Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă la ascensiunea economică, politică şi militară a Chinei şi că declaraţia finală a summitului de luni va cimenta o nouă strategie faţă de Beijing, relatează Reuters şi AFP.
"China se apropie de noi. Îi vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială", a declarat el presei la sediul NATO de la Bruxelles înaintea unui summit al Alianţei Nord-Atlantice.
"Ştim că China nu ne împărtăşeşte valorile. Trebuie să răspundem împreună, ca alianţă", a spus Stoltenberg, adăugând că Beijingul nu este un inamic sau adversar.
"China nu este adversarul nostru, inamicul nostru. Nu va exista un război rece cu China. Dar trebuie să facem faţă provocărilor pe care le ridică China la adresa securităţii noastre", a mai afirmat el. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au asistat astăzi, marţi, 11 mai 2021, la faza finală a exerciţiului militar „Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan din Galaţi, aşa cum cotidianul nostru a anunţat în articolul „Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, vin la Poligonul de la Smârdan”.

La exerciţiu participă peste 5.000 de soldaţi din cele două ţări şi peste 500 de mijloace de luptă. Este un exerciţiu la care Polonia participă cu forţe desfăşurate în România, în cadrul prezenţei înaintate de pe flancul estic aliat, din structurile brigăzii multinaţionale NATO. Ambele ţări vor să îşi extindă colaborarea pe tema securităţii.

Ambii preşedinţi au apreciat exerciţiul şi au felicitat militarii. „Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi a creşte gradul de interoperativitate. Este pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare”, a precizat Klaus Iohannis.

Omologul său polonez a apreciat invitaţia şi a spus că speră ca să se intensifice colaborarea dintre cele două ţări. „Mă bucură că există aceste condiţii de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important pentru soldaţii noştri, dar şi pentru soldaţii români că pot vedea şi lucra împreună. Am speranţa că vom putea să urmărim astfel de exerciţii şi în ţara mea, tot ale soldaţilor noştri, împreună”, a declarat Andrzej Duda, preşedintele Poloniei.

Exerciţiul are loc în cadrul efortului de creştere a interoperativităţii cu structurile altor state NATO.

Publicat în Eveniment

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (foto), a declarat că Rusia îşi suplimentează capacităţile militare în Europa de Est şi încearcă să destabilizeze ţări vecine, inclusiv Republica Moldova. În acets context, Germania pledează pentru dialog, iar SUA aşteaptă predictibilitate în relaţia cu Administraţia de la Moscova, relatează Mediafax.

”Relaţia noastră cu Rusia rămâne foarte dificilă, dar reuniunea de astăzi demonstrează consensul puternic la nivelul aliaţilor şi cu partenerii”, a spus miercuri, 24 martie 2021, Jens Stoltenberg, după o reuniune a miniştrilor de Externe din cadrul NATO la care au participat şi reprezentanţii Finlandei şi Suediei, precum şi Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell Fontelles.

”În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern. În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest”, a adăugat secretarul general al NATO.

”Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică", a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.

Rusia respinge acuzaţiile Alianţei Nord-Atlantice privind acţiunile destabilizatoare

Administraţia Vladimir Putin a respins, miercuri seară, acuzaţiile Alianţei Nord-Atlantice, recomandând abordarea problemelor din ţările membre, în contextul în care secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

"Abordaţi problemele din statele membre! Acestea necesită implicare urgentă: vaccinarea, crizele, drepturile omului în statele membre. După ce le veţi aborda, vom începe imediat să studiem experienţa dumneavoastră. Dar doar experienţa de succes", a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, citată de agenţia Tass.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat miercuri Rusia, acuzând-o că suplimentează capacităţile militare în Europa de Est, încearcă să destabilizeze ţări vecine, inclusiv Republica Moldova, şi comite acţiuni de reprimare a disidenţilor.

"În pofida anilor de presiuni şi eforturi de iniţiere a unui dialog semnificativ, Rusia a intensificat comportamentul represiv pe plan intern şi comportamentul agresiv pe plan extern. În Rusia, observăm acţiuni de reprimare a disidenţilor politici şi cerem eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi şi a altor demonstranţi paşnici care au fost arestaţi. Pe plan extern, Rusia subminează şi destabilizează vecinii, inclusiv Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Susţine acţiunile de reprimare din Belarus şi încearcă să se implice în regiunea Balcanii de Vest", a afirmat Jens Stoltenberg.

"Rusia continuă suplimentarea capabilităţilor militare, din Marea Baltică la Marea Neagră, din Orientul Mijlociu în nordul Africii, din Mediterană în zona arctică", a subliniat Jens Stoltenberg, denunţând inclusiv campaniile ruse de propagandă şi dezinformare, precum şi atacurile cibernetice.

