NATO va mări masiv numărul trupelor sale care sunt la un grad înalt de pregătire armată, la peste 300.000 de soldaţi, a anunţat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, transmite Reuters, citat de digi24.ro.
„Vom transforma forţa de răspuns NATO şi vom mări numărul trupelor cu grad înalt de pregătire armată la mult peste 300.000”, le-a spus reporterilor Jens Stoltemberg, înaintea summitului Alianţei care va avea loc în această săptămână la Madrid.
Forţa de reacţie rapidă a NATO, care este forţa de răspuns NATO, până acum avea 40.000 de soldaţi.
La summitul de la Madrid, NATO va schimba şi comunicarea privind Rusia care în ultima strategie a alianţei din 2010 încă era descrisă ca fiind un partener strategic.
„Acesta nu va fi cazul în conceptul strategic pe care îl vom agreea la Madrid”, a spus Stoltenberg.
„Mă aştept ca aliaţii să spună clar că Rusia reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii noastre, pentru valorile noastre şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli”, a mai afirmat oficialul.

Publicat în Mapamond

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, că este nevoie de o apărare mai puternică, o descurajare mai eficientă şi o rezilienţă mai mare a societăţii pentru o securitate mai bună în Europa de Sud-Est după agresiunea rusă în Ucraina.
"Alegerea făcută de Rusia de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate în regiunile Mării Negre şi sud-estul Europei. Avem nevoie de coordonare în această regiune, iar astăzi am făcut exact acest lucru. Lucrul împreună este o abordare-cheie în conflictul managementului. Tocmai de aceea, împreună cu colegii mei, am decis să ne menţinem orientarea strategică fermă către valorile euroatlantice. Astăzi am discutat cum să dezvoltăm cooperarea noastră ca aliaţi ai NATO astfel încât să încurajăm, să întărim postura de apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic. Ţările noastre au deja o expertiză puternică în ceea ce priveşte cooperarea regională în domeniul apărării, care poate fi capitalizată în această direcţie", a afirmat Ciucă, la o conferinţă de presă comună cu premierii Bulgariei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului.
El a punctat că Rusia este, la ora actuală, cea mai mare ameninţare la adresa securităţii comune a regiunii.
"Avem nevoie de apărare mai puternică şi de descurajare mai eficientă şi avem nevoie de o rezilienţă mai mare a societăţii şi a infrastructurii pentru o securitate mai bună. Am luat act presiunile maligne ale Rusiei şi de influenţa sa în regiune. Am decis să contracarăm prin creşterea rezilienţei noastre. Asta include reducerea dependenţei de energia rusească, combaterea narativelor false ale Rusiei, mai multă protecţie cibernetică şi o creştere a comerţului între noi", a afirmat Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă participă luni, la Sofia, la reuniunea şefilor de Guvern ai statelor NATO din Europa de Sud-Est. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi, 15 martie 2022, că a convocat un summit extraordinar al liderilor ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică pe data de 24 martie la Bruxelles, unde va participa, potrivit Casei Albe, şi preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.

Joe Biden va lua parte de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE care va avea loc tot la Bruxelles. Summitul NATO va aborda "consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, sprijinul nostru ferm pentru Ucraina şi întărirea capacităţii de descurajare şi a apărării NATO în faţa noii realităţi pentru securitatea noastră", a transmis Stoltenberg printr-un comunicat de presă.

"În această perioadă critică, America de Nord şi Europa trebuie să continue să facă front comun", a mai spus el.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunţat că preşedintele american va participa la summitul Alianţei pentru a reafirma "angajamentul ferm" al SUA faţă de aliaţii lor din NATO, în plină invazie rusă în Ucraina.

Biden va participa de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, în cursul căreia vor fi evocate eforturile care urmăresc impunerea de sancţiuni economice Rusiei, furnizarea de ajutor umanitar celor afectaţi de violenţă şi reacţia la alte provocări, a precizat purtătoarea de cuvânt.

În altă ordine de idei, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a declarat tot marţi că "pare foarte probabilă" o vizită a preşedintelui american în Polonia, cu ocazia deplasării liderului de la Casa Albă în Europa, potrivit agenţiei poloneze de ştiri PAP.

"Este greu de imaginat un loc mai bun pentru a marca poziţia SUA şi NATO în ansamblul său decât cea mai puternică legătură de pe flancul estic, care este Polonia", a afirmat şeful diplomaţiei poloneze, citat de Agerpres.

