Sărbători cumplite pentru o familie din localitatea vasluiană Popeni. Stâlpul familiei, Cristi Ioan (foto ↓), se întorcea de la muncă, din Germania, dar nu a mai ajuns acasă, pentru că a fost ucis chiar în microbuz de un consătean. Era aşteptat acasă, pentru a petrece sărbătorile cu cei dragi. În loc de petrecere, familia va trebui să se pregătească de înmormântare. Bărbatul se afla într-un microbuz plin cu români şi se îndrepta spre casă. La un moment dat, acesta a intrat într-un conflict cu un consătean, Dorel zis Mohorel.

La un popas de pe raza comunei Ozun, din judeţul Covasna, microbuzul a oprit, iar cei doi s-au încăierat. Mohorel a scos cuţitul şi a lovit fără milă. Cristi Ioan a fost înjunghiat de consăteanul său, chiar în microbuz, sub privirile înmărmurite ale celorlalţi pasageri. La faţa locului au ajuns poliţiştii şi o ambulanţă, iar Ionuţ Cristi a fost transportat, în stare gravă, la Spitalul Judeţean din Braşov. Ulterior, a fost transportat cu un elicopter la Institutul de Cardiologie din Târgu Mureş, însă, din păcate, victima a murit pe masa de operaţie. Agresorul a fost reţinut şi dus la audieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, fiind acuzat de infracţiunea de omor calificat, notează vremeanoua.ro.

Volkswagen a anunțat recent că împreună cu partenerii săi va investi peste 20 miliarde de euro pentru a produce celule de baterii, ceea ce va duce la crearea a 20.000 de locuri de muncă, transmite Reuters.
Volkswagen vrea să devină cel mai mare furnizor mondial de vehicule electrice la mijlocul acestui deceniu și în acest sens a dezvăluit o strategie care prevede construcția a șase fabrici de celule de baterii pentru vehiculele electrice în Europa până la finele acestui deceniu. Împreună, cele șase uzine de baterii din Europa ale Volkswagen vor putea produce celule de baterii cu o capacitate totală de 240 gigawați oră pe an în 2030. De asemenea, două facilități pentru a produce celule de baterii vor fi construite în America de Nord.
Subsidiara The PowerCo va gestiona producția globală de baterii a VW și cercetările, de la obținerea materiilor prime la reciclare, și proiecte care includ sisteme de stocare a energiei, a anunțat VW la ceremonia care a marcat debutul construcției primei sale fabrici de celule de baterii din Europa, în orașul german Salzgitter. Subsidiara The PowerCo ar urma să genereze vânzări anuale de peste 20 miliarde de euro până în 2030.
"Astăzi este o zi bună pentru industria auto din Germania", a declarat cancelarul Olaf Scholz.
La ceremonie, Volkswagen a prezentat celula de baterii standardizată pe care o anunțase în 2021 și care va fi folosită pentru aproape 80% din modelele grupului german.
La unitatea din Salzgitter ar urma să fie produse anual baterii pentru o jumătate de milion de vehicule electrice. Celelalte fabrici planificate de VW în Europa vor avea ținte similare. (sursa Agerpres)

