Trecerea anilor, înaintarea în vărstă ne afectează întreg organismul nu numai partea exterioară. Potrivit medicului Mihaela Bilic, de vină ar fi oxigenul fără de care nu putem trăi şi care ne rugineşte în mod inevitabil. Iar cele mai expuse organe la contactul cu aerul sunt pielea şi aparatul respirator. Oxigenul este esenţial în procesele metabolice, doar că în urma reacţiilor oxidative apar radicalii liberi cu efect nociv pentru organism. Epiteliul cutanat şi alveolele pulmonare sunt primele structuri afectate de oxidare. Iar dacă la asta adaugăm poluarea atmosferică, infecţiile, bolile cronice sau fumatul, dezechilibrul este şi mai grav.

Poluarea atmosferică şi fumatul, principalii factori nocivi

„Îmbătrânirea pulmonară începe la vârsta de 30 ani. Studiile au arătat că insuficienta respiratorie acută poate apărea rapid, în 24 ore, dacă suntem expuşi la o atmosferă compusă exclusiv din oxigen. Această toxicitate se explică prin producţia de radicalii liberi în concentraţii mari, care depăşesc capacitatea antioxidantă a organismului. Aerul pe care-l respiram în mod obişnuit produce leziuni minime, dar ele se pot acumula în timp, odată cu înaintarea în vârstă. Ţesutul pulmonar devine mai puţin elastic prin îmbătrânire şi creşte permeabilitatea, agenţii nocivi şi toxinele pătrund mai uşor în organism. VEMS (volumul expirator maxim pe secundă) scade în medie cu 30 ml în fiecare an. Consumul maxim de oxigen trece de la 45 ml/min/kg la vârsta de 20 ani la 18ml/min/kg la vârsta de 80 ani, adică o scădere de 60%. În realitate plămânii sunt mai îmbătrâniţi decât vârsta noastră biologică, poluarea atmosferică şi fumatul fiind principalii factori nocivi. La fumători concentraţia de radicali liberi cu efect oxidativ este de 4 ori mai crescută faţă de persoanele care nu fumează”, explică medicul.
 
Cum să încetinim îmbătrânirea pulmonară?

Mihaela Bilic spune că pe lângă renunţarea la fumat, avem 2 soluţii: activitatea fizică şi consumul de antioxidanţi care neutralizează radicalii liberi. Mişcarea regulată practicată la orice vârstă are un efect miraculos în menţinerea şi ameliorarea funcţiilor respiratorii. La capitolul alimentaţie trebuie să creştem aportul de antioxidanţi din fructe şi legume. Vitamina A, C şi E, alături de pigmenţii vegetali se opun îmbătrânirii. Cele 5 porţii de fructe şi legume recomandate a fi consumate zilnic chiar funcţionează.

«Consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi!»

„Există studii care arată că un aport crescut de polifenoli şi carotenoide, 2 clase de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante, încetinesc îmbătrânirea pulmonară. Găsim betacaroten în toate legumele de culoare verde închis, roşu şi portocaliu, de la morcovi şi ardei gras până la spanac şi pătrunjel. Şi licopenul din roşii este tot un pigment din familia carotenoide cu efect de protecţie la nivelul pielii şi al alveolelor pulmonare. Cât despre vitamina C, cu cât mai multă cu atât mai bine, este cea mai puternică substanţă antioxidantă din natură! Suntem la început de vară, profitaţi de mişcare şi consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi, sunt benefice pentru siluetă şi încetinesc îmbătrânirea”, mai spune medicul Mihaela Bilic.

Publicat în Sanatate

Retailerul britanic COOP renunţă la termenul de garanţie prezent pe iaurturile marcă proprie, în încercarea de a reduce risipa alimentară. 42.000 tone de iaurt în valoare de 100 milioane de lire (127,6 milioane dolari) sunt aruncate anual în gospodariile din Marea Britanie datorită expirării termenului tipărit pe ambalaj. În prima fază, firma britanică va înlocui formularea „expiră la…” cu recomandarea „a se consuma înainte de…”. Compania a afirmat că 6 milioane de oameni din Marea Britanie consumă un iaurt în fiecare zi, iar cercetările de la WRAP au arătat că 50% dintre iaurturi sunt aruncate cu ambalajul intact, motivul fiind, în 70% din cazuri, eticheta cu dată limită depăşită.

Nick Cornwell, şeful departamentului tehnic alimentar la COOP, a declarat: „Iaurtul poate fi consumat în siguranţă dacă este păstrat nedeschis în frigider, aşa că am făcut trecerea de la «data limită de consum» la «recomandat a se consuma înainte de» pentru a ajuta la reducerea risipei de alimente. Aciditatea iaurtului asigură o conservare naturală şi vrem să încurajăm cumpărătorii să-şi folosească simţurile cu privire la calitatea iaurtului lor, chiar dacă acesta a depăşit termenul maxim”. „Testele arată că iaurtul este sigur pentru consum încă 3 săptămâni după data de expirare, principala modificare care apare ţine de gust (va fi mai acrişor). Se obţine şi un efect probiotic accentuat, un iaurt fermentat conţine mai multe colonii de lactobacili benefice pentru sănătate”, explică medicul nutriţionist Mihaela Bilic.