Publicat în Mapamond

Alertă de gradul zero în Rusia. După ce tot mai multe țări NATO au trimis armament către Ucraina și Rusia e amenințată cu repercusiuni economice severe dacă continuă operațiunile din Ucraina, Vladimir Putin a ordonat să se pregătească armele nucleare, cu planul ca acestea să fie folosite rapid, dacă va fi nevoie.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat duminică plasarea în stare de alertă a "forţei de descurajare" a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară, în a patra zi a invaziei Rusiei în Ucraina, relatează AFP.

"Ordon ministrului apărării şi şefului Statului Major să plaseze forţele de descurajare ale armatei ruse în regim special de alertă de luptă", a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu şefii săi militari, difuzată de televiziunea de stat. (sursa stiripesurse.ro)

Publicat în Mapamond

NATO şi-a activat planurile de apărare pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din Europa de Est şi va avea vineri un summit prin videoconferinţă, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, a anunţat joi secretarul general Jens Stoltenberg, relatează agenţiile internaţionale de presă.
"Am convocat un summit prin videoconferinţă mâine pentru a analiza calea de urmat şi am activat planurile de apărare pentru a putea desfăşura capacitatea forţei de reacţie rapidă acolo unde va fi necesar", a spus Stoltenberg după ce a condus o reuniune de urgenţă a ambasadorilor la NATO ai statelor membre.
El a mai precizat că peste 100 de avioane de luptă au fost puse în alertă.
"Trebuie să răspundem cu o hotărâre şi mai mare şi cu o unitate şi mai puternică", a spus Stoltenberg. "Nu avem planuri de a trimite trupe ale NATO în Ucraina. Ce facem acum este defensiv", a declarat el.
Stoltenberg a subliniat de asemenea că Europa se va confrunta cu o situaţie nouă privind securitatea după invazia Rusiei din Ucraina.
"Va fi o nouă Europă după invazia la care am asistat astăzi", a declarat el într-o conferinţă de presă.
"Pacea de pe continentul nostru a fost zguduită. Rusia foloseşte forţa pentru a încerca să rescrie istoria şi neagă Ucrainei dreptul la o cale liberă şi independentă", a adăugat el.
Stoltenberg a mai sus că Rusia a plănuit "cu sânge rece" invazia, în timp ce NATO căuta o soluţie diplomatică la criza din Ucraina.
El a atras atenţia că atacul Rusiei asupra Ucrainei va afecta relaţia Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
Activarea planurilor de apărare ale NATO le oferă comandanţilor militari posibilitatea de a desfăşura trupe, inclusiv cele pregătite de intervenţie rapidă, în ţările din estul Europei. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Ministerul Afacerilor Externe din Federaţia Rusă a trimis joi, 17 februarie 2022, răspunsul scris al Moscovei la propunerile SUA pe tema garanţiilor de securitate. Documentul a fost înmânat ambasadorului SUA în Rusia, John Sullivan, în ziua în care acesta a fost anunţat că adjunctul său, Bart Gorman, este expulzat din Rusia.

În scrisoare, Rusia transmite că ”partea americană nu a dat un răspuns constructiv” solicitărilor sale şi că „va fi obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor tehnico-militare”.

Potrivit agenţiei RIA, citată de Reuters, MAE rus a transmis joi disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România.

Moscova a insistat însă asupra cererii sale privind ''retragerea tuturor forţelor şi armamentelor americane desfăşurate în Europa Centrală şi de Est, în Europa de Sud-Est şi în ţările baltice'' şi aşteaptă de asemenea propuneri din partea occidentalilor în vederea ''renunţării la orice viitoare extindere a NATO'', consemnează AFP.

De asemenea, Rusia a comunicat SUA că precondiţiile sale pentru o dezescaladare a crizei ucrainene includ sistarea livrărilor de arme către Ucraina, recuperarea tuturor armelor deja livrate acestei ţări de către Occident şi respectarea de către Kiev a dispoziţiilor acordurilor de pace de la Minsk.

În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, aceasta a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, inclusiv prin ''măsuri cu caracter militar şi tehnic''. ''În lipsa disponibilităţii părţii americane pentru o înţelegere asupra garanţiilor juridice ferme pentru securitatea noastră (...), Rusia va fi obligată să reacţioneze, în special prin implementarea unor măsuri cu caracter militar şi tehnic'', menţionează MAE rus.