Numărul locurilor de muncă înființate de angajatorii americani în iunie a depășit estimările analiștilor, în timp ce rata șomajului rămâne aproape de nivelul scăzut anterior pandemiei, un indiciu al solidității persistente a pieței muncii, care ar putea determina Rezerva Federală a SUA (Fed) să majoreze luna aceasta rata dobânzii, transmite Reuters.
Raportul publicat recent de Departamentul Muncii arată că economia americană a creat 372.000 de locuri de muncă luna trecută. Datele pentru mai au fost ușor revizuite, indicând că au fost create 384.000 de locuri de muncă, față de 390.000 raportate inițial. Rata șomajului în SUA s-a menținut în iunie la 3,6%, pentru a patra lună consecutiv.
Economiștii mizau pe crearea a aproximativ 268.000 de noi locuri de muncă în iunie.
Datele statistice referitoare la numărul de noi locuri de muncă și la rata șomajului sunt calculate pe baza a două anchete diferite, una derulată în rândul companiilor și alta în rândul gospodăriilor, ceea ce explică existența unor diferențe între ele.
Cele mai multe industrii au recuperat toate locurile de muncă pierdute în timpul pandemiei, cu excepția ospitalității și recreerii, industriei manufacturiere, a îngrijirii sănătății, a comerțului en-gros și a educației locale guvernamentale.
În timp ce se reduce cererea în sectorul producerii de bunuri, afacerile din vastul sector al serviciilor sunt disperate să găsească angajați. La finalul luni mai erau 11,3 milioane de locuri de muncă vacante, sau 1,9 slujbe pentru fiecare șomer.
În 15 iunie, Rezerva Federală a SUA a majorat cu 0,75 de puncte procentuale rata dobânzii, la un interval cuprins între 1,50% și 1,75%, cea mai mare creștere începând din 1994, pentru a contracara inflația ridicată. De asemenea, Fed a estimat o încetinire a economiei și un avans al ratei șomajului în următoarele luni. Analiștii se așteaptă ca luna aceasta Fed să anunțe o nouă majorare cu 0,75 de puncte procentuale a ratei dobânzii.
În iunie, câștigurile medii orare au urcat cu 0,3%, după un avans de 0,4% în mai. Creșterea anuală a salariilor a încetinit în iunie la 5,1%, de la 5,3% în mai. Analiștii apreciază că presiunile salariale rămân ridicate. (sursa Agerpres)

Angajaţii din anumite profesii - precum agricultorii, muncitorii sezonieri şi salariaţii din construcţii - care îi fac să se expună la radiaţii solare intense din cauza activităţilor desfăşurate în aer liber se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta un cancer al pielii dacă nu adoptă măsuri de protecţie necesare, informează AFP.
Potrivit celor mai recente statistici publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), între două milioane şi trei milioane de cancere "cutanate non-melanocitare", care reprezintă aproximativ 90% din cancerele de piele, sunt înregistrate în fiecare an în lume.
De altfel, 132.000 de melanoame maligne - formele cele mai grave de cancer al pielii - sunt diagnosticate anual, cifrele înregistrând o creştere constantă.
Primul factor responsabil pentru aceste cancere: expunerea la radiaţiile ultraviolete (UV). O expunere intermitentă dar puternică provoacă arsuri solare, care, pe termen lung, favorizează dezvoltarea de melanoame.
O expunere prelungită la soare (de exemplu, în cadrul unei profesii exercitate în aer liber) favorizează apariţia de carcinoame, tipurile de cancer mai puţin grave, dar mai frecvente.
Angajaţii care lucrează în aer liber fac astfel parte din categoria persoanelor cu risc.
"Când cumulăm factorii de expunere solară, la muncă şi în viaţa privată, trebuie să sporim măsurile de precauţie, mai ales dacă o persoană are pielea deschisă şi prezintă antecedente familiale", a declarat Luc Sulimovic, preşedintele Sindicatului naţional al medicilor dermatologi-venerologi (SNDV) din Franţa.
Printre măsurile care trebuie adoptate, SNDV recomandă în primul rând evitarea expunerii la soare între orele 12:00 şi 16:00, atunci când este posibil.
"Cea mai bună protecţie este să purtaţi haine închise, şapcă şi ochelari de soare şi să vă aplicaţi cremă de protecţie solară la fiecare două-trei ore pe părţile corpului care nu sunt acoperite", a adăugat preşedintele SNDV.
Opinia publică din Franţa a fost sensibilizată pe marginea acestui subiect de câţiva ani deja, însă mesajele privind protecţia nu sunt suficient promovate, afirmă Pierre Cesarini, directorul asociaţiei "Securité solaire", un centru care colaborează cu OMS.

