A doua rundă de negocieri ruso-ucrainene desfăşurată joi, la o săptămână de la începerea invaziei ruse în Ucraina, s-a încheiat cu un acord pentru o încetare temporară a focului pentru raţiuni umanitare, a declarat negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, care a anunţat că va urma încă o rundă de negocieri, relatează Reuters, AFP şi EFE.

''Spre marele nostru regret, nu am obţinut rezultatele pe care mizam'', a scris el pe Telegram despre negocierile desfăşurate în zona frontierei ruso-poloneze.

Totuşi, a adăugat el, ''părţile au ajuns la o înţelegere asupra creării în comun de coridoare umanitare, cu o încetare temporară a focului'', dar ''nu peste tot, ci numai în acele locuri unde coridoarele umanitare pot fi stabilite va fi posibilă o încetare a focului pe perioada evacuării''.

Cele două părţi s-au înţeles de asemenea asupra livrării de alimente şi medicamente în sectoarele unde se desfăşoară cele mai grele lupte.

''Tot ce pot spune este că am discutat aspectul umanitar suficient de detaliat, pentru că foarte multe oraşe sunt acum încercuite de forţele ruse. Este o situaţie dramatică cu medicamentele, alimentele şi evacuarea'', a deplâns Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

El a mai spus că va avea loc o nouă rundă de negocieri cu Rusia, a treia, care ar urma să se desfăşoare la începutul săptămânii viitoare.

La rândul său, negociatorul rus Vladimir Medinski a transmis că Rusia sprijină ideea creării unor coridoare umanitare pentru civili şi o posibilă încetare a focului în apropierea acestora.

''Chestiunea principală soluţionată astăzi este cea a salvării civililor aflaţi în zona luptelor'' şi ''cred că este un progres important'', a punctat acesta.

Discuţiile s-au axat pe chestiunile umanitare, militare şi ''soluţionarea politică viitoare a conflictului'', a rezumat el. ''În general, a fost înţelegere la masa negocierilor'', dar în anumite chestiuni ''partea ucraineană are nevoie de timp pentru reflecţie şi consultări la Kiev'', a mai descris Medinski discuţiile, care însă nu pun capăt războiului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Negocierile PSD şi PNL pentru ocuparea posturilor de directori în instituţiile de stat se lungeşte de câteva luni fără rezultate. După intrarea PSD la guvernare şi după negocierea funcţiilor la nivel central, ar fi trebuit să urmeze negocierea funcţiilor politice la nivel local. Şi a urmat. Însă au trecut aproape 3 luni şi la Galaţi nu s-a schimbat nimic pentru că liderii locali ai celor două partide nu reuşesc să se înţeleagă cum să împartă funcţiile. Timpul trece în avantajul PNL care rămâne cu oamenii în funcţii cheie, iar PSD rămâne cu ce a avut şi înainte de a intra la guvernare. Adică nimic în plan local în afară de funcţiile de aleşi locali.

Marile schimbări după intrarea la guvernare a PSD începuseră de la Prefectură, însă după ce social democraţii şi-au instalat prefectul, la nici o săptămână de la numire, prefectul susţinut de USR eliberat din funcţie cu o lună înainte a suspendat în instanţă decizia de eliberare din funcţie şi s-a întors la Prefectură (citeşte AICI şi AICI).

Negocierile vizează  instituţii precum Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului, Protecţia Consumatorului, Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ), Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Direcţia Sanitar Veterinară, Casa de Sănătate, APIA, Direcţia Agricolă, AJOFM, Direcţia de Finanţe etc., la care liberalii deţin în prezent funcţiile. Însă după discuţii şi împărţeli de genul «ia tu DSV-ul, iau eu ITM-ul, ia tu AJOFM, că iau eu Finanţele şi Garda de Mediu», marea bătălie a început să se dea pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. PSD ar vrea să readucă echipa fostei inspectoare generală, Mioara Enache, PNL-ul nu ar vrea să renunţe pentru actuala inspectoare generală, Gina Brânzan, dar ţine cu dinţii şi la postul inspectoarei adjuncte Selena Costea. La un moment dat, PNL renunţase la IŞJ, însă la doar câteva zile după ce negocierile s-au încheiat şi palma a fost bătută cu IŞJ în portofoliul PSD, brusc PNL s-a răzgândit şi a spus că nu mai vor să lase Inspectoratul Şcolar, ba mai mult de atât, renunţă la toate celelalte instituţii obţinute în urma negocierii (DSV, AJOFM etc.), dar nu renunţa la portofoliul Educaţiei.

Pesediştii supăraţi de întorsătură nu se mai arată dispuşi să renegocieze, PNL Galaţi n-are de ce să forţeze, căci cu fiecare zi în care PSD se ţine fudul şi nu găseşte calea de a bate palma, liberalii stau bine mersi pe funcţiile care ar fi trebuit să treacă în grădina PSD.

