Angajaţii din anumite profesii - precum agricultorii, muncitorii sezonieri şi salariaţii din construcţii - care îi fac să se expună la radiaţii solare intense din cauza activităţilor desfăşurate în aer liber se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta un cancer al pielii dacă nu adoptă măsuri de protecţie necesare, informează AFP.
Potrivit celor mai recente statistici publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), între două milioane şi trei milioane de cancere "cutanate non-melanocitare", care reprezintă aproximativ 90% din cancerele de piele, sunt înregistrate în fiecare an în lume.
De altfel, 132.000 de melanoame maligne - formele cele mai grave de cancer al pielii - sunt diagnosticate anual, cifrele înregistrând o creştere constantă.
Primul factor responsabil pentru aceste cancere: expunerea la radiaţiile ultraviolete (UV). O expunere intermitentă dar puternică provoacă arsuri solare, care, pe termen lung, favorizează dezvoltarea de melanoame.
O expunere prelungită la soare (de exemplu, în cadrul unei profesii exercitate în aer liber) favorizează apariţia de carcinoame, tipurile de cancer mai puţin grave, dar mai frecvente.
Angajaţii care lucrează în aer liber fac astfel parte din categoria persoanelor cu risc.
"Când cumulăm factorii de expunere solară, la muncă şi în viaţa privată, trebuie să sporim măsurile de precauţie, mai ales dacă o persoană are pielea deschisă şi prezintă antecedente familiale", a declarat Luc Sulimovic, preşedintele Sindicatului naţional al medicilor dermatologi-venerologi (SNDV) din Franţa.
Printre măsurile care trebuie adoptate, SNDV recomandă în primul rând evitarea expunerii la soare între orele 12:00 şi 16:00, atunci când este posibil.
"Cea mai bună protecţie este să purtaţi haine închise, şapcă şi ochelari de soare şi să vă aplicaţi cremă de protecţie solară la fiecare două-trei ore pe părţile corpului care nu sunt acoperite", a adăugat preşedintele SNDV.
Opinia publică din Franţa a fost sensibilizată pe marginea acestui subiect de câţiva ani deja, însă mesajele privind protecţia nu sunt suficient promovate, afirmă Pierre Cesarini, directorul asociaţiei "Securité solaire", un centru care colaborează cu OMS.

Boală profesională

În Germania, recunoaşterea în 2015 ca boală profesională a cancerelor de piele cauzate de razele ultraviolete a contribuit la apariţia unei atenţii sporite în rândul publicului larg faţă de această problematică şi a relansat campaniile de prevenţie şi de depistare, a adăugat el.
Numeroase profesii sunt considerate a fi expuse în faţa riscurilor: factori poştali, grădinari, muncitori sezonieri, anumite categorii de poliţişti, animatori, supraveghetori din zonele de plajă şi scăldat, pescari şi agricultori.
Mathieu Longet, un tânăr medic stagiar, a publicat recent o teză despre comportamentele - prin prisma riscurilor de expunere solară - agricultorilor din Franche-Comté, o regiune din estul Franţei, situată de-a lungul graniţei cu Elveţia.
Principala constatare: agricultorii sunt puternic expuşi; ei petrec, în majoritatea lor, între şase şi şapte zile pe săptămână lucrând timp de multe ore în aer liber. Totuşi, aproape 56% dintre ei nu sunt preocupaţi de expunerea la razele ultraviolete, a dezvăluit tânărul medic francez.
Ei folosesc cu precădere pălăria, însă toate protecţiile vestimentare sunt insuficient purtate, iar crema solară este destul de puţin acceptată, în special în rândul bărbaţilor.
În plus, recurgerea la asistenţă medicală este scăzută: 63,5% dintre ei nu au beneficiat niciodată de o examinare cutanată din partea medicului lor generalist, iar 61,5% nu au fost consultaţi niciodată de un medic dermatolog.
Deşi 74% dintre agricultorii din acea regiune sunt de părere că se expun în faţa unor riscuri solare, ei nu se protejează suficient, a concluzionat tânărul medic francez.
"Reglementările din Franţa îi obligă pe angajatori să furnizeze echipamente de protecţie, însă angajaţii le-ar purta probabil mai mult dacă acestea ar fi mai bine adaptate", a subliniat Nathalie Clastres, de la Liga naţională de luptă împotriva cancerului.
Ea citează exemplul grădinarilor, care poartă tricouri din bumbac şi o vestă din poliester: "La peste 30 de grade Celsius, suferă din cauza căldurii. În condiţiile în care există pe piaţă articole vestimentare anti-UV care permit o ventilaţie mai bună a corpului".
Un alt imperativ ar fi, potrivit acestei specialiste, furnizarea sistematică de cremă de protecţie solară către angajaţii care lucrează în aer liber. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Un studiu despre valorile moldovenilor realizat de asociaţia civică Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei reliefează un adevăr pe care mulţi îl vor contesta: moldovenii sunt cei mai harnici dintre toate regiunile României. VEZI TABEL, mai sus! ↑ (foto deschidere)