Boală profesională

În Germania, recunoaşterea în 2015 ca boală profesională a cancerelor de piele cauzate de razele ultraviolete a contribuit la apariţia unei atenţii sporite în rândul publicului larg faţă de această problematică şi a relansat campaniile de prevenţie şi de depistare, a adăugat el.
Numeroase profesii sunt considerate a fi expuse în faţa riscurilor: factori poştali, grădinari, muncitori sezonieri, anumite categorii de poliţişti, animatori, supraveghetori din zonele de plajă şi scăldat, pescari şi agricultori.
Mathieu Longet, un tânăr medic stagiar, a publicat recent o teză despre comportamentele - prin prisma riscurilor de expunere solară - agricultorilor din Franche-Comté, o regiune din estul Franţei, situată de-a lungul graniţei cu Elveţia.
Principala constatare: agricultorii sunt puternic expuşi; ei petrec, în majoritatea lor, între şase şi şapte zile pe săptămână lucrând timp de multe ore în aer liber. Totuşi, aproape 56% dintre ei nu sunt preocupaţi de expunerea la razele ultraviolete, a dezvăluit tânărul medic francez.
Ei folosesc cu precădere pălăria, însă toate protecţiile vestimentare sunt insuficient purtate, iar crema solară este destul de puţin acceptată, în special în rândul bărbaţilor.
În plus, recurgerea la asistenţă medicală este scăzută: 63,5% dintre ei nu au beneficiat niciodată de o examinare cutanată din partea medicului lor generalist, iar 61,5% nu au fost consultaţi niciodată de un medic dermatolog.
Deşi 74% dintre agricultorii din acea regiune sunt de părere că se expun în faţa unor riscuri solare, ei nu se protejează suficient, a concluzionat tânărul medic francez.
"Reglementările din Franţa îi obligă pe angajatori să furnizeze echipamente de protecţie, însă angajaţii le-ar purta probabil mai mult dacă acestea ar fi mai bine adaptate", a subliniat Nathalie Clastres, de la Liga naţională de luptă împotriva cancerului.
Ea citează exemplul grădinarilor, care poartă tricouri din bumbac şi o vestă din poliester: "La peste 30 de grade Celsius, suferă din cauza căldurii. În condiţiile în care există pe piaţă articole vestimentare anti-UV care permit o ventilaţie mai bună a corpului".
Un alt imperativ ar fi, potrivit acestei specialiste, furnizarea sistematică de cremă de protecţie solară către angajaţii care lucrează în aer liber. (sursa Agerpres)

Un studiu despre valorile moldovenilor realizat de asociaţia civică Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei reliefează un adevăr pe care mulţi îl vor contesta: moldovenii sunt cei mai harnici dintre toate regiunile României. VEZI TABEL, mai sus! ↑ (foto deschidere)

"În Occident, un migrant român din trei provine din unul din cele opt judeţe ale Moldovei Istorice. An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici şi în acelaşi timp cei mai săraci ex-locuitori ai României, migranţii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în bugetul naţional, prin remitenţe ce se convertesc în cea mai mare parte în consum. An de an, noi, moldovenii, murim pe străzi prost edificate în aşteptarea autostrăzilor, rămânem proşti din lipsa accesului la un sistem de învăţământ performant (cel mai finanţat e în Muntenia şi Ardeal) şi devenim şi mai săraci din cauza regresului economic al regiunii", a afirmat Alexandru Laurenţiu Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" – Academia Română, filiala Iaşi.

Studiul subliniază că populaţia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetătorul ieşean, deoarece banii trimişi de migranţi familiilor lor de la Iaşi, Galaţi, Botoşani, Focşani etc. se duc – prin taxare – la bugetul naţional, şi nu la bugetul moldovean.