Publicat în Mapamond
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Ce-i va aduce Europei anul 2016?

Mai bine de un milion de nou-veniţi au poposit numai în Germania în 2015. Războaie în Siria, în Irak şi pe continentul african, care nu contenesc, silesc alţi oameni să ia calea refugiului. Politica pentru refugiaţi, cea mai mare problemă pentru UE, va rămâne în Europa o temă prioritară şi în 2016. Cum vor fi distribuiţi nou-veniţii între statele membre ale UE? Cum vor fi ei integraţi? Şi cum să funcţioneze aceasta în contextul problemelor interne ale UE, în care partidele populiste de dreapta iau un avânt tot mai mare. În Franţa, în Polonia, în Ungaria, dar nu numai acolo. Sunt acestea chestiuni deosebit de importante pentru UE? Olandezii şi slovacii, care vor prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European în primul şi, respectiv, în al doilea semestru al anului viitor, vor încerca să contribuie la formularea unor răspunsuri.

Şi situaţia economică în care se află Grecia va fi în 2016 o temă prioritară. Cel de-al treilea pachet de ajutor a fost decis de ţările zonei euro în 2015, dar cu o serie de condiţii. Guvernul Tsipras a realizat deja o mulţime de reforme şi de aceea finanţatorii manifestă un optimism rezervat.

 

Alegeri şi reuniune NATO

 

În septembrie, privirile se vor îndrepta spre Europa de Est şi spre alegerile parlamentare din Rusia. Mai multe grupări din opoziţie vor să se unească împotriva lui Putin şi să acceadă în Duma de Stat. Între acestea se numără şi Partidul Progresului, al bloggerului Alexei Navalnâi. Şi în Ucraina vor fi urmărite cu mare atenţie alegerile fiindcă criza provocată de anexarea Crimeei şi mai ales criza din Bazinul Donului, în estul Ucrainei, nu vor fi depăşite nici în 2016.

Situaţia din Ucraina va preocupa şi NATO. În zilele de 8 şi 9 iunie, Varşovia va găzdui reuniunea la vârf a alianţei. Miza principală a întâlnirii va fi armonizarea intereselor divergente pe care le urmăresc statele membre. Partenerii din estul Europei, între care ţara-gazdă Polonia, îşi doresc o politică mai severă de apărare şi de disuasiune îndreptată împotriva Rusiei. SUA au interesul să menţină unitatea în cadrul alianţei. Iar statele sudice, între care Turcia, vor să împiedice o focusare a NATO pe situaţia din est. Este de înţeles, dacă se ţine cont că Turcia se învecinează cu Siria şi Irak.

 

Polonia, în centrul atenţiei

 

În 2016, în Europa vor avea loc şi manifestări culturale de amploare. Două dintre ele se vor desfăşura în Polonia. Capitala culturală europeană a anului 2016 este Wroclaw. Oraşul de pe Odra îşi va răsfăţa publicul cu multe inovaţii, între care Centrul Naţional de Muzică. În plus, la Cracovia va avea loc în ultima săptămână a lunii iulie cea de-a 31-a ediţie a întâlnirii mondiale a tineretului catolic. Tema manifestării este "mila". Mulţi dintre polonezi se bucură de pe acum de apropiata vizită a Papei Francisc.

În fine, începând din 10 iunie va avea loc în Franţa Campionatul European de Fotbal. Vreme de patru săptămâni, totul se va învârti în jurul balonului rotund. La întrecere vor participa 24 de echipe naţionale, mai multe decât oricând. După atentatele teroriste din 13 noiembrie, campionatul se va desfăşura în condiţii severe de securitate. Favoritele întrecerii sunt reprezentativele Franţei şi Germaniei.

Publicat în Mapamond

Statele membre NATO din estul Europei îşi vor uni forţele pentru a spori presiunea asupra alianţei militare de a instala baze permanente pe teritoriul lor, acestea urmând să aibă o întâlnire la Bucureşti la începutul lunii noiembrie, a declarat luni un consilier al noului preşedinte polonez Andrzej Duda, relatează Financial Times.

Ţările din flancul estic al Alianţei se vor reuni la 3-4 noiembrie la Bucureşti, a declarat consilierul pe politică externă al preşedintelui polonez, Krzysztof Szczerski, într-un prim semn de acţiune concretă din partea acestor state membre de a face lobby pentru o prezenţă sporită a NATO în regiune, în contextul temerilor privind o intensificare a agresiunii Rusiei.

