Exploatarea excesivă a speciilor sălbatice - animale terestre, peşti, alge, ciuperci, plante şi arbori - ameninţă bunăstarea a miliarde de oameni, a dezvăluit un raport al ONU, care oferă totodată o serie de recomandări pentru o utilizare mai durabilă şi promovează valorificarea cunoştinţelor de care dispun populaţiile autohtone, informează AFP.
Miliarde de oameni din lume, atât din ţările dezvoltate cât şi din cele în curs de dezvoltare, "depind şi beneficiază de utilizarea speciilor sălbatice pentru alimentaţie, medicină, energie, venituri şi multe alte scopuri", au declarat experţii în biodiversitate de la ONU, reuniţi în cadrul IPBES (Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services).
În 2019, IPBES dezvăluia într-o evaluare globală că 1 milion de specii erau ameninţate cu extincţia, unul dintre principalele motive fiind exploatarea lor de către oameni.
În noul raport, 85 de experţi în ştiinţe sociale şi ale naturii, precum şi posesorii unor cunoştinţe locale şi tradiţii indigene au trecut în revistă 6.200 de surse.
"Aproximativ 50.000 de specii sălbatice sunt utilizate (...) prin pescuit, recoltare, exploatare forestieră şi colectare de animale terestre la nivel mondial", au detaliat autorii raportului.
"Speciile sălbatice reprezintă o miză primordială pentru securitatea alimentară", a subliniat unul dintre autorii raportului, Jean-Marc Fromentin. Această dependenţă este încă şi mai pronunţată pentru populaţiile sărace.
Speciile sălbatice sunt, de asemenea, surse importante de venituri şi locuri de muncă, precizează acelaşi document.
Exploatarea excesivă afectează 34% din populaţiile de peşti, periclitează 1.341 de specii de mamifere sălbatice şi 12% din speciile de arbori sălbatici.
Comerţul ilegal cu specii sălbatice ocupă locul al treilea în clasamentul mondial al activităţilor de traficare, după traficul cu fiinţe umane şi traficul de droguri, generând venituri totale cuprinse între 69 de miliarde şi 199 de miliarde de dolari pe an.
Cu toate acestea, există soluţii. Raportul include şi "un mesaj de speranţă", a spus Jean-Marc Fromentin, cercetător la IFREMER din Franţa. "Putem avea o utilizare a acestor specii care să fie sustenabilă şi durabilă în timp, pentru generaţiile viitoare", a adăugat el.
Speciile sălbatice sunt mai bine administrate de populaţiile autohtone. "Acest lucru se întâmplă adeseori prin intermediul unor reguli destul de simple de reciprocitate, de respectare a naturii, a animalelor şi a tabuurilor, a unor zone sacre care echivalează în lumea occidentală cu ariile protejate", a explicat Jean-Marc Fromentin.
Noul raport propune reducerea pescuitului ilegal, suprimarea subvenţiilor nefaste sau susţinerea pescuitului la scală mică, implementarea unor certificate de exploatare forestieră, existenţa unor sisteme de administrare eficiente şi o redistribuire echitabilă a beneficiilor şi a costurilor asociate speciilor sălbatice.
Trebuie să ajungem la "o viziune mai sistemică, potrivit căreia omenirea face parte din natură" , au concluzionat autorii raportului. (sursa Agerpres)

Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste pieţe de Consiliul Concurenţei, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situaţii.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres, consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC - over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.

Definirea unor elemente de diferenţiere vizuală

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale. Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

Clasamentul celor mai bine vândute medicamente

În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerţul electronic cu medicamente se desfăşoară atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.

Clasamentul celor mai bine vândute suplimente alimentare

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.
Diferenţele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situaţii în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuşi, puse pe piaţă ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurenţă susţine propunerea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiţii de siguranţă alimentară. O altă posibilă soluţie ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piaţă.
Pentru majoritatea pieţelor de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creştere faţă de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% faţă de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 36% faţă de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influenţă asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informaţii cu privire la particularităţile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire naţională şi audienţă ridicată, anunţuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informaţiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populaţiei.

Analiză privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
De asemenea, autoritatea de concurenţă propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informaţiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influenţat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creştere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgenţă şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare, în aceeaşi perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziţionat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare şi de cinci ori mai mult Decasept, faţă de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenţei, iar părţile interesate pot transmite observaţii timp de 30 de zile.