"În Occident, un migrant român din trei provine din unul din cele opt judeţe ale Moldovei Istorice. An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici şi în acelaşi timp cei mai săraci ex-locuitori ai României, migranţii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în bugetul naţional, prin remitenţe ce se convertesc în cea mai mare parte în consum. An de an, noi, moldovenii, murim pe străzi prost edificate în aşteptarea autostrăzilor, rămânem proşti din lipsa accesului la un sistem de învăţământ performant (cel mai finanţat e în Muntenia şi Ardeal) şi devenim şi mai săraci din cauza regresului economic al regiunii", a afirmat Alexandru Laurenţiu Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" – Academia Română, filiala Iaşi.

Studiul subliniază că populaţia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetătorul ieşean, deoarece banii trimişi de migranţi familiilor lor de la Iaşi, Galaţi, Botoşani, Focşani etc. se duc – prin taxare – la bugetul naţional, şi nu la bugetul moldovean.

"Băieţii de la Bucureşti, cu alţi băieţi de prin Transilvania, au grijă să-i împartă pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din aceşti bani. Aşa stând lucrurile, în aşteptarea regionalizării, aş propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxaţi aici, în Moldova, să rămână în Moldova. Numai o parte rezonabilă din aceşti bani să meargă la bugetul naţional, sub formă de contribuţie la politică externă şi apărare. Grosul să stea în regiune, în folosul celor harnici şi muncitori", spune Alexandru Laurenţiu Cohal.

Potrivit datelor furnizate de World Values Survey (2010-2014), românii se declară în general ataşaţi de valoarea "muncii", însă moldovenii sunt cei mai relaţionaţi cu aceasta. Faţă de Muntenia, şi Moldova şi Transilvania stau mai prost la indicatorul "încredere" în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de "comunitate" (în ce măsură se văd ei parte a comunităţii) şi spirit de "independenţă" (valoare transmisă copiilor).

Potrivit studiului, dintre judeţele Moldovei, cel mai bine la capitolul "Muncă" stau cei din Neamţ, botoşănenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 faţă de 75 la Neamţ), iar Galaţiul pe penultimul loc (indicator 49). Mai binişor stau locuitorii judeţului Galaţi la spiritul de "comunitate" (30 la Galaţi faţă de 50 la Vaslui şi 8 în Vrancea). În schimb, la "încredere în oameni" codaşii sunt Vrancea - 0, Galaţi şi Vaslui - 3, faţă de 13 la Iaşi.

Publicat în Comunitate

Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară şi de restricţii, peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijinul PEPCO România, va întări programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă, un fenomen sociologic de amploare, care are consecinţe agravate, deopotrivă psiho-emoţionale şi sociale, pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm.
„Copiii rămaşi singuri în ţară, pentru că părinţii sunt nevoiţi să muncească peste graniţe, au fost vulnerabilizaţi suplimentar, în această perioadă de criză sanitară. Mulţi dintre ei au trecut prin anxietăţile acestei perioade fără să o aibă pe mama alături. Izolarea socială care a fost necesară, pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat şi mai mult, pentru că şi-au auzit părinţii doar la telefon”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

TABLOU DE ŢARĂ: HARTA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
1. Suceava: 7.216;
2. Botoşani: 5.421;
3. Iaşi: 4.448;
4. Bacău: 3.569;
5. Neamţ: 3.527;
6. Prahova: 3.515;
7. Vaslui: 3.220;
8. Galaţi: 2.879;
9. Maramureş: 2.836;
10. Constanţa: 2.833.

În etapa actuală a programului, peste 690 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din cinci judeţe - Suceava, Iaşi, Vaslui, Mureş şi Hunedoara - vor fi integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, cu sprijinul PEPCO România.
Cel mai mare număr de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate este în judeţul Suceava. Conform ANDPDCA, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

SERVICII DESTINATE PROTECŢIEI COPIILOR CU PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii.
Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării, precizează Organizaţia.

