Deschiderea expoziţiei "Natură statică din Colecţia Pictură MAV Galaţi" are loc miercuri, 13 iulie 2022, ora 18.00, la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Sala de Expoziţii Temporare, din strada Tecuci, nr. 3.
"Fie că o întâlnim sub numele de stilleven, nature morte, dead nature sau still life, aceasta defineşte o compoziţie artistică ce conturează un obiect sau un aranjament de obiecte, fie ele naturale sau create de om. Intenţia abordării genului variază de-a lungul timpului, preluând aspecte morale, aspecte legate de ştiinţă, filozofie, mergând până la limitele tehnice prin abordarea mimesisului sau dimpotrivă, prin diversificarea opţiunilor vizuale cu ajutorul dezintegrării şi fragmentării caracteristicilor semnificative. Selecţia de picturi din colecţia muzeului devine astfel pretextul unei noi întâlniri cu obiectele ce completează imaginea punctată a genului naturii statice în expunerea permanentă," notează Cristiana Culiţă, curatoarea expoziţiei.
Expoziţia va rămâne deschisă spre vizitare până în data de 14 august 2022, de miercuri până duminică, între orele 09.00 - 17.00.

Publicat în Comunitate

La 30 de ani, Tudor Platon este deja un cineast cu un palmares impresionant, fiind operator şi director de imagine în numeroase filme, inclusiv producţii ajunse la Cannes. El a participat la proiecţia filmului „Casa cu păpuşi”, unde debutează şi ca regizor, un eveniment găzduit de Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, în seria documentarelor KineDok powered by One World Romania.
După vizionarea filmului, Tudor Platon împreună cu reprezentanta muzeului, Ada-Simona Biriş, a avut un dialog susţinut şi sincer cu publicul prezent.
Cineastul a răspuns  la numeroase întrebări legate de realizarea filmului şi a comentat foarte personal ontogeneza acestui proiect care a pornit de la vacanţa anuală pe Valea Oltului a bunicii sale, Cica, şi prietenelor ei, Nana şi Pupi. Filmul începe simplu (în aparenţă), dar devine treptat o poveste complexă de viaţă, cu drame personale, umor, autoironie şi multă înţelepciune proprii unei minisaga cu doamne de 70 şi ceva de ani.
Sub acest titlu ce aminteşte de celebrul dramaturg Ibsen, renaşte interesul pentru bătrânii noştri, bunici, mătuşi sau unchi. Într-un interviu, Tudor Platon, discret şi serios, mărturiseşte: „Gândul cu care am plecat la filmare era destul de pragmatic, să o cunosc mai bine şi să mă apropii mai mult de bunica mea, Cica. Lucru care s-a întâmplat pe parcursul celor şapte zile, căci am descoperit-o în cu totul alt mod decât cel familiar mie. Înconjurată de prietenele ei din tinereţe, Cica a renunţat la orice constrângere impusă de societate şi de conduita de familie, devenind liberă, vioaie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu prietenele ei, toate au căpătat o bucurie enormă de a trăi şi de a fi împreună. Toate astea au dus la formarea unui univers atemporal, în care poveştile din urmă cu 50 de ani păreau să se fi petrecut ieri, iar cele recente îşi pierdeau valoarea”.
O invitaţie la a regândi importanţa filmului documentar ce relevă acest fenomen al vârstei a treia, uneori marginalizată şi uitată, şi să nu lăsăm aceşti oameni să simtă omniprezentul gând al drumului spre sfârşit.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Vernisajul expoziţiei „Ekphrasis. Spaţii în mişcare” i-a purtat pe gălățeni într-o ameţitoare călătorie spirituală pornită din Bucureşti, urmată de Paris, apoi Erevan (Armenia), în prezent fiind finalizată printr-o serie de evenimente culturale în Galaţi, Bucureşti şi Timişoara.