"Băieţii de la Bucureşti, cu alţi băieţi de prin Transilvania, au grijă să-i împartă pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din aceşti bani. Aşa stând lucrurile, în aşteptarea regionalizării, aş propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxaţi aici, în Moldova, să rămână în Moldova. Numai o parte rezonabilă din aceşti bani să meargă la bugetul naţional, sub formă de contribuţie la politică externă şi apărare. Grosul să stea în regiune, în folosul celor harnici şi muncitori", spune Alexandru Laurenţiu Cohal.

Potrivit datelor furnizate de World Values Survey (2010-2014), românii se declară în general ataşaţi de valoarea "muncii", însă moldovenii sunt cei mai relaţionaţi cu aceasta. Faţă de Muntenia, şi Moldova şi Transilvania stau mai prost la indicatorul "încredere" în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de "comunitate" (în ce măsură se văd ei parte a comunităţii) şi spirit de "independenţă" (valoare transmisă copiilor).

Potrivit studiului, dintre judeţele Moldovei, cel mai bine la capitolul "Muncă" stau cei din Neamţ, botoşănenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 faţă de 75 la Neamţ), iar Galaţiul pe penultimul loc (indicator 49). Mai binişor stau locuitorii judeţului Galaţi la spiritul de "comunitate" (30 la Galaţi faţă de 50 la Vaslui şi 8 în Vrancea). În schimb, la "încredere în oameni" codaşii sunt Vrancea - 0, Galaţi şi Vaslui - 3, faţă de 13 la Iaşi.

Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară şi de restricţii, peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijinul PEPCO România, va întări programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă, un fenomen sociologic de amploare, care are consecinţe agravate, deopotrivă psiho-emoţionale şi sociale, pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm.
„Copiii rămaşi singuri în ţară, pentru că părinţii sunt nevoiţi să muncească peste graniţe, au fost vulnerabilizaţi suplimentar, în această perioadă de criză sanitară. Mulţi dintre ei au trecut prin anxietăţile acestei perioade fără să o aibă pe mama alături. Izolarea socială care a fost necesară, pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat şi mai mult, pentru că şi-au auzit părinţii doar la telefon”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

TABLOU DE ŢARĂ: HARTA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
1. Suceava: 7.216;
2. Botoşani: 5.421;
3. Iaşi: 4.448;
4. Bacău: 3.569;
5. Neamţ: 3.527;
6. Prahova: 3.515;
7. Vaslui: 3.220;
8. Galaţi: 2.879;
9. Maramureş: 2.836;
10. Constanţa: 2.833.

În etapa actuală a programului, peste 690 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din cinci judeţe - Suceava, Iaşi, Vaslui, Mureş şi Hunedoara - vor fi integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, cu sprijinul PEPCO România.
Cel mai mare număr de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate este în judeţul Suceava. Conform ANDPDCA, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

SERVICII DESTINATE PROTECŢIEI COPIILOR CU PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii.
Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării, precizează Organizaţia.

Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galaţi organizează concurs de recrutarre pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcţiilor contractuale, de execuţie, vacante, după cum urmează: 4 posturi de asistent medical generalist debutant/asistent medical general ist/asistent medical generalist principal, cu studii superioare de lungă durată/superioare de scurtă durată/postliceale, în secţiile cu paturi de psihiatrie; 1 post de asistent medical generalist debutant/asistent medical generalist/asistent medical generalist principal, cu studii superioare de lungă durată/superioare de scurtă durată/postliceale, în Centrul de Sănătate Mintală.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei contractuale sunt:
- Asistent medical principal cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; examen pentru obţinerea gradului de principal
minimum 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; minimum 6 luni vechime ca asistent medical.
- Asistent medical debutant cu studii superioare de lungă durată (S): diplomă de licenţă în specialitate; fără vechime.
- Asistent medical principal cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; examen pentru obţinerea gradului de principal; minimum 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; minimum 6 luni vechime ca asistent medical.
- Asistent medical debutant cu studii superioare de scurtă durată (SSD): diplomă de absolvire a învăţământului superior de 3 ani în specialitate; fără vechime.
- Asistent medical principal cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997 privind echivalarea studiilor absolvenţilor liceelor sanitare, promoţiile 1976 -1994 inclusiv, cu nivelul studiilor postliceale sanitare; examen pentru obţinerea gradului de principal; 5 ani vechime ca asistent medical.
- Asistent medical cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997; 6 luni vechime în specialitate.
- Asistent medical debutant cu studii postliceale (PL): diplomă de bacalaureat şi diplomă de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diplomă de studii postliceale prin echivalare, conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997; fără vechime.

