Pentru a vă ajuta să separaţi realitatea de ficţiune, dezbatem zece dintre cele mai comune mituri ale temutei maladii - partea a doua:

6. Puteţi sări peste testul anual de dirofilaria dacă animalul dvs. de companie este sub tratament preventiv - Asociaţia Americana a Dirofilariozei recomandă testarea anuală pentru a se asigura că programul de prevenire funcţionează, spune dr. Rehm. Experţii explică că, deşi medicamentele pentru prevenirea dirofilarelor sunt extrem de eficiente, nimic nu funcţionează 100% în permanenţă. Chiar şi câinii cu tratamente preventive stricte se pot infecta. „Am avut două cazuri de câini cu dirofilaria care au luat tratament preventiv lunar permanent”, spune dr. Jeffrey. Chiar şi cei mai buni dintre proprietarii de animale de companie pot avea omisiuni, iar lipsa unei singure doze de medicament lunar – sau administrarea cu întârziere – pot lăsa un câine neprotejat. Şi chiar dacă faci totul corect şi la timp, nu este nicio garanţie”, spune dr. Rehm. Unii câini îşi scuipă pastilele de dirofilare când stăpânii lor nu sunt atenţi, alţii îşi pot vomita medicamentele antiparazitare. Din fericire, testele de dirofilare sunt sigure şi pot fi efectuate în timpul controlului anual al animalului dvs. de companie.

7. Este în regulă să ratezi o lună de tratamente preventive pentru dirofilaria - Dirofilaria este o ameninţare pe tot parcursul anului. „Tratamentele împotriva dirofilariei funcţionează retroactiv, aşa că un câine sau o pisică care sunt infectaţi trebuie să primească tratamente preventive împotriva dirofilariei în lunile următoare pentru a fi protejat”, spune dr. Hatton. Schimbarea tiparelor meteorologice cuplate cu rezistenţa la ţânţari fac dificilă prezicerea momentului infecţiei. În loc să ghiceşti când este sigur să opreşti prevenirea, cel mai bine este să-ţi păstrezi animalul de companie în siguranţă pe tot parcursul anului.

8. Remediile naturale funcţionează la fel de bine ca şi medicamentele preventive aprobate - Nici o strategie de respingere sau de evitare pe bază de substanţe naturale nu poate înlocui antiparazitarele de prevenire a dirofilarelor. Experţii subliniază că repelentele pe baza de plante ar trebui să fie folosite în plus faţă de cele de sinteza, nu în locul acestora. Repelentele naturale, cum ar fi uleiul de neem (care trebuie folosit cu prudenţă la pisici) şi insecticidele realizate cu ingrediente naturale pot ajuta la reducerea numărului de înţepături de ţânţari pe care le primeşte un animal de companie, adaugă dr. Rehm. Potrivit dr. Bianca Zaffarano de la Universitatea din Iowa, „strategiile igienice şi sanitare, cum ar fi evitarea expunerii la ţânţari şi eliminarea apei stătătoare care serveşte drept teren de reproducere a ţânţarilor, pot ajuta la reducerea transmiterii dirofilariilor.”

9. Viermii inimii se transmit prin contagiune directă - Dirofilaria nu se răspândeşte ca o răceală sau o gripă. Cu alte cuvinte, animalul tău de companie nu îl poate prinde direct de la alt animal. „Viermele inimii este răspândit prin pişcătura de ţânţar şi se contaminează larvele de dirofilaria de la alţi câini infectaţi, coioţi, lupi sau vulpi”, spune dr. Hatton. Tânţarul infectat pişcă apoi un câine sau o pisică şi le transmite viermii imaturi. Dacă nu sunt oprite prin tratament, larvele se maturizează şi se înmulţesc, provocând leziuni inimii şi plămânilor.” Oamenii pot fi victima viermilor cardiaci? Diagnosticul acestei boli la oameni este considerată a fi extrem de rară. „Oamenii sunt consideraţi a fi gazde atipice. Este extrem de rar ca oamenii să se îmbolnăvească de dirofilaria dar pot fi expuşi la dirofilaria prin muşcătura de ţânţar şi ajung la boala pulmonară şi granuloame în diferite organe”, spune dr. Hatton.

