Militari ai Batalionul 1-26 Infanterie SUA se instruiesc cu Batalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”. Astfel, începând cu data de 15 ianuarie, militari americani aparţinând Batalionului 1-26 Infanterie al armatei SUA se instruiesc alături de infanteriştii gălăţeni. Dislocaţi la finele anului trecut în baza militară Mihai Kogălniceanu, infanteriştii americani s-au relocat la Batalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”, unde în următoarea perioadă aceştia se vor instrui alături de militarii gălăţeni după un program de instrucţie planificat şi adaptat în concordanţă cu echipamentele şi capabilităţile militare de care dispun ambele structuri. Scopul instruirii este de a aprofunda şi perfecţiona tehnicile, tacticile şi procedurile de lucru, însuşirea caracteristicilor şi capacităţii de luptă generată de echipamentele militare din dotare precum şi creşterea nivelului de interoperabilitate în conformitate cu cerinţele NATO.

În data de 14 decembrie 2022, poliţiştii şi militarii din Galaţi, în activitate sau pensionari, organizează un mare protest public în faţa prefecturii, de la orele 11.00. Aceştia somează guvernanţii să nu mai treacă peste revendicările lor, "să nu treacă pe galben sau roşu în 2023, după ce iarăşi şi-au bătut joc de drepturile lor prin OUG nr. 168/ 08.12.2022".
Poliţiştii şi militarii în activitate sau la pensie reclamă că guvernanţii comit abuzuri şi o mare discriminare faţă de alte categorii de bugetari salariaţi sau pensionari, prin neacordarea unor drepturi, plafonarea altora, indexarea diferenţiată, menţinerea unor sporuri la nivelul lunii decembrie din anul anterior, lucruri pe care le fac cu repetiţie din 2009: "S-au obişnuit să mintă că în ultimii 3 ani economia duduie, având cel mai înalt nivel de creştere economică din U.E., dar de mai mulţi ani invocă o criză econioomică prelungită, pandemia şi războiul pentru a priva de drepturile prevăzute în legi organice, prin astfel de ordonanţe-trenuleţ care acordă unele creşteri, majorări, indexări la civili şi abuzuri şi discriminări la militari/poliţişti! Guvernanţi, aţi depăşit orice limită! Ajunge cu abuzurile şi discriminarea! Nu vedeţi că nu mai vin angajaţi direct sau voluntari, nu mai aveţi candidaţi pentru şcolile militare şi de poliţie, s-au pensionat mii de cadre active în ultimii 2 ani, cu mari riscuri de incapacitate de îndeplinire a atribuţiilor legale a instituţiilor responsabile pe ordine şi siguranţă publică sau apărare naţională, când vreţi să intrăm în Spaţiul Schengen şi avem de aproape un an războiul lângă noi?!? Fiţi siguri că protestele noastre, repetate de 12 ani, cu ecou internaţional, pot influenţa poziţia unor state sau organisme internaţionale în legătură cu aceste riscuri majore! NU MAI TRECEŢI PE GALBEN SAU ROŞU, SUNTEŢI(M) ÎN PERICOL!".

Militari români din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est de la Craiova, dar şi militari din Franţa, Olanda, Polonia, Portugalia şi Statele Unite ale Americii, cu peste 80 de mijloace tehnice, participă la exerciţiul de instruire în comun „JUSTICE EAGLE 22.II” în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan.

Cei peste 700 de militari participă la acest exerciţiu multinaţional ce are drept scop creşterea interoperabilităţii între trupele NATO. „Franţa, Portugalia, Polonia, România şi Statele Unite ale Americii contribuie fiecare cu câte o subunitate de nivel companie. Forţele aeriene din Canada contribuie de asemenea la acest exerciţiu creând o oportunitate pentru integrarea operaţiunilor terestre cu cele aeriene. Exerciţiul este organizat astfel încât să asigure instruirea subunităţilor pentru asigurarea unei operaţiuni de apărare”, a explicat  lt. col. Constantin Paraschiv, cmd. Batalion 20 Infanterie Dolj.

Acest tip de exerciţiu constă în secvenţe de antrenament cu trupe în teren şi tactice, dar şi cu trageri de luptă. Avioane ale aviaţiei canadiene, ce vin de la Mihai Kogălniceanu, asigură acoperirea aeriană a secvenţelor de luptă din cadrul „JUSTICE EAGLE 22.II”. Exerciţiul militar multinaţional de la Smârdan se va termina pe 23 septembrie.