Muzeul gălăţean a găzduit în seara de miercuri, 15 iunie, prima zi a expoziţiei semnată de artistul plastic Constantin Rusu, care, alături de lucrările de pictură şi grafică, a prezentat un fascinant performance de fuziune a materiei artistice. Conceptul a început din Franţa, prin colaborarea cu muzicianul american Peter Vukmirovic Stevens, ei construind circumstanţele creative de imersie a vizualului în muzică şi invers. «Ekphrasis» este un termen care defineşte modalitatea retorică în care un mediu de artă încearcă să relaţioneze cu un alt mediu, prin definirea şi descrierea esenţei şi formei sale, şi se raportează mai pregnant şi direct la public, prin vivacitatea sa iluminativă.
Cei doi artişti au făcut o demonstraţie de măiestrie, unul prin grafica în tuş pe panouri mari, celălalt folosind un dispozitiv original, digital pentru o partitură muzicală modernă, abstractă. Spectatorii au avut ocazia să intre într-un spaţiu metafizic de mare atmosferă. Expoziţia a fost deschisă de directorul muzeului, dr. Dan Basarab Nanu, împreună cu curatorul Cristiana-Ştefania Culiţă. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi invită gălăţenii la filme documentare KineDok powered by One World Romania.
Joi, 16 iunie, la ora 18.00, începe cea de-a opta ediţie a programului european KineDok powered by One World Romania cu documentarul „Casa cu Păpuşi”. Proiecţia va fi urmată de o discuţie cu Tudor Platon, regizorul filmului.
KineDok este un program unic în Europa prin amploarea sa, desfăşurându-se concomitent în 6 ţări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Georgia şi România, unde este coordonat de către Asociaţia One World Romania, în strâns parteneriat cu festivalul de film. Fiecare dintre ţările participante contribuie cu cele mai noi documentare, care rulează apoi în sute de locaţii din toate cele 6 ţări, generând astfel o comunitate culturală impresionantă.
Proiectul se face remarcat prin abordarea sa aparte, proiecţiile fiind sub formă de cineclub şi desfăşurându-se pe tot parcursul anului în spaţii cât mai accesibile. Publicul are şansa să vadă o selecţie deosebită de filme, care nu circulă în cinematografele obişnuite şi la care altfel nu ar avea acces. Mai mult decât atât, KineDok trece dincolo de experienţa pasivă a sălii tradiţionale de cinema, organizând după proiecţiile de film dezbateri angrenante între public şi diverşi invitaţi locali şi internaţionali. Publicul are astfel ocazia să se implice activ în discuţii cu regizori, protagonişti şi specialişti din diferite domenii, şi să rămână astfel conectat nu doar la actualitatea românească ci şi la evenimente curente de natură culturală, socială şi politică din întreaga lume.
Filmul „Casa cu Păpuşi” (România, 2020) este o incursiune într-un univers special: vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de bărbaţi şi de lumea dezlănţuită, Cica, Nana şi prietenele lor se izolează voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viaţă cu amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a întreţine iluzia că pentru ele timpul nu a trecut şi că sunt aceleaşi fete tinere, frumoase şi îndrăgostite din urmă cu 50 de ani.
Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile, se arată într-un comunicat al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.