Publicat în Comunitate

Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galaţi organizează concurs de recrutarre pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcţiilor contractuale, de execuţie, vacante, după cum urmează: 4 posturi de asistent medical generalist debutant/asistent medical general ist/asistent medical generalist principal, cu studii superioare de lungă durată/superioare de scurtă durată/postliceale, în secţiile cu paturi de psihiatrie; 1 post de asistent medical generalist debutant/asistent medical generalist/asistent medical generalist principal, cu studii superioare de lungă durată/superioare de scurtă durată/postliceale, în Centrul de Sănătate Mintală.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei contractuale sunt:
- Asistent medical principal cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; examen pentru obţinerea gradului de principal
minimum 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; minimum 6 luni vechime ca asistent medical.
- Asistent medical debutant cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; fără vechime.
- Asistent medical principal cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; examen pentru obţinerea gradului de principal; minimum 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; minimum 6 luni vechime ca asistent medical.
- Asistent medical debutant cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; fără vechime.
- Asistent medical principal cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997 privind echivalarea studiilor absolvenţilor liceelor sanitare, promoţiile 1976 -1994 inclusiv, cu nivelul studiilor postliceale sanitare; examen pentru obţinerea gradului de principal; 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997; 6 luni vechime în specialitate.
- Asistent medical debutant cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997; fără vechime.

Concursul se va organiza conform calendarului următor: 22 decembrie 2021, ora 12.00: termenul limită de depunere a dosarelor; 30 decembrie 2021, ora 09.00: proba scrisă; 07 ianuarie 2022, ora 09.00: proba interviu.

Detalii privind condiţiile specifice şi bibliografia de concurs, dar şi relaţii suplimentare, sunt disponibile accesând pagina oficială a unităţii spitaliceşti. (sursa posturi.gov.ro)

Publicat în Eveniment

Campania Naţională în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii de activitate: construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, protecţie şi pază depozite, service/spălătorii, comerţ şi lanţuri de aprovizionare, notariate, birori de avocatură şi birouri de arhitectură se desfăşoară în perioada 30 august - 17 decembrie 2021.

"Având în vedere faptul că, pe lângă atributul de control, Inspecţia Muncii are un important rol preventiv, de informare şi conştientizare a angajatorilor cu privire la importanţa respectării legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă, precum şi în contextul recentelor modificări şi completări ale Legii nr. 53/2003-Codul muncii, adoptate prin O.U.G. nr. 117/04.10 2021, instituţia noastră a transmis un număr de 322 de scrisori de informare către angajatorii care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate (construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, pază, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, alte prestări de servicii etc)", informează ITM Galaţi.

ITM Galaţi reaminteşte că:
1. Munca nedeclarată reprezintă:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial - se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată.

2. Munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale - se sancţionează cu amendă de la 8000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie.

Acţiunea de informare: „VIITORUL TĂU ÎNCEPE AZI.MERIŢI CA MUNCA TA SĂ FIE RECUNOSCUTĂ”

Inspecţia Muncii desfăşoară, prin inspectoratele teritoriale de muncă, acţiunea de informare: „VIITORUL TĂU ÎNCEPE AZI.MERIŢI CA MUNCA TA SĂ FIE RECUNOSCUTĂ”. Prin această acţiune de informare se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a lucrătorilor cu privire la consecinţele sociale şi economice negative pe care le produce atât munca nedeclarată, cunoscuta sub denumirea de muncă „la negru”, cât şi munca subdeclarată, denumită muncă „la gri”. Un element important al demersului iniţiat de Inspecţia Muncii îl constituie informarea lucrătorilor cu privire la drepurile şi obligaţiile pe care aceştia le au în raport cu angajatorii şi cu privire la riscurile la care se expun atunci când acceptă să muncească la negru sau la gri.

"Inspecţia Muncii a elaborat un pliant cu informaţii utile pentru lucrători sau potenţiali lucrători care a fost adaptat cu datele de contact ale instituţiei noastre. Pentru ca informaţiile să ajungă la cât mai multe persoane care fac parte din grupul ţintă al acţiunii de informare am solicitat Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi colaborarea în vederea transmiterii pliantului unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului Galaţi, pentru afişarea acestuia de către primăriile din judeţ. Începând cu data de 28 octombrie 2021 inspectorii de muncă au demarat acţiunea de distribuire a pliantelor şi informare a persoanelor în locuri consacrate ca având afluenţă de persoane: gări, autogări, staţii de transport în comun, pieţe, instituţii de colectare a taxelor, instituţii de furnizare de utilităţi, hipermarketuri/marketuri, primării, inclusiv în localităţile rurale din judeţul Galaţi, precum şi cu ocazia controalelor efectuate la angajatori. Pliantul este postat pe pagina de web a instituţiei noastre, precum şi pe pagina noastră de Facebook, este afişat la sediul instituţiei noastre precum şi ale altor instituţii locale din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale altor ministere", precizează ITM Galaţi.