Mai mulţi militari americani şi români s-au întâlnit, miercuri, 04 mai 2022, cu zeci de elevi din Galaţi, la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, unde au purtat un dialog amical, într-o atmosferă relaxantă şi naturală. La întâlnire au participat aproximativ 90 de elevi de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”, Şcoala Gimnazială nr. 20, Şcoala Gimnazială nr. 34, împreună cu profesorii îndrumători.
Evenimentul face parte din Programul american „Coordinating nations”, derulat prin intermediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, care urmăreşte întărirea legăturilor parteneriatului strategic româno-american prin prezentarea responsabilităţilor militarilor americani în relaţia cu civilii, dar şi creşterea nivelului educaţiei civice.
Tinerii au aflat lucruri inedite chiar de la militari, cărora le-au adresat numeroase întrebări cu privire la profesie şi relaţia de parteneriat româno-americană. Dincolo de informaţiile primite cu privire la cariera militară, la cum arată o zi de lucru a unui soldat ori cum pot îmbrăţişa o astfel de profesie, tinerii au creat şi momente hazlii, dincolo de numeroasele curiozităţi, întrebându-i pe militari, de exemplu, dacă au tatuaje sau cum se menţin în formă pentru ca uniforma să le vină bine.
Şeful statului major al Comisariatului Judeţean Galaţi le-a prezentat elevilor o posibilă opţiune profesională pentru viitor, în cadrul Ministerului Apărării.
Tinerii, care au primit o serie de materiale informative, au fost încântaţi de întâlnire, dovadă că militarii americani şi români au primit o avalanşă de întrebări, iar întâlnirea, caldă şi cu multe chipuri zâmbitoare, a durat mai mult decât fusese preconizat.
La întâlnire au participat: SSG Jordan Tyson - US Army Civil Affairs; SSG Mathew Pantel - US Army Civil Affairs; Lt. col. George Ivaşcu – Biroul Informare Recrutare – Centrul Militar Judeţean; Sg. maj. Nicoleta Cîrlan – Batalionul 1 CIMIC Bucureşti; Sg. maj. Nicuşor Comănescu – Batalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei” Galaţi; Plt. maj. Cătălin Rusu – Batalionul 284 Tancuri Galaţi, se arată într-un comunicat de presă al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”.

Ministerul Afacerilor Interne va putea să recheme în activitate cadre militare sau poliţişti care au trecut în rezervă, ori le-au încetat raporturile de serviciu, sau alte categorii de personal, pentru gestionarea fluxului tot mai ridicat de refugiaţi de la punctele de trecere a frontierei, potrivit unei decizii luate, luni, de Guvern, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
El a menţionat că, la acest moment, pe teritoriul naţional se află peste 80.000 de cetăţeni veniţi din Ucraina, dintre care 30.000 sunt minori.
"Pentru gestionarea fluxului tot mai ridicat de la punctele de trecere a frontierei, Ministerul Afacerilor Interne va putea, ca urmare a măsurilor aprobate astăzi, să recheme în activitate, la nevoie să le încadreze fără concurs, pe o perioadă de un an, cadre militare sau poliţişti care au trecut în rezervă, ori le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi alte categorii de personal", a declarat Dan Cărbunaru, luni, la Palatul Victoria.
Potrivit unui comunicat al Executivului, măsura a fost adoptată de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă, în cuprinsul căreia se precizează că pentru asigurarea infrastructurii administrative şi a resursei umane necesare gestionării afluxului masiv de persoane din Ucraina, se instituie posibilitatea acoperirii necesarului de personal până la încetarea situaţiei, dar nu mai mult de 3 ani, astfel:
- MAI va putea rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, pe durată determinată de un an, cadre militare/poliţişti care au trecut în rezervă/le-au încetat raporturile de serviciu, cu acordul acestora;
- MAI va putea angaja personal fără concurs, pentru activităţi specifice domeniilor migraţie şi azil, situaţii de urgenţă şi ordine şi siguranţă publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data încetării conflictului armat din Ucraina.
Ordonanţa de urgenţă aprobată luni de Executiv cuprinde şi o serie de alte măsuri pentru asigurarea de sprijin şi asistenţă umanitară copiilor, adulţilor, persoanelor cu dizabilităţi şi tuturor ucrainenilor care vin în România. (sursa Agerpres)

Elevii Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza i-au primit sâmbătă, 5 martie, cu flori, dulciuri și mărțișoare pe cei 27 de elevi refugiați (15 băieți și 12 fete) dintr-un liceu militar din Ucraina, care au sosit în România însoțiți de un cadru didactic și de un ofițer din Armata Ucraineană.