10. Prevenirea dirofilariozei este costisitoare şi incomodă - Este mai puţin costisitor să preveniţi dirofilaria canină decât să o trataţi, spune dr. Hatton. Nu numai că prevenirea lunară este mai eficientă din punct de vedere al costurilor dar îţi va oferi ţie şi animalului tău o calitate mai bună a vieţii. Prevenirea este una dintre cele mai bune investiţii pe care le puteţi face în sănătatea animalului dvs. de compani. Poate costa cât o pizza pe lună, în funcţie de produsul pe care îl foloseşti. În schimb, tratarea unui câine cu dirofilaria poate costa mai mult de 10 ori costul anual al prevenirii. Câinele tău iubeşte bunătăţile? Dacă da, poţi să-i administrezi lunar un medicament masticabil. Pisica ta urăşte pastilele? Există mai multe opţiuni „spot-on” care oferă o protecţie completă  şi de lungă durată. Important este să găseşti un produs care să fie convenabil pentru tine şi prietenul tău cu lăbuţe.

Citește prima parte a articolului AICI!

Publicat în Pet Mania

Fiica cea mică a arhidiaconului Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale și fondatorul Grupului Psaltic "Tronos", are nevoie de ajutor.

Irene, în vârstă de numai 3 ani, a fost diagnosticată cu Leucemie acută mieloblastică. Micuța este acum internată, alături de mama sa, Daniela, la Institutul Clinic Fundeni, unde a început tratamentul cu citostatice.

Părintele Mihail Bucă îi roagă pe cei care pot să ajute să doneze în conturile special deschise în numele lui Irene, printr-un mesaj emoționat:

"Alături de Irene!

Sunt Arhidiaconul Mihail Bucă. Cei mai mulți mă cunoașteți de la Catedrala Patriarhală, unde slujesc din 1997. Sunt fondatorul și dirijorul Grupului Psaltic "Tronos" al Patriarhiei Române și tatăl a cinci copii. Alături de soția mea, Daniela, Dumnezeu ne-a binecuvântat, în căsnicia noastră, cu Nicolae, Maria, Iustin, Anastasia și micuța Irene.

Despre Irene vă voi vorbi în acest mesaj către voi. În urmă cu câteva zile, fetița noastră a fost diagnosticată cu Leucemie acută mieloblastică. Mulți dintre voi ne sunteți alături și vă simțim rugăciunile și încurajările, care înseamnă enorm în această grea perioadă. Mulți dintre voi sunteți "Alături de Irene!" iar ea știe.

Diagnosticul pus de medicii Institutului Fundeni fiicei noastre nu ne dezarmează pentru că tot ei ne-au transmis că tratamentul ne-o poate reda pe Irene așa cum era înainte. Puterea noastră este Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul și Salvatorul lumii. Însă, știm că și voi sunteți forța nostră.

Vin în fața voastră cu acest mesaj pentru că Irene are nevoie de sprijinul vostru. Pentru a beneficia de o asistență medicală de ultimă oră, dat fiind diagnosticul, dar și faptul că Irene suferă și de Sindromul Down, vă solicităm ajutorul material.

În acest sens, am deschis trei conturi la BCR, unul în RON, unul în EURO și unul în USD. Donația se poate face prin transfer bancar.

Screenshot 20220526 171725 Facebook

SWIFT: RNCBROBUXXX

Pentru Cont Revolut: 0762633312".

Cu toții putem fi Alături de Irene!

Publicat în Comunitate

În urmă cu 24 de ani, pe data de 23 mai, ieşea de sub tipar prima ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi. Cu entuziasm şi pasiune, timp de 24 de ani, am continuat să aducem gălăţenilor ştiri din toate domeniile de interes, fără a face rabat de la misiunea noastră de a informa nepărtinitor.

În toţi aceşti ani am văzut şi consemnat multe evenimente, redacţia noastră a trecut prin multe schimbări, însă ziarul a continuat să iasă neîntrerupt şi, indiferent ce s-a întâmplat, ne-am străduit să aducem cele mai intersante ştiri în faţa cititorilor noştri.

Nu am renunţat la print, deşi multe ziare centrale au făcut-o, nu am renunţat nici să răspundem provocărilor mediului online şi am ţinut pasul cu şi pe toate reţelele de socializare sau platforme online de ştiri. Monitorul de Galaţi este prezent pe Facebook, Twitter, Instagram, Telegram, Google News etc.

În acest an, ne-am propus să revoluţionăm partea de online, să acoperim toate zonele de adresabilitate, să fim mai interactivi şi mai aproape de cititorii noştri. Printul, deşi considerat de unii demodat, va rămâne în portofoliul nostru atât timp cât va fi posibil pentru că ediţia print este certificatul nostru de garanţie al calităţii informaţiei.

