şi foametea să ia în continuare amploare".

Dar astfel de scenarii terifiante nu trebuie să devină neapărat realitate, e de părere Gerhard Heilig, până în 2013 responsabil, în cadrul ONU, pentru prognozele privind populaţia mondială. "Creşterea populaţiei, spune el, ar putea avea şi efecte pozitive asupra creşterii economice". Dar numai în anumite condiţii.

 

Tinerii - fără loc de muncă, fără perspective?

 

O condiţie ar fi existenţa unui sistem economic funcţional, care să nu fie măcinat de corupţie. Apoi ar mai fi nevoie de oameni tineri. Situaţia ideală, explică Heilig, ar fi ca marea majoritate a populaţiei să fie încă aptă de muncă. În Africa este aşa. "Dacă tinerii vor fi bine pregătiţi profesional şi se vor crea locuri de muncă, atunci economia va creşte", conchide expertul.

Şi Ute Stallmeister vorbeşte de un important potenţial în ţările cu dezvoltare rapidă. Dar şi ea enumeră câteva condiţii: ca aceşti tineri să beneficieze de sănătate, de educaţie şi de un loc de muncă decent.

 

Oraşele - aglomerate, gălăgioase şi poluate?

 

Odată cu creşterea populaţiei, continuă şi procesul de urbanizare. Gerhard Heilig avertizează că va spori şi numărul locuitorilor din ghetouri, dacă guvernele nu investesc în infrastructură, aprovizionarea cu apă potabilă şi sisteme de canalizare. Dacă nu se întâmplă toate acestea, oamenii vor trăi în condiţii dezastruoase.

Dar şi urbanizarea poate avea efecte pozitive. Aprovizionarea populaţiei poate fi în regiuni dens populate mai eficientă, tot astfel şi serviciile medicale ar fi mai aproape de cei care le necesită.

 

Epidemiile, un pericol?

 

Acolo unde populaţia e densă, este ameninţată sănătatea oamenilor. Epidemiile se pot răspândi mai iute. De aceea, spune Stallmeister, trebuie investit mai mult în elaborarea de vaccinuri, pentru a împiedica din start răspândirea bolilor. În general ar trebui îmbunătăţit sistemul medical. Ţările slab dezvoltate, de pildă, duc lipsă de personal bine calificat.

Pe de altă parte, înmulţirea epidemiilor ar putea curma viaţa mai multor oameni - o evoluţie pe care nu şi-o doreşte nimeni.

 

Refugiaţii, mânaţi de sărăcie şi război

 

Actuala criză a refugiaţilor este generată, cu precădere, de războaie, violenţe şi de o proastă guvernare, subliniază Heilig. "Nu creşterea populaţiei reprezintă cauza creşterii numărului de refugiaţi". Potrivit mai multor studii, există însă o legătură între creşterea populaţiei şi amplificarea conflictelor armate. Diminuarea resursele ar putea duce la înmulţirea confruntărilor violente.

 

Distrugerea mediului?

 

Cu cât trăiesc mai mulţi oameni pe pământ, cu atât mai mult consumă aceştia din resursele existente. Ute Stallmeister atrage atenţia că e foarte important cum se gestionează aceste resurse: "Dacă toţi oamenii ar trăi aşa cum trăim noi în Germania sau cum se trăieşte în SUA, atunci deja de pe acum am avea mari probleme. Dacă învăţăm ceva din toate acestea, atunci şi în anul 2100 oamenii ar putea trăi fericiţi pe pământ".

Publicat în Mapamond

În cadrul Comisiei de Dialog social desfăşurată marţi în sala mare a Prefecturii, a fost dat citirii un raport al Gărzii de Mediu realizat în urma verificării a 48 din cele 65 de unităţi administrativ terioriale ale judeţului privind gestionarea deşeurilor. Acţiunea pe această temă a inspectorilor de mediu, demarată în 2 martie cu termen de finalizare 5 mai, a generat concluzia că este nevoie de realizarea unui nou plan judeţean de gestionare a deşeurilor, atât municipiul Galaţi cât şi alte localităţi nemaifiind adaptate necesităţilor prezente privind colectarea, sortarea şi depozitarea deşeurilor. Abaterile constatate au generat 4 sancţiuni contravenţionale, respectiv 3 avertismente şi o amendă de 5.000 de lei. Cele mai multe deşeuri provin din construcţii şi gunoi menajer, pentru care se impune luarea unor măsuri eficiente de gestionare a lor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase.

Publicat în Comunitate