În marja şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, desfăşurată vineri, 11 februarie, la Chişinău, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, au semnat un Protocol privind colaborarea în domeniul învăţământului militar.

Documentul detaliază modalităţile practice de realizare a unui program de schimb între elevii, studenţii şi cursanţii instituţiilor militare de învăţământ din cele două ţări.

Protocolul, încheiat pe o durată de 10 ani, oferă şi cadrul de colaborare în domeniul armonizării proceselor de învăţământ, activităţi de cercetare, cultural-aplicative şi modernizării infrastructurii didactice.

Cu prilejul şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, miniştrii au avut o întâlnire bilaterală, în cadrul căreia au fost trecute în revistă principalele aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul apărării, dezvoltată începând cu anul 2000, şi perspectivele de intensificare a acesteia, sub auspiciile Parteneriatului Strategic semnat între cele două ţări în anul 2010.

„Este important ca societatea civilă să conştientizeze angajamentul ferm şi sprijinul substanţial al ţării noastre pentru bunăstarea Republicii Moldova. În parcursul dumneavoastră către integrarea europeană, puteţi conta pe întreg sprijinul României”, a declarat Vasile Dîncu.

În vederea întăririi securităţii regionale şi dezvoltării cooperării militare, ministrul apărării naţionale a transmis un semnal de încurajare a aderării Republicii Moldova la Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), care ar permite participarea la proiectele dezvoltate în cadrul acestei iniţiative.

Totodată, oficialul român a subliniat şi importanţa consolidării rezilienţei în situaţii de criză, cu referire la sprijinul reciproc pe care România şi Republica Moldova şi l-au acordat în timpul pandemiei de COVID-19.

„Am dovedit recent, încă o dată, că putem conlucra eficient, acordându-ne reciproc sprijin în situaţii dificile. În 2020, medici şi asistenţi din România, inclusiv medici militari, au venit în sprijinul colegilor de peste Prut, pentru ca în 2021 personal medical din Republica Moldova să ofere sprijin colegilor din România”, a subliniat Vasile Dîncu.

La rândul său, ministrul Anatolie Nosatîi şi-a exprimat aprecierea pentru sprijinul oferit de România în domenii esenţiale de cooperare - asigurarea participării militarilor celor două armate la exerciţii comune atât în România, cât şi în Republica Moldova şi asigurarea unui număr important de locuri în instituţiile de învăţământ militare româneşti pentru personal al Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

Anatolie Nosatîi a menţionat, de asemenea, expertiza şi asistenţa valoroasă acordată de România în contextul implementării obiectivelor din cadrul unor importante iniţiative de cooperare - Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO, în special Pachetul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI).

„România a fost şi este un partener strategic important pentru Republica Moldova. De-a lungul timpului, am reuşit să construim relaţii de prietenie sincere, necondiţionate şi confirmate prin numărul mare de proiecte, programe şi acţiuni comune, direcţionate spre dezvoltarea sectorului de apărare al ţării noastre. În acest sens, mizăm în continuare pe experienţa partenerilor români în reformarea sectorului de apărare conform standardelor democratice, care este un deziderat important pentru guvernarea actuală, precum şi fortificarea capabilităţilor Armatei Naţionale pentru participarea în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii”, a declarat Anatolie Nosatîi.

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. ''Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective'', a menţionat ministrul apărării bulgar.

Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a ''arătat cu degetul'' în mod special spre Bulgaria. Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi - a afirmat demnitarul bulgar.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ''inacceptabilă şi fără sens''. ''Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui'', a subliniat Radev.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului. (sursa Agerpres)

Cu prilejul împlinirii celor 162 de ani de la înfiinţarea primei unităţi de Geniu, militarii Brigazii 10 Geniu „Dunărea de Jos” din Brăila s-au aflat în tabara de instrucţie, pe malul Dunării, în dreptul localităţilor Frecăţei din Insula Mare a Brăilei şi Ostrov, pe malul celălalt al fluviului, în Dobrogea. În această împrejurare, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian şi cu aprobarea comandantului Brigăzii 10 Geniu, preotul şi militarii din cadrul acestei unităţi a Armatei Române au dorit ca bucuria lor să fie împărtăşită şi copiilor din cele două localităţi, mai ales că la începutul lunii iunie cu toţii sărbătorim Ziua Internaţională a Copilului, transmite Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Delegaţia armatei a mers cu daruri întâi la parohia Frecăţei, unde, după o slujbă de mulţumire şi un scurt cuvât adresat de reprezentanţii unităţii militare brăilene, au oferit darurile constând în rechizite, dulciuri, fructe, cărţi de rugăciune şi iconiţe celor 15 copii prezenţi în biserica din această localitate, invitându-i pe cei mici şi la exerciţiile militare desfăşurate pe Dunăre. În continuare, militarii au traversat Dunărea pe podul de pontoane, realizat de geniştii brăileni, şi au mers în localitatea Ostrov, unde alţi 15 copii îi aşteptau în biserica parohială. Şi aici militarii şi copiii prezenţi au mulţumit lui Dumnezeu pentru această zi binecuvântată, plină de bucurie, de entuziasm tineresc şi iubire milostivă, precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Menţionăm că în data de 31 mai 1859 a fost înfiinaţat primul batalion militar pentru Arma Geniu, şi astfel, aceasta dată a devenit Ziua Armei Geniu în Armata României.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au asistat astăzi, marţi, 11 mai 2021, la faza finală a exerciţiului militar „Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan din Galaţi, aşa cum cotidianul nostru a anunţat în articolul „Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, vin la Poligonul de la Smârdan”.

La exerciţiu participă peste 5.000 de soldaţi din cele două ţări şi peste 500 de mijloace de luptă. Este un exerciţiu la care Polonia participă cu forţe desfăşurate în România, în cadrul prezenţei înaintate de pe flancul estic aliat, din structurile brigăzii multinaţionale NATO. Ambele ţări vor să îşi extindă colaborarea pe tema securităţii.

Ambii preşedinţi au apreciat exerciţiul şi au felicitat militarii. „Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi a creşte gradul de interoperativitate. Este pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare”, a precizat Klaus Iohannis.

Omologul său polonez a apreciat invitaţia şi a spus că speră ca să se intensifice colaborarea dintre cele două ţări. „Mă bucură că există aceste condiţii de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important pentru soldaţii noştri, dar şi pentru soldaţii români că pot vedea şi lucra împreună. Am speranţa că vom putea să urmărim astfel de exerciţii şi în ţara mea, tot ale soldaţilor noştri, împreună”, a declarat Andrzej Duda, preşedintele Poloniei.

Exerciţiul are loc în cadrul efortului de creştere a interoperativităţii cu structurile altor state NATO.