PLIANTUL POATE FI DESCĂRCAT DE MAI JOS! ↓

Publicat în Eveniment

Deputatul PSD Alexandru Rafila a declarat joi că proiectul de lege privind prezentarea certificatului verde la locul de muncă este "prost scris" şi creează multe probleme.
"E un proiect de lege care a fost prost scris, eu aş scrie din nou proiectul de lege, pentru că decât să introducem amendamente la un proiect de lege prost scris, mai bine îl scrii din nou. Acest proiect creează mai multe probleme decât generează soluţii, pentru că face câteva lucruri care sunt inacceptabile, creează discriminări între diferite categorii sociale, impune plata testelor de către personalul medical, cei care nu doresc încă să se vaccineze şi lucrul ăsta nu cred că este suportabil de către sistemul medical", a spus Rafila, la sediul central al PSD.
El a adăugat că în momentul de faţă 20% din personalul medical este nevaccinat, adică 40.000 de persoane, iar sistemul medical nu îşi permite să se dispenseze în acest moment de aceşti lucrători.
"Una este să folosim acest certificat verde încât să creştem siguranţa în zona sănătăţii publice (...), altceva să venim cu un proiect coercitiv într-un moment de tensiune maximă, care devine inaplicabil. Un astfel de proiect trebuie pregătit şi noi exact asta facem în momentul de faţă, încercăm să găsim cea mai bună soluţie să trecem peste criza de sănătate publică, având şi sprijin pentru măsurile pe care le propunem sau cu care vin diversele organizaţii care vin la această întâlnire cu noi.(...) Asta nu înseamnă că eu mă opun certificatului verde, pentru că acesta este un document care a fost aprobat în Parlamentul European, el a fost aprobat pentru a permite libera circulaţie a cetăţenilor între statele membre şi el poate fi folosit într-o anumită măsură pentru anumite tipuri de activităţi, să limiteze transmiterea", a menţionat Rafila.
El a afirmat, după ce a avut o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor, că nu au existat niciun fel de consultări ale autorităţilor cu principalii actori din economie şi din societate atunci când au fost stabilite anumite măsuri pentru lupta cu pandemia.
Întrebat dacă ar fi necesar în acest moment un lockdown în România, Rafila a spus: "O să vedem dacă este vorba de un lockdown, oricum, şi dacă este vorba, discutăm despre un lockdown înţelept. Când am mai avut o astfel de situaţie a fost întotdeauna nepregătită, anunţată cu foarte puţin timp înainte şi au avut incluse în acest lockdown foarte multe măsuri care s-au dovedit nepotrivite. Gândiţi-vă doar la limitarea accesului persoanelor vârstnice într-o anumită perioadă a zilei să îşi procure cele necesare. Asta a fost inaplicabil".
Un grup de specialişti social-democraţi, sub coordonarea lui Alexandru Rafila, a avut joi, la sediul central al PSD, consultări cu reprezentanţi ai sindicatelor, în vederea identificării soluţiilor pentru depăşirea crizei sanitare în care se află România. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi anunţă că pe lista locurilor de muncă vacante aflate în evidenţa instituţiei, combinatul siderurgic Liberty Galaţi caută să angajeze 100 de ucenici. Condiţiile de angajare sunt minimale. Cei interesaţi trebuie să aibă studii minime 10 clase şi nu se cere vechime în muncă. Cele 100 de locuri vacante ca ucenic sunt împărţite astfel: 15 locuri - strungar, 15 locuri - oţelar, 10 locuri - laminator, 15 locuri - furnalist, 20 locuri - lăcătuş şi 25 locuri - electrician.

Publicat în Comunitate

Ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, în prima jumătate a acestui an, prin intermediul AJOFM Galaţi au fost încadrate în muncă 2.654 persoane, dintre care 1.136 femei.
Din totalul persoanelor ocupate până la data de referinţă, 1.418 au peste 45 de ani, 475 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 433 au varsta mai mica de 25 ani, iar 328 au varsta cuprinsa între 25 şi 35 de ani.
În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 1.526 provin din mediul urban, iar 1.128 persoane sunt din mediul rural.
Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane sunt cu studii profesionale/arte si meserii (793), urmate de cele cu studii gimnaziale (753). Numărul celor cu studii liceale este de 685, iar cei cu studii superioare sunt în număr de 249. Persoanele cu studii primare şi fără studii sunt în număr de 120, iar cele cu studii postliceale încadrate sunt în numar de 54.
Din numărul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Galaţi, 865 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile.
Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active
prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.
Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2021, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în
măsuri active, a fost de 3588 persoane.