De altfel, ordinul pe unitate a fost dat de la început ca liberalii să întindă cât mai mult aceste negocieri tocmai pentru ca oamenii lor să deţină puterea în instituţiile respective şi să mai încaseze nişte salarii frumoase de la stat.

Din echipa de negociere fac parte preşedintele Consiliului Judeţean Costel Fotea şi primarul Ionuţ Pucheanu de la PSD şi deputaţii George Stângă, Onuţ Valeriu Atanasiu şi George Scarlat de la PNL. Se pare că superioritatea numerică a liberalilor gălăţeni din echipa de negociere şi-a spus cuvântul şi au reuşit astfel să se joace cu funcţiile şi cu nervii pesediştilor aşa cum şi-au dorit.

Publicat în Politica

Uniunea Europeană lucrează la un proiect legislativ care propune un port standard comun pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele digitale, căştile, difuzoarele portabile şi consolele de jocuri video.
Miercuri, 26 ianuarie 2022, statele membre au convenit asupra unui mandat de negociere pentru propunerea privind un încărcător comun. Propunerea urmăreşte să garanteze că nu mai este necesar să se cumpere un încărcător nou de fiecare dată când se cumpără un telefon mobil nou sau un produs similar şi că toate dispozitivele pot fi reîncărcate utilizând acelaşi încărcător.
Prin acest nou act legislativ, vânzarea încărcătoarelor va fi separată de vânzarea de dispozitive electronice, astfel încât un nou încărcător nu va fi neapărat inclus atunci când se cumpără un nou dispozitiv. Acest lucru va reduce deşeurile electronice asociate cu producţia, transportul şi eliminarea încărcătoarelor.
Pentru a îmbunătăţi informarea consumatorilor, Consiliul UE a adăugat la propunere o anexă cu o pictogramă care indică dacă un dispozitiv de încărcare este oferit împreună cu dispozitivul, precum şi o etichetă care indică specificaţiile de încărcare.
Mandatul de negociere a fost aprobat de ambasadori în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (Coreper) al Consiliului UE, ceea ce permite preşedinţiei Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul European va conveni asupra poziţiei sale.

Publicat în Mapamond

Consiliul OECD a decis, în data de 25 ianuarie 2022, să deschidă discuţiile pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) cu şase candidaţi: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România.

Conform unui comunicat de presă, decizia "vine ca urmare a deliberărilor atente ale membrilor OECD pe baza dovezilor din Cadrul pentru Luarea în Considerare a Posibililor Membri şi a progreselor făcute de către cele şase state de la primele cereri depuse pentru calitatea de membru OECD".

"Foile de parcurs individuale pentru procesul detaliat de evaluare vor fi pregătite de acum, dacă acele ţări confirmă aderarea la valorile, viziunea şi priorităţile reflectate în Declaraţia de Viziune a OECD la a 60-a Aniversare şi a Declaraţiei Consiliului Ministerial adoptate anul trecut. Aceste documente reafirmă obiectivele Convenţiei fondatoare a OECD, la care noii membri trebuie să acceadă, şi stabilesc valorile împărtăşite de membrii OECD, inclusiv prezervarea libertăţilor individuale, valorile democratice, statul de drept şi protecţia drepturilor omului, şi valoarea economiilor de piaţă deschise, competitive, sustenabile şi transparente. Acestea se referă şi la angajamentul membrilor OECD de a promova creşterea economică sustenabilă şi incluzivă şi la obiectivele lor de a combate schimbările climatice, inclusiv stoparea şi inversarea pierderii biodiversităţii şi a defrişărilor", mai arată sursa citată.

Potrivit Organizaţiei, procesul de negociere include o evaluare riguroasă efectuată de mai bine de 20 de comisii tehnice privind alinierea ţării candidate cu standardele, politicile şi practicile OECD.

Nu există un termen limită pentru îndeplinirea proceselor de aderare. Rezultatul şi calendarul depind de capacitatea fiecărei ţări de a se adapta şi ajusta pentru a se alinia cu standardele OECD.

Odată ce toate comisiile tehnice îşi finalizează analizele, o decizie finală va trebuie să fie luată în unanimitate de către toţi membrii OECD din Consiliu.

Înfiinţată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Publicat în Mapamond

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative câştigate de  social-democraţi.
Chiar de luni, 27 septembrie 2021, conducerile diferitelor partide care ar putea să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.
De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.
În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.
La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene. Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun.

Publicat în Mapamond

În dimineața zilei de 21 iulie a.c., polițiștii tulceni au fost sesizați cu privire la plecarea voluntară de la domiciliu a unei femei de 36 de ani din Tulcea.