Dar cu toate eforturile noastre de a păstra informaţia pe hârtie, printul este în pericol. Şi nu din cauza noastră! Pentru prima dată în 24 de ani, ne confruntăm cu o criză a hârtiei fără precedent, generată în special de războiul din Ucraina, în contextul în care în România nu mai există de ani de zile niciun producător de hârtie.

Însă toţi aceşti ani ne-au învăţat că nu există obstacole peste care să nu putem trece datorită cititorilor noştri! Le mulţumim tuturor celor care ne citesc! Datorită lor ne poziţionăm atât în print, dar mai ales online, printre cele mai citite publicaţii din Galaţi şi din regiune.

De doi ani încoace, trecem cu toţii printr-una dintre cele mai grele perioade de după 1990, ceea ce ne determină să ne adaptăm acestor provocări dificile, să fim creativi şi inovatori pentru a răzbi şi a duce mai departe ceea ce am început în urmă cu 24 de ani: un cotidian al gălăţenilor echilibrat şi echidistant.

Şi pentru că după pandemie şi război nimic nu va mai fi la fel, dorim să venim în întâmpinarea noilor vremuri cu un ziar quality care să aducă cititorilor exact ce îşi doresc. Aşadar, la ceas aniversar, vă provocăm să ne transmiteţi pe adresa de email office@monitoruldegalati.ro ce aţi dori să schimbăm, ce rubrici noi aţi dori să aducem în faţa dvs., ce vă place şi ce nu vă place la Monitorul de Galaţi.

Nicoleta ROGOJINĂ, Director General Monitorul de Galaţi

Publicat în Știrea zilei
Duminică, 24 Aprilie 2022 00:00

Dragi cititori, vă urăm un Paște Fericit!

Echipa cotidianului Monitorul de Galați vă urează Paște Fericit!

Publicat în Știrea zilei

Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Publicat în Știrea zilei
Vineri, 08 Aprilie 2022 09:58

ING. JAN COJOCARU

FAMILIA TÂRNOVAN din Germania regretă profund încetarea din viaţă a bunului nostru prieten ING. JAN COJOCARU din Galaţi. SINCERE CONDOLEANŢE familiei îndurerate!

Publicat în Decese

Paza bună trece primejdia rea, spune o vorbă din bătrâni, vorbe pe care am ajuns să le prețuim, dar și să le punem în aplicare în ultima perioadă atât de marcată de evenimente pe care nu ne așteptam să le trăim atât de intens și atât de rapid și consecutiv.

În urmă cu puține săptămâni, cotidianul nostru a prezentat pe larg într-un material lista adăposturilor antiaeriene din municipiu, având în vedere situația actuală îngrijorătoare legată de război (link aici).

Conflictul este lângă noi, nu ne afectează direct, dacă nu punem la socoteală partea economică, însă o pregătire minimă în caz de pericol nu strică niciodată.

Așa s-a gândit și administrația unui bloc din Galați care a afișat la avizierul din scară un mesaj prin care anunță locatarii că în cazul unei situații limită au unde să găsească adăpost și salvare (foto deschidere).

Noi am vorbit cu locatarii și mulți ne-au spus că nu au știut până acum de existența acestui adăpost și sunt mai liniștiți acum aflând despre el, dar și că speră să nu îl folosească niciodată.

Deși autoritățile fac apel la populație să nu intre în panică, vremurile pe care le trăim sunt tulburi și nu poți rămâne indiferent la schimbările din jurul tău care te obligă să iei anumite decizii pentru siguranță și liniște.

Aceleași autorități prinse mereu nepregătite arată cu degetul acum spre cetățeanul care nu dorește să fie luat pe nepregătite.

Comunicarea corectă și transparentă ar fi cheia pentru a potoli gândurile negre ale cetățenilor care îi împing la gesturi extreme, amintim cozile imense de seara trecută de la benzinării (link aici), goana după pașapoarte (link aici), dar mulți am bătut ușa în cuie din cauza neîncrederii față de acestea.

Publicat în Știrea zilei
Marți, 22 Februarie 2022 12:06

GOGA PETRACHE

Cu sufletul îndurerat şi ochii plini de lacrimi, anunţ decesul tatălui meu, GOGA PETRACHE. Familia Micu

Publicat în Decese
Miercuri, 26 Ianuarie 2022 09:38

MONICA POPOVICI

A trecut un an de când a plecat dintre noi MONICA POPOVICI, fost laborant la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna“, un om sincer, înzestrat cu un echilibru sufletesc și iubitor de frumos. Colegii

Publicat în Comemorari
Pagina 1 din 3