Concursul se va organiza conform calendarului următor: 22 decembrie 2021, ora 12.00: termenul limită de depunere a dosarelor; 30 decembrie 2021, ora 09.00: proba scrisă; 07 ianuarie 2022, ora 09.00: proba interviu.

Detalii privind condiţiile specifice şi bibliografia de concurs, dar şi relaţii suplimentare, sunt disponibile accesând pagina oficială a unităţii spitaliceşti. (sursa posturi.gov.ro)

Campania Naţională în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii de activitate: construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, protecţie şi pază depozite, service/spălătorii, comerţ şi lanţuri de aprovizionare, notariate, birori de avocatură şi birouri de arhitectură se desfăşoară în perioada 30 august - 17 decembrie 2021.

"Având în vedere faptul că, pe lângă atributul de control, Inspecţia Muncii are un important rol preventiv, de informare şi conştientizare a angajatorilor cu privire la importanţa respectării legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă, precum şi în contextul recentelor modificări şi completări ale Legii nr. 53/2003-Codul muncii, adoptate prin O.U.G. nr. 117/04.10 2021, instituţia noastră a transmis un număr de 322 de scrisori de informare către angajatorii care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate (construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, pază, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, alte prestări de servicii etc)", informează ITM Galaţi.

ITM Galaţi reaminteşte că:
1. Munca nedeclarată reprezintă:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat - se sancţionează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată;
- primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial - se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată.

2. Munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale - se sancţionează cu amendă de la 8000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie.

Acţiunea de informare: „VIITORUL TĂU ÎNCEPE AZI.MERIŢI CA MUNCA TA SĂ FIE RECUNOSCUTĂ”

Inspecţia Muncii desfăşoară, prin inspectoratele teritoriale de muncă, acţiunea de informare: „VIITORUL TĂU ÎNCEPE AZI.MERIŢI CA MUNCA TA SĂ FIE RECUNOSCUTĂ”. Prin această acţiune de informare se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a lucrătorilor cu privire la consecinţele sociale şi economice negative pe care le produce atât munca nedeclarată, cunoscuta sub denumirea de muncă „la negru”, cât şi munca subdeclarată, denumită muncă „la gri”. Un element important al demersului iniţiat de Inspecţia Muncii îl constituie informarea lucrătorilor cu privire la drepurile şi obligaţiile pe care aceştia le au în raport cu angajatorii şi cu privire la riscurile la care se expun atunci când acceptă să muncească la negru sau la gri.

"Inspecţia Muncii a elaborat un pliant cu informaţii utile pentru lucrători sau potenţiali lucrători care a fost adaptat cu datele de contact ale instituţiei noastre. Pentru ca informaţiile să ajungă la cât mai multe persoane care fac parte din grupul ţintă al acţiunii de informare am solicitat Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi colaborarea în vederea transmiterii pliantului unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului Galaţi, pentru afişarea acestuia de către primăriile din judeţ. Începând cu data de 28 octombrie 2021 inspectorii de muncă au demarat acţiunea de distribuire a pliantelor şi informare a persoanelor în locuri consacrate ca având afluenţă de persoane: gări, autogări, staţii de transport în comun, pieţe, instituţii de colectare a taxelor, instituţii de furnizare de utilităţi, hipermarketuri/marketuri, primării, inclusiv în localităţile rurale din judeţul Galaţi, precum şi cu ocazia controalelor efectuate la angajatori. Pliantul este postat pe pagina de web a instituţiei noastre, precum şi pe pagina noastră de Facebook, este afişat la sediul instituţiei noastre precum şi ale altor instituţii locale din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale altor ministere", precizează ITM Galaţi.