Publicat în Eveniment

Testele pilot derulate în Islanda cu privire la săptămâna de lucru de patru zile au fost "un succes covârşitor" şi au determinat mulţi angajaţi să facă trecerea la un program mai scurt de muncă, susţin cercetătorii, informează BBC.
În cursul unor teste derulate între 2015 şi 2019, angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program mai scurt de lucru. Cercetătorii susţin că, în pofida diminuării programului de lucru, productivitatea a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătăţit în majoritatea posturilor de lucru.
Mai multe alte teste similare se derulează în prezent la nivel mondial, în Spania şi de către grupul Unilever în Noua Zeelandă.
În cazul Islandei, testele efectuate de Reykjavík City Council şi guvernul naţional au inclus peste 2.500 de angajaţi, adică aproximativ 1% din populaţia activă. Numeroase locuri de muncă au fost incluse în acest teste, inclusiv grădiniţe, birouri, furnizori de servicii publice şi spitale.
Mulţi dintre cei care au participat la acest studiu au făcut trecerea de la o săptămână de lucru de 40 de ore la una de 35 sau 36 de ore, precizează cercetătorii de la centrul britanic de reflexie Autonomy şi de la Association for Sustainable Democracy (Alda) din Islanda.
Testele au determinat sindicatele să renegocieze programele de lucru, iar acum 86% din forţa de muncă din Islanda fie a făcut trecerea la un program de lucru mai scurt pentru aceeaşi plată, fie va dobândi dreptul de a face acest lucru, susţin cercetătorii.
Angajaţii au declarat că s-a simţit mai puţin stresaţi şi mai puţini afectaţi de burnout, iar sănătatea lor s-a îmbunătăţit, la fel şi echilibrul dintre muncă şi viaţa personală. În plus, angajaţii au spus că au putut petrece mai mult timp cu familie lor, pentru hobby-uri şi pentru a-şi îndeplini sarcinile domestice.
"Acest studiu arată că cel mai mare experiment derulat la nivel mondial cu privire la o săptămână de lucru mai scurtă în sectorul public este un succes covârşitor după toate standardele. Arată că sectorul public este pregătit pentru a fi pionierul unei săptămâni de lucru mai scurte, iar alte guverne pot învăţa unele lecţii", a declarat directorul de cercetare de la Autonomy, Will Stronge. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Guvernul României a introdus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, 28 aprilie 2021, un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, în sensul creşterii gradului de protecţie a acestor cetăţeni.
Printre modificările propuse în proiectul de OUG se află şi prevederea că partea română va negocia, pentru lucrătorii sezonieri, acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile, inclusiv în privinţa condiţiilor de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naţionale din statul de primire, acordarea unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei zilnice, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România, pe perioada în care lucrătorii sezonieri îşi desfăşoară efectiv activitatea.
Ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate pentru lucrătorii sezonieri, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română, trebuie să cuprindă, pe lângă alte elemente, şi asigurarea de sănătate pe perioada contractuală sau angajamentul că angajatorul lucrătorului sezonier încheie pentru acesta asigurarea de sănătate pe perioada contractuală, mai prevede proiectul de ordonanţă.
De asemenea, în cazul în care deplasarea lucrătorilor către acelaşi loc de muncă din statul de destinaţie se efectuează în grupuri mai mari de 10 persoane, agentul de plasare a forţei de muncă şi furnizorul de servicii de plasare a forţei de muncă vor avea obligaţia organizării transportului prin persoane juridice autorizate să efectueze transport internaţional de persoane.
Agenţii de plasare a forţei de muncă şi furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia şi de a se asigura că, anterior deplasării acestora, lucrătorii plasaţi la muncă în străinătate deţin toate documentele necesare accesului în statul de destinaţie şi au toate informaţiile referitoare la condiţiile speciale de intrare în statul de destinaţie, respectiv, la regulile speciale care trebuie respectate, conform legislaţiei statului de destinaţie, în condiţiile existenţei unui risc epidemiologic. Proiectul de OUG mai prevede şi majorarea unor sancţiuni.

Publicat în National
Pagina 1 din 2