Elevii, care provin din mai multe zone din țara vecină, inclusiv Donbas, își vor continua studiile, în fomat online, cu profesori din Ucraina. În acest scop, ei au laptop-uri proprii și echipamente wifi.

Grupul din Ucraina a intrat în România joi, 3 martie, prin punctul de trecere al frontierei Isaccea. Au fost cazați, inițial, în internatul Liceului „Brad Segal” din municipiul Tulcea, de unde au fost aduși la Breaza cu mijloace de transport asigurate de autoritățile locale din Tulcea. Pe parcursul drumului au fost însoțiți de un echipaj de poliție militară.

La sosirea în sediul colegiului militar, elevii ucraineni au fost întâmpinați de o echipă formată din cadre militare și elevi, au făcut triajul epidemiologic, au fost cazați și au luat masa.

Colegii lor români le-au pregătit mesaje în limba ucraineană și mici cadouri de bun-venit, ca de la copil la copil – dulciuri, jucării de pluș și obiecte de strictă necesitate. Cele 12 fete au primit mărțișoare și flori.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne (prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a făcut solicitarea de ajutare a elevilor ucraineni) continuă să participe la efortul național de gestionare a fluxului de refugiați din țara vecină, grav afectată de războiul declanșat de Federația Rusă, potrivit unui comunicat al MApN.

Astăzi, joi, 3 martie, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru militarii căzuţi la datorie în tragedia aviatică de la Constanţa. „Am pierdut, aseară, 8 români curajoşi, 8 militari dedicaţi ţării lor şi misiunilor care le-au fost încredinţate, 8 camarazi. În toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei opt militari căzuţi la datorie. Dumnezeu să-i odihnească!“, a transmis MApN.

UPDATE: Alte două decese au fost confirmate în urma accidentului aviatic din această seară. Pe lângă cei cinci militari declarați decedați, în elicopter se mai aflau două persoane, scafandri, care, de asemenea, și-au pierdut viața.

"În accidentul aviatic în care a fost implicat  elicopterul IAR 330-Puma, în această seară, şi-au pierdut viaţa 7 militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, urcaseră la bord și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române", anunță MApN.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Elicopterul - IAR-330 Puma - s-a prăbușit căutând o aeronavă militară - Mig 21 LanceR - dispărută. Subiect relatat de Monitorul de Galați AICI.

Aeronava militară căutată s-a prăbuşit în zona Cogealac, județul Constanța. Pilotul nu este găsit încă. Ulterior, elicopterul care a plecat în căutarea aeronavei militare s-a prăbușit, iar cei cinci militari de la bord au murit.

„O seară neagră pentru Armata Română. Toți cei cinci membri au fost găsiți morți. Se caută în continuare pilotul (n.r. aeronavei militare). Sunt condiții delicate în zona Dobrogei”, au transmis reprezentanții MApN.

Aproximativ 900 de militari români şi americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului „Justice Eagle 22.1”, anunţă MApN.
Militarii români fac parte din unităţi ale Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” (Batalionul 341 Infanterie „Constanţa”, Batalionul 911 Infanterie „Capidava”, Batalionul 912 Tancuri „Scythia Minor”, Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” şi Batalionul 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxinus”).
Exerciţiul „Justice Eagle 22.1”, organizat de Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive. Tragerile de luptă în cadrul exerciţiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă „Bradley” şi transportoare blindate Stryker.
Convoaiele de personal şi tehnică se vor deplasa, în zilele de 1 şi 2 martie, pe căile de comunicaţii rutiere spre CSIL Smârdan.
Exerciţiul multinaţional ,,Justice Eagle” se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale.
Militarii americani participanţi la exerciţiul „Justice Eagle 22.1” fac parte din detaşamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre, precizează MApN.

Legislaţia din România prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară. Dar până să se ajungă aici, există o serie de etape premergătoare, ce pot fi decise de Preşedintele României.

Pentru a se putea aplica aceste prevederi legislative, există o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să fie declarată „stare de război” sau „stare de asediu”.

Cum este definită starea de asediu şi cum se aplică

În România există deja instituită starea de urgenţă, prin decretul prezidenţial din 16 martie 2020, emis de preşedintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-CoV-2, informează stirileprotv.ro.

Starea de urgenţă a fost instituită de Preşedintele României, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituţia României, republicată şi ale art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

Similar, regimul stării de asediu se aplică şi în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul naţional.

Potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

„Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

(...)

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate”.

Conform unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporaţi în caz de război tinerii români cu vârste între 20 şi 35 de ani, cu condiţia să fie evaluaţi de medicul de familie. Legea prevede între 2 şi 7 ani de închisoare pentru românii care refuză încorporarea militară.