PLIANTUL POATE FI DESCĂRCAT DE MAI JOS! ↓

Deputatul PSD Alexandru Rafila a declarat joi că proiectul de lege privind prezentarea certificatului verde la locul de muncă este "prost scris" şi creează multe probleme.
"E un proiect de lege care a fost prost scris, eu aş scrie din nou proiectul de lege, pentru că decât să introducem amendamente la un proiect de lege prost scris, mai bine îl scrii din nou. Acest proiect creează mai multe probleme decât generează soluţii, pentru că face câteva lucruri care sunt inacceptabile, creează discriminări între diferite categorii sociale, impune plata testelor de către personalul medical, cei care nu doresc încă să se vaccineze şi lucrul ăsta nu cred că este suportabil de către sistemul medical", a spus Rafila, la sediul central al PSD.
El a adăugat că în momentul de faţă 20% din personalul medical este nevaccinat, adică 40.000 de persoane, iar sistemul medical nu îşi permite să se dispenseze în acest moment de aceşti lucrători.
"Una este să folosim acest certificat verde încât să creştem siguranţa în zona sănătăţii publice (...), altceva să venim cu un proiect coercitiv într-un moment de tensiune maximă, care devine inaplicabil. Un astfel de proiect trebuie pregătit şi noi exact asta facem în momentul de faţă, încercăm să găsim cea mai bună soluţie să trecem peste criza de sănătate publică, având şi sprijin pentru măsurile pe care le propunem sau cu care vin diversele organizaţii care vin la această întâlnire cu noi.(...) Asta nu înseamnă că eu mă opun certificatului verde, pentru că acesta este un document care a fost aprobat în Parlamentul European, el a fost aprobat pentru a permite libera circulaţie a cetăţenilor între statele membre şi el poate fi folosit într-o anumită măsură pentru anumite tipuri de activităţi, să limiteze transmiterea", a menţionat Rafila.
El a afirmat, după ce a avut o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor, că nu au existat niciun fel de consultări ale autorităţilor cu principalii actori din economie şi din societate atunci când au fost stabilite anumite măsuri pentru lupta cu pandemia.
Întrebat dacă ar fi necesar în acest moment un lockdown în România, Rafila a spus: "O să vedem dacă este vorba de un lockdown, oricum, şi dacă este vorba, discutăm despre un lockdown înţelept. Când am mai avut o astfel de situaţie a fost întotdeauna nepregătită, anunţată cu foarte puţin timp înainte şi au avut incluse în acest lockdown foarte multe măsuri care s-au dovedit nepotrivite. Gândiţi-vă doar la limitarea accesului persoanelor vârstnice într-o anumită perioadă a zilei să îşi procure cele necesare. Asta a fost inaplicabil".
Un grup de specialişti social-democraţi, sub coordonarea lui Alexandru Rafila, a avut joi, la sediul central al PSD, consultări cu reprezentanţi ai sindicatelor, în vederea identificării soluţiilor pentru depăşirea crizei sanitare în care se află România. (sursa Agerpres)

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi anunţă că pe lista locurilor de muncă vacante aflate în evidenţa instituţiei, combinatul siderurgic Liberty Galaţi caută să angajeze 100 de ucenici. Condiţiile de angajare sunt minimale. Cei interesaţi trebuie să aibă studii minime 10 clase şi nu se cere vechime în muncă. Cele 100 de locuri vacante ca ucenic sunt împărţite astfel: 15 locuri - strungar, 15 locuri - oţelar, 10 locuri - laminator, 15 locuri - furnalist, 20 locuri - lăcătuş şi 25 locuri - electrician.