Publicat în Comunitate

Miercuri, 15.06.2022, începând cu ora 18.00, în cadrul Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, va fi deschisă expoziţia de desen şi pictură a artistului Constantin Rusu, „Ekphrasis. Spaţii în mişcare”. Expoziţia prezintă o serie de lucrări realizate de Rusu în ultimii ani, alături de o selecţie de filme ce documentează performance-uri ale artistului.
Cu ocazia deschiderii, publicul va avea ocazia să asiste un performance realizat de artistul vizual în colaborare cu Peter Vukmirovic Stevens, compozitor şi artist multimedia. Performance-ul va implica sunetul şi desenul generate prin gesturile coordonate ale celor doi artişti. Vor fi folosite simultan trei instrumente muzicale. Sunetul rezultat va inspira desenul realizat de Constantin Rusu, sub forma întrepătrunderii celor două medii de exprimare.
"Instrumentul muzical folosit de Stevens pentru a crea sunet se numeşte Ambit. Acesta este conceput de muzician în colaborare cu inginerul Giancarlo Ciarelli. Instrumentul funcţionează în sistem digital, fiind în relaţie cu un program software. Pe baza unui sistem de referinţă format din trei axe (X, Y, Z), instrumentul captează mişcările pe care performer-ul le face şi transmite datele către program. Datele preluate de computer sunt transformate în sunet. Tipul de sunet pe care programul îl emite este definit de software şi transmis audio printr-un sistem sonor.
Rusu foloseşte un sistem de notaţie care are la bază Săgeata ca semn grafic, pentru a crea imagine. Linia este un punct în mişcare. Săgeata relevă privitorului sensul mişcării, pe lângă rezultatul acesteia. Semnul săgeţii dă concreteţe fenomenului, însufleţeşte reprezentarea grafică a mişcării punctului.
Proiectul „Ekphrasis” prinde formă în urma colaborării dintre Constantin Rusu şi Peter Vukmirovic Stevens. În anul 2017, în cadrul rezidenţei artistice „Haytayan Art Corner”, artiştii au elaborat trei partituri grafice pentru pian solo, incluzând notaţie muzicală clasică şi desen- ca formă de notaţie muzicală grafică destinată improvizaţiei. Partiturile alături de desene ale lui Constantin Rusu au fost prezentate şi expuse la Muzeul „Haroutiun Galentz”, din Erevan, sub numele „Ekphrasis – O sinteză de muzică şi artă vizuală”.
În martie 2018, a avut loc primul performance public, sub numele „Ekphrasis. Visual Music”, conceput de Constantin Rusu împreună cu muzicienii Ştefan Diaconu şi Daria Tofănescu, interpreţi la flaut. Au urmat o serie de performance-uri ale lui Rusu, documentate sub formă de înregistrări video. În ianuarie 2020, a avut loc expoziţia „Ekphrasis. La Folia”, la galeria AnnArt din Bucureşti. Cu această ocazie, în cadrul vernisajului, s-a desfăşurat un performance conceput de artistul vizual împreună cu muzicienii Mihai Pintenaru, clarinet, şi Daria Tofănescu, flaut. În septembrie 2021 a avut loc expoziţia „Ekphrasis. August Ruins”, la galeria Helios din Timişoara. Cu acea ocazie,Constantin Rusu a desfăşurat un performance ce implica desenul inspirat de audiţia muzicală a două piese compuse de Peter Vukmirovic Stevens.
Ekphrasis provine din greaca veche. Termenul se referă la „evocarea însufleţită a unui subiect dat”, prin procedeul relaţionării unor mijloace artistice diferite animate de o esenţă comună. Ekphrasis presupune o relaţie bazată pe sinergie/ simbioză. Opera de artă este transpusă dintr-un mediu artistic în altul generând o augmentare la nivel formal. Artiştii folosesc acest procedeu pentru a crea reflecţie. Sunt puse în lumină diferite perspective formale ce trimit la un conţinut comun. Se urmăreşte dezvoltarea operei de artă, la nivelul expresiei şi sensului artistic perceput de public", se arată într-un comunicat al Muzeului de Artă VIzuală Galaţi.

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi organizează miercuri, 13 aprilie, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de fotografie „Secvenţe”, semnată Marian Plaino.
"Născut pe 19 iunie 1974, în Bucureşti, Marian Plaino a absolvit Facultatea de Matematică, Universitatea Bucureşti (1997). Pasionat de fotografie, în timpul studiilor universitare urmează cursul de «Tehnică şi artă foto-video a reportajului» organizat de Casa de Cultură a Studenţilor «Grigore Preoteasa». Între anii 1998 şi 2003 este profesor de matematică în învăţământul gimnazial şi face fotografie de eveniment. Colaborează cu revistele «Munţii Carpaţi» şi «Vacanţe şi călătorii». Inspirat de călătoriile cu trenul prin Europa şi de muzeele europene, în 2003 înfiinţează alături de soţia sa, Iulia, un atelier de producţie suveniruri - «Gorgona Design». În prezent, firma produce suveniruri personalizate pentru mai mult de 100 de muzee din toată ţara. După anul 2013 fotografia începe să ocupe un rol din ce în ce mai important în activitatea lui Marian Plaino. Are în palmares peste 270 de medalii şi menţiuni şi trei trofee câştigate la concursuri naţionale şi internaţionale în peste 50 de ţări, fiind de patru ori desemnat «Best Author»", potrivit unui comunicat al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.
Ada-Simona Biriş, curator, a declarat: "Marian Plaino este un narator. Dincolo de imagini, ar putea să vorbească minute în şir despre oamenii pe care i-a cunoscut sau locurile pe care le-a vizitat, atrăgându-te în poveştile lui. În vremuri guvernate de incertitudine, avem nevoie de supape care să ne ajute să ne păstrăm echilibrul şi visurile. Ne dorim ca această expoziţie să fie una dintre ele".
"O călătorie cu trenul poate face ecografia unei ţări şi a culturii respective, ţi se poate fixa in memorie asemenea unui parfum special. Vă invităm să luaţi un bilet, să urcaţi alături de noi în tren şi veţi descoperi lumea prin fotografiile şi poveştile noastre din China, Cuba, Myanmar, India şi câteva ţări din Africa", transmite Marian Plaino.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 13 aprilie - 15 mai.

