Microsoft a primit o amendă de 60 milioane euro în Franţa. Sancţiunea vine de la autoritatea de protecţie a datelor, pentru că nu a pus în funcţiune un sistem simplu prin care userii să refuze cookie-urile, scrie AFP.
Autoritatea CNIL - Commission nationale de l’informatique et des libertés - a aplicat amenda pentru că, la motorul de căutare Microsoft Bing, procedura de refuz al cookie-urilor nu este la fel de simplă precum cea de acceptare a lor. Autoritatea CNIL a demarat o campanie pentru a verifica modul în care marile companii aplică regulile legate de cookie-uri şi amenda aplicată celor de la Microsoft este cea mai mare din acest an impusă în Franţa.
Microsoft are trei luni la dispoziţie să aplice modificările de simplificare cerute. Altfel, va trebui să plătească 60.000 de euro penalizare pentru fiecare zi de întârziere. Google şi Facebook au fost sancţionate în decembrie 2021, pentru probleme similare, amenzile fiind de 150 milioane euro, respectiv 60 milioane euro.
Cookie-ul este un mic fişier salvat pe computerele utilizatorilor cu scopul de a stoca preferinţele şi alte informaţii folosite în paginile web accesate de aceşti utilizatori. Cookie-urile pot salva setările utilizatorilor pentru anumite site-uri şi pot fi folosite uneori pentru a afla cum ajung vizitatorii la site-uri şi cum interacţionează cu acestea.

Una din patru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) a fost afectată de o breşă de securitate în ultimul an şi nu a avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice, deşi 80% dintre aceste societăţi au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus, arată rezultatele unui sondaj realizat de Microsoft.
Conform cercetării, 70% dintre IMM-uri cred că ameninţările cibernetice devin din ce în ce mai mult un risc de afaceri, iar 93% susţin că sunt în continuare îngrijorate de amplificarea numărului de atacuri cibernetice şi de complexitatea acestora.
Studiul Microsoft relevă faptul că un sfert dintre întreprinderile mici şi mijlocii au fost afectate de o breşă de securitate în ultimul an şi, mai mult, nu au avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice.
Potrivit sursei citate, multe dintre aceste companii nu au acces la resursele şi echipamentele necesare prin care să-şi asigure un nivel ridicat de protecţie în faţa ameninţărilor actuale de acest tip. În plus, 80% dintre IMM-uri au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus.
Una dintre soluţiile cibernetice disponibile pe piaţă este Microsoft Defender for Business, ce ajută IMM-urile să detecteze şi să răspundă la punctele finale pentru a se proteja împotriva atacurilor de tip ransomware şi a altor ameninţări cibernetice complexe.
"Serviciul Defender for Business poate fi implementat rapid de organizaţiile de pretutindeni, fiind gândit astfel încât să detecteze şi să remedieze automat diferite tipuri de ameninţări. El este, de asemenea, inclus în suita Microsoft 365 Business Premium, soluţia integrată de securitate şi productivitate dedicată organizaţiilor cu până la 300 de angajaţi. Totodată, clienţii au la dispoziţie opţiunea de a-l achiziţiona independent. Mai exact, noua soluţie de securitate creată de Microsoft permite managementul ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, ceea ce ajută la evidenţierea şi prioritizarea acelor puncte slabe care reprezintă cel mai urgent şi mai mare risc pentru afaceri. Cu ajutorul Defender for Business, companiile pot construi o bază solidă pentru activitatea lor, prin descoperirea, prioritizarea şi remedierea vulnerabilităţilor software şi a configuraţiilor greşite", notează compania americană de tehnologie.
Un alt beneficiu major al soluţiei de securitate create de Microsoft este reprezentat de detectarea punctelor finale şi răspuns, care oferă alerte de detectare şi răspuns bazate pe tiparele de comportament, astfel încât IMM-urile să identifice ameninţările recurente şi să le elimine.
De asemenea, funcţia de investigare automată şi remediere ajută la extinderea operaţiunilor de securitate prin examinarea alertelor şi luarea de măsuri imediate pentru a rezolva atacurile. Printre aceste acţiuni se află atât dezvoltarea de produse şi servicii care să ofere un nivel ridicat de protecţie împotriva atacurilor cibernetice, cât şi numeroase iniţiative şi campanii de prevenire a criminalităţii cibernetice.
Sondajul Microsoft a fost realizat în Statele Unite ale Americii, în aprilie 2022, la nivelul a 150 de întreprinderi mici şi mijlocii. (sursa Agerpres)

Apple, Google şi Microsoft vor să implementeze FIDO Authentication, o formă de autentificare fără parole, prin care un dispozitiv iOS, Android sau Windows va stoca un token ce va putea fi folosit pentru conectarea la diverse servicii prin scanarea facială sau a amprentei, informează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.
Token-ul poate fi stocat şi online pentru a fi disponibil în cazul pierderii dispozitivului. O parte importantă a FIDO constă în „multi-device credentials” sau „passkeys”, ce implică conectarea prin Bluetooth a unui dispozitiv ce conţine token-ul la dispozitivul pe care utilizatorul intenţionează să se logheze la un serviciu.

Microsoft a anunţat joi, 13 ianuarie 2022, că a încetat să mai producă consolele Xbox One pentru a se concentra pe producerea consolelor de generaţia următoare.
„Pentru a ne concentra pe producţia Xbox Series X|S, am oprit producţia pentru toate consolele Xbox One până la sfârşitul anului 2020”, a declarat Cindy Walker, director senior al Xbox Console Product Marketing, citată de reuters.com.
Microsoft a întrerupt iniţial Xbox One X şi Xbox One S digital înainte de lansarea Xbox Series X, în 2020.
Gigantul de software a lansat două modele Xbox Series X în noiembrie 2020, la şapte ani după debutul versiunii anterioare, pentru a veni în întâmpinarea boom-ului generat de pandemie în cheltuielile consumatorilor pentru jocuri.
Cu toate acestea, mai multe industrii din întreaga lume se confruntă cu o lipsă fără precedent de microcipuri cu semiconductori, ceea ce provoacă o întârziere în livrarea mai multor produse.
În noiembrie, cotidianul de afaceri Nikkei a raportat că Nintendo Co (7974.T) va produce cu 20% mai puţine console de jocuri Switch decât era planificat din cauza crizei semiconductorilor.

Utilizatorii de Internet Explorer 8, 9 şi 10 nu vor mai fi protejaţi de viruşi prin actualizări de Microsoft începând de marţi, 12 ianuarie, conform unui anunţ al Microsoft din decembrie 2015, lucru care face necesară actualizarea acestui browser, încă relativ popular, la Internet Explorer 11 sau trecerea la un alt browser. Utilizatorii de Internet Explorer mai pot descărca Edge, noul lansat de Microsoft odată cu Windows 10, sau mai popularele Chrome ori Firefox.
Microsoft a oferit un patch, sub forma unei ferestre care solicită utilizatorilor actualizarea, dar acesta nu este vizibil în versiunile piratate ale Windows.
Internet Explorer a fost folosit şi în România de un procent situat între 7 şi 11 la sută dintre utilizatorii de online în 2015, conform Statcounter. Pe plan global, numărul de utilizatori ai acestui browser era mai mare, între 20 şi 25 la sută.
Internet Explorer era oricum considerat de specialiştii în software un browser nesigur din punctul de vedere al viruşilor şi mai lent decât altele. Acesta a fost unul din motivele pentru care Microsoft a decis lansarea noului browser Edge.