Acesta nu precizează la ce măsuri se referă, dar oficialii ruşi au sugerat anterior că ''măsurile tehnico-militare'' ar putea include desfăşurări de trupe şi de rachete, scrie Reuters.

Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare.

Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în luna decembrie o ceea ce a numit a fi două proiecte de tratate care conţin serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană. Printre acestea se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

MAE rus a mai transmis disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România, conseamnază Agerpres.

Publicat în Mapamond

Serviciile de informaţii americane au transmis, zilele trecute, aliaţilor NATO, un comunicat privitor la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, fiind avansată chiar şi data acestui atac. 

Potrivit informaţiilor publicaţiei germane Der SPIEGEL, atât serviciul secret al SUA, CIA, cât şi armata SUA au informat vineri, 11 februarie 2022, guvernul federal şi alte state NATO că, pe baza unor noi informaţii, există temeri că atacul ar putea avea loc miercuri, 16 februarie 2022, relatează g4media.ro

Mai mulţi diplomaţi şi oficiali militari din SUA au oferit detalii despre briefing-urile secrete. Au fost descrise în mod specific rutele pentru invazia rusă, precum şi unităţile ruse individuale şi sarcinile pe care urmau să şi le asume, iar 16 februarie a fost dată ca zi posibilă pentru începerea invaziei.

La Berlin nu se cunoşteau iniţial informaţiile pe care se bazează avertismentul acut al SUA, relatează spiegel.de. Cu toate acestea, s-a vehiculat că datele prezentate de SUA erau foarte detaliate, confirmate de mai multe surse autorizate.

Autorităţile germane cred totuşi că nu se poate prezice singur dacă este vorba despre un atac iminent. Se fac speculaţii şi că SUA ar răspândi în mod deliberat asfel de informaţii pentru a torpila planurile de atac ale Rusiei.

Sursa: www.spiegel.de

Publicat în Mapamond

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) informează că un detaşament american compus din aproximativ 50 de militari şi patru aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa (United States Naval Forces Europe), va executa, în perioada 08 - 17 februarie 2022, misiuni de antrenament în comun cu militarii şi aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forţelor Aeriene Române. Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, precizează MApN.

Publicat în National

Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban, potrivit Agerpres.

Preşedintele Rusiei a atras atenţia asupra riscurilor admiterii Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică. "În documentele fundamentale ale Ucrainei este scris că vor să ia înapoi Crimeea, inclusiv prin mijloace militare. Nu este vorba despre ce spun public, ci despre ce scrie în documente. Să ne imaginăm că Ucraina devine membră NATO şi este aprovizionată cu armament, cu sisteme moderne de atac la fel ca cele din Polonia şi România. Şi vor lansa operaţiuni în Crimeea, ca să nu mai vorbesc de Donbas. Şi atunci vom lupta cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu", a subliniat liderul de la Kremlin, citat de agenţia RIA Novosti.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Rusia susţine că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că Rusia va reacţiona la instalarea sistemelor balistice în apropierea frontierelor ruse, potrivit Mediafax.

Publicat în Mapamond

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.
Întrebaţi dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cu privire la apartenenţa la NATO, 76,2% dintre respondenţi consideră că România nu trebuie să iasă din Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susţin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.
Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 şi 75,4% - în martie 2021) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia "existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% îşi exprimă dezacordul (faţă de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 şi 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
De asemenea, 72,6% dintre respondenţi consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.
În viitor, Europa şi Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenţi, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% faţă de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 şi 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană (faţă de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 şi 51,6% - în martie 2021) şi 51,8% au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 şi 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievaţi, 50% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 şi 47,2% - în martie 2021). Franţa beneficiază de încredere multă şi foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (faţă de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 şi 16% - în martie 2021) şi 17,2% în China (faţă de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 şi 19% - în martie 2021).
Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în preşedintele Franţei, Emanuel Macron, 23,3% - în preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.
"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).
Remus Ştefureac, preşedinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creştere a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut. "Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esenţiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere", mai spune Ştefureac.
Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Cercetarea sociologică, realizată în perioada 11 - 18 ianuarie, este împărţită în şapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepţiei românilor asupra unor elemente ce ţin de securitatea militară a ţării, respectiv opiniei respondenţilor privind direcţia ţării şi a Europei, şi încrederii în ţări şi lideri internaţionali.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Pagina 1 din 2