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, One World România şi KineDok România organizează joi, 24 martie, ora 18:00, la sediul muzeului, o proiecţie specială a filmului „Pământul e albastru ca o portocală” / „The Earth Is Blue as an Orange” (Ucraina, Lituania, 2020, 74’). Evenimentul trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia actuală din Ucraina, iar proiecţia va fi însoţită de o dezbatere, care îi are ca invitaţi pe Valentina Cornea, doctor în sociologie, Natalia Serebriannikova şi Hanna Serebriannikova, refugiate ucrainene - Natalia Serebriannikova este istoric, cercetător în antropologie, filolog, doctor în etnologie, fondator  al Centrului de Tehnologii de Comunicare „Argentum” din Odesa. Hanna Serebriannikova este fiica sa şi este regizor de teatru. Dezbaterea va fi moderată de Ada-Simona Biriş, organizator KineDok la Galaţi.
"În lumina ultimelor evenimente, un cineast contemporan nu are cum să-şi îndrepte camera asupra unei scene de război fără să conştientizeze că imaginile produse vor fi înghiţite de un flux de imagini aproape identice, ce documentează violenţe şi distrugeri care sunt comise concomitent în alte părţi ale lumii. Iryna Tsilyk, regizoarea filmului „Pământul e albastru ca o portocală”, rezolvă această dificultate concentrându-se asupra intrării la facultatea de film a unei tinere ucrainence - un eveniment major în viaţa ei şi a familiei sale, dar care devine neînsemnat când este reaşezat în contextul mai larg al existenţei lor, respectiv faptul că trăiesc în Donbasul răscolit de război. Această aparentă contradicţie între micro şi macro se dovedeşte a fi de fapt o concordanţă, cele două sfere influenţându-se reciproc: războiul creşte fără îndoială miza examenului de admitere, căci este o modalitate de a părăsi realitatea incertă, cu veşti alarmante şi atacuri nocturne; iar pasiunea pentru cinema a protagonistei şi hotărârea ei, odată admisă la facultate, de a face un film despre situaţia celor rămaşi acasă este o ocazie pentru retrăirea, când în tonalitate comică, când cu lacrimi în ochi şi în glas, a traumelor cauzate de conflict", potrivit Liri Alienor Chapelan / One World Romania / 2021.
Iryna Tsilyk (născută în 1982 în Kiev) este o regizoare şi scriitoare din Ucraina, absolventă a Universităţii Naţionale de Teatru, Cinematografie şi Televiziune din Kiev. „Pământul este albastru ca o portocală” este debutul ei în documentarul de lungmetraj. De asemenea, Tsilyk este autoarea a opt cărţi publicate în ţara natală (poezie, proză şi cărţi pentru copii). Intrarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Filmul este subtitrat în engleză şi română, transmit reprezentanţii Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.

