Zăpada din Alpii europeni dispare rapid și este înlocuită de vegetație, o consecință observabilă a schimbărilor climatice care pot fi văzută din spațiu, potrivit unei noi cercetări, informează DPA.
Cercetători de la Universitatea din Lausanne și Universitatea din Basel au folosit date satelitare pentru a compila cea mai cuprinzătoare, în opinia lor, analiză a schimbărilor în productivitatea vegetației din Munții Alpi, potrivit unei cercetări apărute recent în revista Science.
Echipa de cercetători, condusă de profesoara Sabine Rumpf de la Universitatea din Basel, a folosit date satelitare pentru a demonstra că vegetația de deasupra lizierei a sporit în aproape 80% din Alpi în ultimele patru decenii din cauza schimbărilor climatice. Acoperirea cu zăpadă se reduce de asemenea.
''Amploarea schimbării s-a dovedit a fi absolut masivă în Alpi'', a spus Rumpf.
''Plantele alpine sunt adaptate la condiții aspre, dar nu sunt foarte competitive'', a spus profesoara Sabine Rumpf adăugând că speciile specializate își pierd avantajul odată cu schimbarea condițiilor de mediu. ''Biodiversitatea unică a Alpilor se află astfel sub o presiune considerabilă''.
Echipa a analizat de asemenea amploarea stratului de zăpadă deasupra lizierei în regiunile situate la o altitudine de peste 1.700 de metri - excluzând ghețari și păduri - și a ajuns la concluzia că stratul de zăpadă a scăzut ''semnificativ'' în aproape 10% din regiune începând cu 1984, o tendință îngrijorătoare, după cum o descriu cercetătorii.
''Analize anterioare ale datelor satelitare nu au identificat o astfel de tendință'', a spus Antoine Guisan, din cadrul Universității Lausanne.
''Timp de mulți ani, măsurătorile la sol au arătat o scădere în ceea ce privește adâncimea zăpezii la altitudini joase'', a spus Gregoire Mariethoz, de asemenea din cadrul Universității din Lausanne. ''Din cauza acestei scăderi, anumite regiuni au devenit în mare parte lipsite de zăpadă''. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters.
Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs recent, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat de DPA.
"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns recent la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.
"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.
"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

O echipă internaţională de cercetători a descoperit între 8 şi 24 de kilometri cubi de magmă care încă clocoteşte, la Vulcanul Ciomatu, din Munţii Harghitei, potrivit studiului publicat de aceştia în „Earth and Planetary Science Letters” citat de descopera.ro.

Vulcanul Ciomatu, care a erupt acum 30.000 de ani, deşi este considerat a fi inactiv, nu pare stins cu totul.

Mickael Laumonier, din cadrul Universităţii Clermont Auvergne (Franţa) şi unul dintre autorii studiului, a declarat pentru National Geographic că cercetarea lor indică importanţa evaluării vulcanilor activi şi a celor inactivi. Vulcanii sunt consideraţi activi dacă au erupt în ultimii 10.000 de ani, în stare latentă dacă au potenţialul de a erupe din nou şi stinşi dacă nu au mai erupt de mai bine de 10.000 de ani şi este puţin probabil să izbucnească din nou.

Studiul realizat de Laumonier şi colegii săi din Elveţia, Ungaria şi România (din ţara noastră a participat dr. Ioan Seghedi, din cadrul Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române) a avut la bază analize geofizice şi geochimice, precum şi simulări numerice ale evoluţiei termale ale vulcanului Ciomatu, pentru a estima cantitatea de magmă existentă sub acesta.

Surpriza a fost pe măsură, rezultatele indicând că Ciomatu ar putea depozita magmă cu un volum mai mare decât spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza.

Potrivit lui Janine Krippner, vulcanolog în programul Smithsonian Global Volcanism, care nu a fost implicată în studiu, cercetătorii nu afirmă că vulcanul poate erupe, ci „ne indică că avem multe date care ne arată că ar putea fi aşa”.

Cercetarea realizată de echipa lui Laumonier arată că rocile din partea de sus a crustei vulcanului Ciomatu sunt 15% topite, în medie, iar în unele zone partea lichidă ajunge la 45%, acesta fiind punctul de vârf la care cercetătorii sunt de părere că pot să apară erupţii, după cum afirmă Michale Ackerson, specialist din cadrul Muzeului Naţional al Istoriei Naturale al Smithsonian. Sub acest nivel, sistemele vulcanice sunt „blocate de cristale” şi nu pot erupe, a adăugat el.

Un studiu din 2015 realizat de o echipă de cercetători din Ungaria indica că masivul vulcanic Ciomatu avea potenţialul de a se reactiva, lucru infirmat de Institutul Geologic al României.

Masivul Ciomatu – Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei, din lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, cu o înălţime de 1.301 metri. De asemenea, în interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, precum şi Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.

Publicat în National