În perioada 19 – 21 septembrie, în Galaţi a avut loc exerciţiul internaţional de nivel tactic de antrenament cu forţe în teren (LIVEX) „Danubius Shield 2022”, component a programului de pregătire comună din cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, „Increasing the professional capacities of staff involved in crowd and riot control operations in a cross-border context”, cod 2SOFT/4.3/93.

Scopul activităţii de pregătire a constat în armonizarea procedeelor şi tehnicilor de intervenţie pentru asigurarea şi restabilirea ordinii publice în cazul tulburării grave a acesteia în punctele de frontieră, generată de un aflux masiv de migranţi, care încearcă destabilizarea zonei.

Primele două zile ale exerciţiului au debutat cu activitatea de pregătire comună, iar miercuri, 21 septembrie, în Pădurea Gârboavele a avut loc exerciţiul de antrenament, activitate la care au participat jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi „Dunărea de Jos” Galaţi şi carabinieri din cadrul unităţilor subordonate Inspectoratului General de Carabinieri din Republica Moldova. Printre invitaţi s-au aflat reprezentanţi ai eşaloanelor superioare ale celor două structuri de aplicare a legii, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţul Galaţi, cât şi şefii structurilor ce fac parte din sistemul naţional de apărare şi ordine publică, din judeţul Galaţi.

Exerciţiul a fost un succes, iar prin activitatea de pregătire am reuşit să îmbunătăţim capacitatea de reacţie în zona operaţiunilor de control a mulţimii, pe timpul asigurării şi restabilirii ordinii publice, pentru prevenirea şi diminuarea criminalităţii transfrontaliere, s-a reuşit îmbunătăţirea nivelului de pregătire a celor două forţe de aplicare a legii, s-a verificat modul de cooperare şi sincronizare a activităţilor, cât şi viabilitatea şi funcţionalitatea mijloacelor logistice achiziţionate în cadrul proiectului şi s-a verificat modul de lucru între cei doi parteneri, mod de lucru ce va fi materializat print-o procedură comună.

Proiectul „Increasing the professional capacities of staff involved in crowd and riot control operations in a cross-border context”, cod 2SOFT/4.3/93, este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, cu suma totală de 330.000 euro, şi este derulat de către Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, lider de proiect şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Dunărea de Jos” Galaţi, partener, prin intermediul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020.

Contractul de grant a fost semnat la data de 28 iulie 2020, iar termenul limită pentru implementarea acestuia este data de 24 decembrie 2022.

În cadrul proiectului au fost desfăşurate o serie de activităţi de pregătire şi instruire comună ce au avut loc în Chişinău şi Galaţi şi s-au efectuat achiziţii de echipament şi tehnică specifică celor două structuri. VEZI VIDEO + FOTO, mai jos! ↓

Articole similare: Ce caută zeci de carabinieri în Galaţi

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în situaţia în care situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană are un pachet de reacţii stabilite şi a precizat că România este pregătită pentru un eventual flux de migranţi din această ţară.
"Dacă situaţia se schimbă (...), reacţiile pe care le vom avea vor fi reacţii comune, deci nu va reacţiona fiecare ţară separat, ci Uniunea Europeană are pachete de reacţii pregătite şi acestea vor fi puse în practică, dar, sigur, fiecare are şi probleme foarte concrete. De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniţă cu Ucraina şi este posibil să apară un flux de migranţi şi da, suntem pregătiţi pentru această situaţie şi în chestiuni de impact economic suntem pregătiţi, avem şi noi măsuri specifice pregătite. Dar trebuie să ştim foarte clar, noi ne dorim o soluţie diplomatică, nu-şi doreşte nimeni o soluţie de tip sancţiuni, ci ne dorim ca această situaţie de pe Flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare şi prin calmarea tensiunilor", a subliniat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a precizat că la reuniunea informală a Consiliului European s-a discutat despre situaţia de securitate de la graniţa Ucrainei cu Rusia, arătând că cel mai important mesaj este acela că statele membre vor reacţiona adecvat împreună.
"A fost o întâlnire scurtă, dar o întâlnire foarte bună şi cea mai importantă concluzie din întâlnire pe Ucraina şi Flancul estic a fost că trebuie să rămânem uniţi şi în eforturile diplomatice, şi în eforturile economice. Evident că suntem între timp pregătiţi să luăm orice măsură se impune împreună atunci când situaţia în teren se schimbă. Repet, suntem uniţi, rămânem uniţi, ştim ce avem de făcut şi orice se va întâmpla vom reacţiona adecvat împreună. Este cel mai important mesaj şi cel mai puternic mesaj", a spus şeful statului.
Joi, preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, notează Agerpres.