Publicat în Comunitate

"Este o onoare să găzduim pe simezele Muzeului de Artă Vizuală Galaţi o aşa colecţie extraordinară", a declarat Dan Basarab Nanu, directorul muzeului. Din 17 martie, gălăţenii pot admira lucrările artistului Mihai Moldovanu, adunate sub titlul de "Formă şi Simbol". La vernisajul expoziţiei a participat însuşi autorul, care a salutat şi mulţumit participanţilor, deschizând porţile spre una dintre cele mai originale şi profunde genuri artistice.
Mihai Moldovanu, deşi născut la Huşi, pare un domn britanic, prin distincţie şi discursul altruist, care trădeaza şi calitatea sa de cadru didactic universitar. La vernisaj, directorul muzeului şi curatorul Mădălina Ionaşcu au evocat complexitatea tehnică şi stilistică a lucrărilor care sunt create prin tehnici mixte, cu materiale textile, dar şi combinaţii cu pictură acrilică şi lemn. În realizarea lucrărilor, artistul a folosit piese de lemn matisate cu mii şi mii de fire de lâna.
Roxana Păsculescu scrie: "Mihai Moldovanu iubeşte firul de lână şi ceea ce poate să facă cu el din punct de vedere artistic. Parcursul creator îl păstrează în cadrul artelor textile. Cu toate acestea însă, Mihai Moldovanu nu împleteşte firul în mod tradiţional, nu lucrează pe gherghef ori utilizând războiul de ţesut. Artistul înfăşoară firul în jurul unor baghete, apoi le alătură şi le pune într-un cadru compoziţional de diverse forme. Lucrarea astfel creată, are ceva dintr-o ţesătură tradiţională, dar şi dintr-o pictură pe care ochiul nu reuşeşte complet să o descifreze. După cum este preocupat de fir, tot aşa, artistul este interesat şi evident, fascinat de tridimensional".
Cu mult umor, Mihai Moldovanu a mărturisit cum că tehnica aceasta i-a venit în minte ca alternativă la ţesutul tapiseriilor în mod clasic, la ora actuală fiind greu de găsit un atelier specializat în domeniu şi în plus, un metru pătrat de material realizat pe gherghef costă 300 de euro. Alternativa sa salvează ideea de tapiserie cu nişte resurse financiare mai rezonabile.
În lucrările expuse la Galaţi, există o calitate organică a compoziţiilor, un aer de detaliu microscopic şi un sentiment de a fi într-o lume de adâncime sau  loc misterios. Ezotericul imaginilor corespunde cu specificul titlului, care evocă un simbolism dens subiacent cu direcţii particulare. Artistul a descris intenţiile şi conceptele sale dedicate căutarii echilibrului şi proporţiei "numărului de aur".
Tapiseriile ascund o gândire de arhitect, care construieşte monumental cu fir de lâna în loc de beton şi căramidă. Mihai Moldovanu, ca şi marele Leonardo, este îndrăgostit şi subjugat în acelaşi timp de numărul de aur, numarul pi (phi), legătura dintre matematică, filosofie, religie, artă şi misticism. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi organizează joi, 17 martie, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de tapiserie "Formă si simbol", semnată Mihai Moldovanu. Vernisajul va avea loc în prezenţa artistului. "Sunt prezentate publicului lucrările de tapiserie ce aparţin artistului Mihai Moldovanu, a cărui cercetare de limbaj plastic se îndreaptă către o esenţă a reprezentării prin simboluri preponderent alchimice, exprimate cu forme geometrice simple. Lucrările structurate pe registre şi module redau o secvenţă ce destinde privirea, de-a lungul parcursului expoziţional senzaţia de materialitate, dimensiunea timpului estompându-se pentru a oferi spaţiu spiritualităţii, energiilor naturale şi universului pe care fiecare din noi îl poate regăsi în lucrările prezente. În urma experimentării mai multor procedee, artistul rămâne fidel propriei metode de realizare a lucrărilor, ce presupune înfăşurarea mai multor fire textile continue, întinse, care creează  echilibru, simetrie şi o armonie cromatică realizată prin degradeuri specifice tehnicilor de pictură. Anumite aspecte sau centre de interes sunt evidenţiate şi aduse în prim plan printr-un relief subtil, producând umbre şi lumini ce augmentează plasticitatea lucrărilor. Prezenţa elementelor antropologice, limbaj comun şi recognoscibil tuturor, inspiră un sentiment de apartenenţă, de întoarcere la origini şi unitate", spune Mădălina Ionaşcu, curator.