Polițiștii împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Tulcea și ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Tulcea au desfășurat activități de căutare pe raza municipiului și în zona din apropierea municipiului Tulcea.

După 2 ore de la dispariție, femeia a fost găsită în zona carierei de piatră Bididia, având intenția de a se arunca de la înălțime, pe fondul unor decepții.

Reprezentanții județeni ai Ministerului Afacerilor Interne au demarat negocierile cu persoana în cauză pentru a o convinge să renunțe la gestul extrem. La fața locului au fost prezenți și membrii familiei acesteia care s-au alăturat misiunii de salvare a tinerei.

După o negociere de aproximativ 1 oră, persoana a fost salvată prin eforturile comune ale polițiștilor, jandarmilor și pompierilor tulceni.

Femeia a fost transportată la Spitalul Județean Tulcea pentru îngrijiri.

Publicat în Regional
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 00:00

OFICIAL: Galaţiul este exclus total din PNRR

Varianta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care Guvernul Cîţu va purta negocierile cu Comisia Europeană, a fost adoptată pe data de 07 aprilie 2021.

În noua variantă a PNRR, ca și în cea anterioară, Galaţiul nu apare deloc. Nu este finanţat niciun drum care să lege Galaţiul de restul ţării, de aeroport nici nu poate fi vorba, alte investiţii de anvergură, nici atât.

Majoritatea infrastructurii de transport ce va fi finanţată prin PNRR se va afla în partea de vest a ţării. Pentru incluziunea zonelor defavorizate, pentru Moldova, sunt incluse doar câteva tronsoane de drum, iar pentru Galaţi, nu este prevăzut nici măcar un metru de drum.

PNRR are în total şase piloni, unul dintre aceşti piloni fiind dedicat infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III - componenta 8 - Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă.

Deşi la acest capitol, se vorbeşte despre ”Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR și CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile)”, conexiunile cu aşa numitele culoare navigabile, printre care se numără şi Galaţiul, sunt inexistente.

În PNRR sunt prevăzute pentru a fi finanţate următoarele tronsoane:
- Autostrada A7 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A8 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
- Autostrada A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- Drum Expres Târgovişte – Bucureşti;
- Drum Expres Bistriţa – Dej;
- Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
- Legătura Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- Legătura Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică) – Dej;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura Reşiţa – Caransebeş – Autostrada A6;
- Legătura Botoşani – Autostrada A7;
- Legătura Piatra Neamţ – Autostrada A7;
- Legătura Vaslui – Autostrada A7;
- Legătura Autostrada A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Modernizare drum Soveja – Lepşa.

În privinţa infrastructurii feroviare, PNRR cuprinde investiţii pentru optimizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională şi investiţii aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din reţeaua TEN-T, cum ar fi: Arad – Timişoara - Caransebeş, Cluj - Episcopia Bihor, Braşov – Aeroport Braşov, Timişoara – Aeroport Timişoara, Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Cum actualul guvern nu a alocat bani pentru construirea unui aeroport la Galaţi, fireşte că nu a considerat necesar să se modernizeze calea ferată în acest judeţ prin PNRR.

Chiar dacă are o poziţie geo-strategică importantă, pentru că se află la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, dar şi pentru că deţine cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, judeţul Galaţi pare să fie rupt intenţionat din contextul regional şi naţional prin lipsa totală a investiţiilor în infrastructura de transport.

Aşadar, şi în guvernarea PNL-USR, Galaţiul este uitat, cea mai bună dovadă fiind că în ”marele” Plan de Redresare şi Rezilienţă judeţul nostru a fost exclus total şi rămâne, în continuare, rupt de ţară, rupt de Europa.

Descarcă de mai jos ↓ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)!

Publicat în Știrea zilei
Miercuri, 02 Septembrie 2015 00:00

Galaţiul, ocolit de conflicte colective de muncă

Anul acesta nu a fost declanşat niciun conflict colectiv de muncă, demers care ar putea fi declanşat de liderii unui sindicat reprezentativ în timpul negocierii unui contract colectiv de muncă ca urmare a intrarii în impas a tratativelor cu reprezentanţii conducerii, a declarant şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea. Premisele declanşării unui conflict de muncă se anunţă la ITM Galaţi, care are obligaţia să înregistreze conflictul şi să deruleze procedura legală de rezolvare a nemulţumirilor dintre sindicate şi angajator. Faptul că anul acesta nu a fost niciun conflict colectiv de muncă la nivelul judeţului este de apreciat. În acest an, ITM Galaţi a respins 17 contracte colective de muncă şi 3 acte adiţionale, deoarece nu au fost depuse la dosar toate documentele necesare referitoare la procedura de negociere, după remedierea deficienţelor acestea fiind înregistrate. 

Publicat în Economie