Duminică, 22 august 2021, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Galaţi, slujbă la care au fost prezenţi numeroşi credincioşi din municipiu, dar şi conaţionali plecaţi în străinătate şi veniţi acasă în această perioadă de vară.

„În cadrul slujbei, au fost rostite rugăciuni speciale pentru slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii români din diaspora. La momentul cuvenit, mulţi copii prezenţi la slujbă împreună cu părinţii lor au primit Sfânta Împărtăşanie. Ierarhul a evidenţiat efortul şi sacrificiul pe care mulţi români plecaţi la muncă în străinătate îl fac pentru a păstra identitatea naţională, credinţa strămoşească şi comuniunea cu cei de acelaşi neam. De asemenea, a fost transmis celor prezenţi mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat cu prilejul «Duminicii migranţilor români», intitulat «Binecuvântare omagială pentru toţi românii din afara României». După Sfânta Liturghie, Părintele Arhiepiscop a invitat în parcul din incinta Reşedinţei Arhiepiscopale, pentru un dialog de suflet şi o agapă creştină, mai multe familii, adolescenţi şi copii din judeţele Galaţi şi Brăila, veniţi acasă din străinătate în perioada concediilor“, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

În total, peste 100 de români migranţi din cele două judeţe ale Eparhiei Dunării de Jos, împreună cu preoţii din parohiile din care aceştia fac parte, au venit duminică la Galaţi pentru a participa la Sfânta Liturghie şi a primi binecuvântare de la ierarhul locului.

Aproape 20 de migranţi din Afganistan şi Nepal au fost descoperiţi, în ultimele 24 de ore, în timp ce încercau să iasă ilegal din România prin judeţele Arad şi Bihor, fiind ascunşi în autocamioane cu mărfuri care plecau în Spaţiul Schengen.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, migranţii au fost descoperiţi în punctele de trecere a frontierei Vărşand, Nădlac II şi Borş.
La Nădlac II, unde poliţiştii de frontieră au efectuat controlul amănunţit asupra a două autocamioane, conduse de un bielorus şi un bulgar, au fost descoperiţi 11 migranţi din Afganistan şi Nepal, cu vârste cuprinse între 15 şi 31 de ani, solicitanţi de azil în România.
"Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferii transportau rafturi metalice şi produse din aluminiu pentru societăţi din Germania şi Polonia", precizează Poliţia de Frontieră Arad.
La Vărşand, într-un TIR condus de un cetăţean bulgar, care transporta piese auto în Franţa, au fost găsiţi trei afgani, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 de ani, solicitanţi de azil în ţara noastră.
Poliţiştii de frontieră de la Borş au descoperit patru tineri afgani într-un TIR condus de un cetăţean bulgar care transporta piese metalice în Polonia. Migranţii au vârste cuprinse între 11 şi 22 de ani.
În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări. (sursa Agerpres)