Cine este artistul Mihai Moldovanu

Născut pe 17 iunie 1957, în Huşi, judeţul Vaslui, Mihai Moldovanu a absolvit în 1984, Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative, secţia Tapiserie, în 2012 obţinând titlul de doctor în arhitectură la Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" din capitală. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1990, Mihai Moldovanu este în prezent lector universitar doctor în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Are numeroase expoziţii personale şi participări la expoziţii de grup, atât în ţară cât şi în străinătate, lucrări şi proiecte realizate în domeniul designului interior, amenajări spaţii comerciale şi locuinţe. I-au fost acordate: Premiul Tineretului pentru Tapiserie (1989), Premiul de Excelenţă la Bienala "Ion Andreescu", Buzău (2014), Premiul Publicului la Bienala de Arte Decorative, Palatul Mogoşoaia (2019) şi a fost nominalizat la Premiul pentru Tapiserie Contemporană, Bienala "Ion Andreescu", Buzău (2010) şi la expoziţia - concurs "Saloanele Moldovei", Bacău, Chişinău (2017). Are lucrări în colecţii din ţară, dar şi din Spania, Austria şi Germania, potrivit unui comunicat al Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. *sursa foto: ateliere.net

Publicat în Comunitate

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi organizează joi, 10 februarie 2022, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de pictură „Călăuza”, semnată Gabriela Culic. Vernisajul va avea loc în prezenţa artistei.

„Gabriela Culic a absolvit în 2003, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, secţia Pictură, profesori: Tudor Nicolau, Teodor Moraru, Petru Lucaci. Are numeroase expoziţii personale, participări la expoziţii de grup şi rezidenţe, atât în ţară cât şi în străinătate. I-au fost acordate: Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la «Saloanele Moldovei» (2018), Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la Bienala Internaţională de Pictură, Chişinău (2017), Trofeul Artmuseum - Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei la Bienala Internaţională de Pictură (2015), Diploma de Excelenţă a Ministerului Culturii din Republica Moldova, Bienala Internaţională de Pictură (2015), Premiul pentru Pictură, Fundaţia Culturală «Mihai Eminescu» (2012)”, informează reprezentanţii Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.

Artista are lucrări în colecţii publice din România şi Austria şi în colecţii private din ţară şi din SUA, Austria, Anglia, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Franţa şi Canada.

„Expoziţia Gabrielei Culic aduce în atenţia publicului o pictură cu un puternic caracter alegoric, însoţit de o tratare expresivă a tuşelor, a materiei picturale într-un limbaj de austeritate cromatică, ce are rolul de a potenţa caracterul viguros al creaţiei sale artistice. Lucrările prezentate în expunere au ca element central lupul, solitar ori în haită, sau corbul, redaţi cu predilecţie în mediul lor natural, imagini care ne trimit cu gândul la omul actual, izolat sau întors spre mediul atavic, orientat către supravieţuire. Pentru a putea intra în «povestea» expoziţiei, trebuie să ne îndreptăm puţin atenţia către caracterul alegoric al celor două fiinţe, lupul şi corbul. Simbolismul universal al lupului comportă două feţe: una feroce şi combativă iar alta benefică şi luminoasă. În numeroase culturi şi tradiţii latura războinică este îndeosebi evidenţiată, iar în acest sens cred că putem aminti inclusiv stindardul de luptă al dacilor, «draco». În cultura populară românească, dar de această dată ca forţă a binelui, este important să subliniem rolul psihopomp al lupului - de a călăuzi sufletele către lumea de dincolo. Pe de altă parte, corbul, o creatură care populează majoritatea mitologiilor, poate avea de asemenea un dublu rol, pozitiv sau negativ. Gabriela Culic face referire într-una dintre lucrări la Huginn şi Muninn (raţiunea şi memoria), doi corbi care aveau rolul de a călăuzi în luptă pe zeul nordic Odin şi care simbolizau căutarea înţelepciunii. În timpurile pe care le trăim, nu putem să ne disociem de actuala alienare a societăţii, de fobiile pricinuite de pandemie ori de poţentiale conflicte militare, care ne înstrăinează şi ne izolează social, trezind în noi imaginea lupilor solitari sau în haită, ori a corbilor reprezentaţi în lucrările Gabrielei Culic. În aceste condiţii, sperăm la apropierea unei forţe care să ne călăuzească, precum cea a artei, care poate juca un rol de o semnificativă importanţă în restabilirea echilibrului social a lumii în care trăim”, spune Eduard Costandache, curator expoziţie.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 3