Polonia cere de mult timp instalarea de baze permanente pe teritoriul său, iar noul preşedinte a făcut din aceasta o prioritate a mandatului său. Însă unele state occidentale, în special Germania, se opun ideii, temându-se că o astfel de măsură ar antagoniza Moscova şi ar amplifica tensiunile dintre Europa şi Rusia.

Duda a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times că NATO nu ar trebui să trateze Polonia ca o "zonă tampon". Preşedintele polonez va găzdui anul viitor summitul bienal al NATO la Varşovia, unde propunerea pentru noi baze permanente în estul Europei se va afla în fruntea agendei.

"Astăzi, când ne uităm la dispersia bazelor, vedem că frontiera este Germania. NATO încă nu a luat notă de trecerea Poloniei dintre Est spre Vest", a afirmat Duda, care a fost învestit preşedinte la 7 august.

Astfel, liderii din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România se vor reuni într-un summit la 3 şi 4 noiembrie la Bucureşti, a declarat luni Krzysztof Szczerski.

"Un consens în cadrul NATO trebuie să reflecte într-o măsură mai mare punctul de vedere al Poloniei", a spus el.

Preşedinţia poloneză a anunţat de asemenea luni că prima vizită oficială în străinătate a lui Duda va fi la 23 august în Estonia, o dată simbolică şi cu încărcătură politică ce marchează 76 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, un acord secret care a stabilit planul de împărţire a estului Europei între cele două puteri.

Vizita în Estonia va marca lansarea campaniei în favoarea unei prezenţe sporite a NATO în regiune, pentru a răspunde ambiţiilor în creştere ale Moscovei, potrivit unei surse de rang înalt din cadrul administraţiei de la Varşovia, citate de Reuters.

După anexarea Crimeii de către Rusia anul trecut, Polonia şi ţările baltice au solicitat în mod repetat Alianţei Nord-Atlantice staţionarea permanentă de trupe pe teritoriile lor, pentru întărirea flancului estic al organizaţiei.

Publicat în National

Statele membre NATO din estul Europei îşi vor uni forţele pentru a spori presiunea asupra alianţei militare de a instala baze permanente pe teritoriul lor, acestea urmând să aibă o întâlnire la Bucureşti la începutul lunii noiembrie, a declarat luni un consilier al noului preşedinte polonez Andrzej Duda, relatează Financial Times.

Ţările din flancul estic al Alianţei se vor reuni la 3-4 noiembrie la Bucureşti, a declarat consilierul pe politică externă al preşedintelui polonez, Krzysztof Szczerski, într-un prim semn de acţiune concretă din partea acestor state membre de a face lobby pentru o prezenţă sporită a NATO în regiune, în contextul temerilor privind o intensificare a agresiunii Rusiei.

Polonia cere de mult timp instalarea de baze permanente pe teritoriul său, iar noul preşedinte a făcut din aceasta o prioritate a mandatului său. Însă unele state occidentale, în special Germania, se opun ideii, temându-se că o astfel de măsură ar antagoniza Moscova şi ar amplifica tensiunile dintre Europa şi Rusia.

Duda a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times că NATO nu ar trebui să trateze Polonia ca o "zonă tampon". Preşedintele polonez va găzdui anul viitor summitul bienal al NATO la Varşovia, unde propunerea pentru noi baze permanente în estul Europei se va afla în fruntea agendei.

"Astăzi, când ne uităm la dispersia bazelor, vedem că frontiera este Germania. NATO încă nu a luat notă de trecerea Poloniei dintre Est spre Vest", a afirmat Duda, care a fost învestit preşedinte la 7 august.

Astfel, liderii din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România se vor reuni într-un summit la 3 şi 4 noiembrie la Bucureşti, a declarat luni Krzysztof Szczerski.

"Un consens în cadrul NATO trebuie să reflecte într-o măsură mai mare punctul de vedere al Poloniei", a spus el.

Preşedinţia poloneză a anunţat de asemenea luni că prima vizită oficială în străinătate a lui Duda va fi la 23 august în Estonia, o dată simbolică şi cu încărcătură politică ce marchează 76 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, un acord secret care a stabilit planul de împărţire a estului Europei între cele două puteri.

Vizita în Estonia va marca lansarea campaniei în favoarea unei prezenţe sporite a NATO în regiune, pentru a răspunde ambiţiilor în creştere ale Moscovei, potrivit unei surse de rang înalt din cadrul administraţiei de la Varşovia, citate de Reuters.

După anexarea Crimeii de către Rusia anul trecut, Polonia şi ţările baltice au solicitat în mod repetat Alianţei Nord-Atlantice staţionarea permanentă de trupe pe teritoriile lor, pentru întărirea flancului estic al organizaţiei.

Publicat în National