Remiterile lucrătorilor aflaţi în ţări străine reprezintă o parte importantă a economiei globale. Anul trecut, muncitorii migranţi care trăiesc în Europa occidentală au trimis acasă 88,75 miliarde de dolari americani, care au asigurat, în termeni statistici, venitul de bază pentru aproximativ 120 de milioane de persoane. Acesta este tabloul pe care îl oferă un raport publicat luni de International Fund for Agricultural Development (IFAD), în deschiderea Forumului Global al Remiterilor, deschis astăzi la Milano. Să arătăm de la bun început că autorii documentului aşază în centrul preocupărilor ţările non-europene cele mai sărace şi lasă, oarecum, în planul al doilea tematica migraţiei intra-europene care ne intersează pe noi în cel mai înalt grad. Raportul construieşte însă o foarte utilă imagine de ansamblu. (”Sending Money Home: European flows and markets”)
Europa se împarte în două părţi, riguros delimitate de vechea cortină de fier. Vestul capitalist constituie zona din care pornesc marile fluxurile financiare, iar Estul comunist cuprinde ţările de destinaţie. Chiar şi ţările cu economii mai puternice ca Polonia se înscriu printre destinatarele nete ale remiterilor din Occident. Graficele oferite de Raportul IFAD nu fac distincţie între ţările care aparţin UE şi cele care nu aparţin, astfel încât avem o zonă compactă care cuprinde la sud ţările din Fosta Iugoslavie şi la răsărit Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.
Justificarea acestui tablou este că Rusia reprezintă, la rândul ei, una din marile emitente din care au provenit anul trecut 20,688 miliarde de dolari dirijaţi către estul Europei şi către Asia Centrală. În orice caz, e semnificativ pentru noi că remiterile muncitorilor moldoveni din cuprinsul Federaţiei Ruse au reprezentat anul trecut aproape 22% din întregul PIB al ţării. Moldova se afla pe locul al 8-lea printre ţările destinatare ale fluxurilor de bani din Rusia, iar Ucraina pe locul al doilea după Uzbekistan. Acest fapt explică în bună măsură influenţa pe care continuă să o exercite Rusia.
România este una din principalele ţări destinatare ale remiterilor din vestul Europei, dar pe primul loc figurează Polonia, care a recepţionat 7,5 miliarde de dolari americani, în principal din Germania şi Marea Britanie. Pe locul al doilea se găseşte Ungaria cu 4,47 miliarde de dolari americani, iar pe locul al treilea, România cu 3,43 de miliarde de dolari, proveniţi mai cu seamă din Italia şi Spania. Remiterile româneşti din Marea Britanie, Germania şi din celelalte ţări nu sunt cuprinse în tabel, căci nu se numără printre primele 10. Datele utilizate sunt cele furnizate de Banca Mondială şi care au mai fost utilizate în diferite contexte.
Una din problemele ridicate de această statistică este „ceaţa” care domneşte în privinţa numărului real al muncitorilor români din străinătate. Sub raportul strict al remiterilor, faptul nu are nicio importanţă, dar subiectul a dobândit o însemnătate politică. În România s-a vorbit, după caz, de 2, de 2,5 sau de 3 milioane de români care lucrează în vestul Europei, pentru ca, zilele trecute, preşedintele Klaus Iohannis să vorbească, pentru prima dată, de 4 milioane. Există în această fluctuaţie un oarecare interes politic. Ar fi de asemenea important să putem raporta numărul muncitorilor migranţi la volumul remiterilor băneşti ca să aflăm ceva despre câştigurile obţinute de români, despre natura job-urilor sau despre relaţiile cu cei de acasă. Să arătăm doar, cu toată prudenţa cerută de imprecizia datelor, că numărul migranţilor români ar părea să fie mai mare decât al polonezilor sau ungurilor luaţi separat, dar că remiterile sunt inferioare acestora.
Revenind la raportul IFAD, să vedem şi care sunt principalele ţări de unde pleacă fluxurile financiare. Dacă lăsăm Rusia deoparte, pe primul loc în Europa se află Marea Britanie cu 17,17 miliarde de dolari, Germania, 14,08 miliarde, Franţa, 10,53 miliarde , Italia, 10,43 miliarde şi Spania, 9,6 miliarde dolari. Urmează, Olanda, Elveţia, Austria şi altele. Europa occidentală pare a fi un vast atelier, care dă de lucru la zeci de milioane de lucrători sosiţi din fostul est comunist şi de pe toate celelalte continente ale globului.