COOP va introduce data recomandată pentru iaurturi marcă proprie din mai şi va avea întreaga gamă modificată până în octombrie 2022: „Încurajăm toate întreprinderile din sectorul alimentar să urmeze cele mai bune practici WRAP/FSA/DEFRA şi să identifice locurile în care produsele, în special produsele lactate, pot avea o dată limită de consum majorată şi să facă această schimbare ori de câte ori este posibil. Această iniţiativă arată ce oportunitate fantastică avem pentru a opri risipa inutilă de alimente”.

Publicat în Sanatate
Atacurile de panică au diferite cauze, printre care şi stresul posttraumatic, afectează direct sistemul nervos şi de aceea trebuie evitată declanşarea lor. Potrivit nutriţioniştilor, un rol important îl joacă dieta şi de aceea sunt indicate alimentele care au un efect liniştitor asupra sistemului nervos. "Este ştiut faptul că fiecare acţiune este urmată de o reacţie. Acest lucru este valabil şi în privinţa alimentaţiei: ceea ce consumăm poate avea un impact semnificativ asupra incidenţei atacului de panică. Asta înseamnă că atacul de panică poate fi prevenit prin controlul, evitarea sau reducerea alimentelor care întreţin aceste tulburări şi, evident, prin consumarea alimentelor care nu favorizează declanşarea atacului de panică. Din grupul vitaminelor B, s-a constatat că o influenţă deosebită o au cobalamina, niacina şi tiamina, deoarece scad susceptibilitatea declanşării atacului de panică", a declarat pentru AGERPRES nutriţionistul Lygia Alexandrescu. Potrivit acesteia, pentru o persoană care a fost diagnosticată cu acest tip de tulburare este esenţial să-şi menţină nivelul glicemiei constant, deoarece variaţia, în special scăderea glicemiei, conduce la apariţia stării de oboseală, a nervozităţii şi, deci, la creşterea riscului de atac de panică. Nutriţionistul a precizat că cel mai simplu mod de menţinere a glicemiei constante este de a se reduce consumul de glucide rafinate: dulciuri, băuturi dulci, pâine albă sau cartofi. În plus, trebuie limitate sursele de cafeină: cafeaua, ciocolata, ceaiul, băuturi carbogazoase care conţin cofeină, pentru că această substanţă acţionează ca un excitant asupra sistemului nervos central. "Practic, trebuie urmată o dietă echilibrată punându-se accent pe alimentele care conţin complexul de vitamine B, triptofan, antioxidanţi şi fibre alimentare", a explicat Alexandrescu. Astfel, trebuie consumate alimentele din carne de curcan, peşte, ouă şi lactate fermentate (bogate în probiotice), untul de arahide ar trebui să reprezinte 20% din dieta zilnică. Aceste alimente sunt bogate în triptofan, un aminoacid esenţial, precursor al serotoninei (neurotransmiţătorul care asigură starea de bine) şi complex de vitamine B. De asemenea, 30% din dieta zilnică va fi formată din legume, care asigură aportul de antioxidanţi (broccoli, sparanghel, varză albă şi roşie) şi fructe (mere, banane, portocale, catină) bogate în glucoza şi fructoză. Baza alimentaţiei zilnice trebuie să fie reprezentată în proporţie de 50% de carbohidraţii complecşi bogaţi în fibre şi complex de vitamine B (cereale integrale, germeni de grâu, orez brun). "În timp ce alimentele mai sus menţionate sunt bogate în nutrienţi, care reduc semnificativ incidenţa atacului de panică, există câteva ingrediente alimentare care agravează şi favorizează anxietatea. Realitatea este că aceste substanţe fac parte într-o anumită măsură din dieta fiecărui individ", a subliniat nutriţionistul. Potrivit ei, alcoolul creşte hiperactivitatea sistemului nervos central şi implicit gradul de agitaţie, stres şi irascibilitate al persoanei cu astfel de tulburări; cafeina, ca şi alcoolul, acţionează că excitant nervos, însă o încetare bruscă a consumului de cafea sau ceai pot induce, de asemenea, atacul de panică datorită stării de oboseală şi iritaţie date de absenţa cafeinei. Aşadar, reducerea aportului de cafeină trebuie făcută treptat, prin eliminarea cafelei clasice şi înlocuirea ei cu una fără cafeină, ceai negru etc. Lygia Alexandrescu arată că al treilea element de eliminat din dietă este zahărul, care nu conţine nutrienţi, însă este bogat în calorii. Zahărul creşte nivelul glicemiei, ceea ce induce hiperactivitate şi implicit tulburări emoţionale la persoanele anxioase. "Aşadar, menţinerea obiceiurilor alimentare sănătoase este una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite în tratamentul şi profilaxia atacului de panică", a conchis nutriţionistul. 
Publicat în Sanatate