O descoperire întâmplătoare la o vie din Portugalia a dus la dezgroparea celor mai timpurii dovezi ale otrăvirii cu mercur la oameni. Cercetătorii au descoperit concentraţii moderate până la mari ale elementului letal în oasele a 120 de persoane îngropate în Peninsula Iberică între epoca neolitică şi antichitate - o perioadă care se întinde pe aproximativ 5.000 de ani, relatează David Bressan. Cele mai ridicate niveluri de mercur au apărut în oase datate de la începutul epocii cuprului (aproximativ 2900-2600 î.e.n.).
După cum scrie echipa în Jurnalul Internaţional de Osteoarheologie, indivizii au fost probabil expuşi la mercur prin cinabru, un mineral toxic de sulfură de mercur care dă o pulbere roşie strălucitoare atunci când este pulverizat. În perioada studiată, cinabru a fost folosit pentru decorarea camerelor megalitice, a figurinelor şi a trupurilor morţilor. Unii cercetători susţin că oamenii au ingerat intenţionat cinabru ca drog în timpul ceremoniilor religioase, dar această ipoteză rămâne nedovedită.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat 370 de indivizi îngropaţi în 23 de situri arheologice din Portugalia şi Spania - „cea mai mare prelevare efectuată vreodată pentru contaminarea osului uman prin dovezi arheologice”, potrivit studiului. Nu toate oasele au prezentat niveluri ridicate de mercur, dar ratele înregistrate au fost mai mari decât se aştepta.
Autorul principal Steven Emslie, biolog la Universitatea din Carolina de Nord Wilmington, spune revistei Smithsonian că a descoperit tendinţa neaşteptată în mare parte din întâmplare. În 2012, a vizitat o podgorie din sudul Portugaliei, care s-a întâmplat să aibă un muzeu de arheologie pe teren. (Proprietarii locaţiei au dezgropat un complex ceremonial mare datat din Neoliticul târziu şi Epoca cuprului în timp ce arău pentru o nouă podgorie în 1996; au construit muzeul pentru a găzdui artefacte şi rămăşiţe umane găsite la faţa locului.) Intrigat, Emslie s-a oferit să analizeze izotopii stabili ai oaselor în speranţa de a obţine informaţii despre dietele oamenilor preistorici.
„Acest proiect a apărut din dragostea mea pentru vin şi dintr-o analiză întâmplătoare”, spune Emslie. El adaugă că a fost surprins să descopere niveluri ridicate de mercur în oase, deoarece „poluarea cu mercur nu a fost problema de astăzi [în timpul epocii cuprului] şi doar mercurul de fond natural ar fi păstrat în ţesuturi la valori foarte scăzute”.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că nivelurile de mercur de 1 sau 2 părţi per milion (ppm) sunt normale pentru părul uman. (Oamenii care mănâncă peşte în fiecare zi pot avea niveluri mai apropiate de 10 ppm, notează OMS.) Conform unei declaraţii, unele dintre eşantioanele incluse în studiu au avut niveluri mai mari de 400 ppm. Un total de 31 de indivizi au avut niveluri mai mari de 10 ppm.
Spania a fost cândva gazda celei mai mari mine de mercur din lume. Acum, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, tezaurul de cinabru din Almadén a fost exploatat pentru prima dată în perioada neolitică, cu aproximativ 7.000 de ani în urmă, relatează Yasemin Saplakoglu pentru Live Science.
Mineritul a continuat pe amplasament în vremurile moderne.
Într-o declaraţie oferită Institutului Smithsonian, echipa de cercetare spune: „Utilizarea intensă a cinabrului de-a lungul epocii cuprului este indicată de aplicarea sa generoasă în morminte de înaltă calitate, în unele dintre cele mai mari situri ale acestei epoci din Iberia. De exemplu, la Mega-situl Valencina din sudul Spaniei, mormântul Montelirio, bogat decorat, avea un strat gros de cinabru aşezat peste plăcile mari de piatră care aliniază pasajul şi camerele mormântului. Toţi indivizii (majoritatea femei) îngropaţi în acel mormânt erau acoperiţi cu cinabru sub formă de pudră şi au fost însoţite de o gamă incredibilă de artefacte, multe dintre ele fin lucrate şi realizate din materii prime exotice precum chihlimbar, cristal de stâncă, silex, fildeş sau aur”.
Utilizarea (şi abuzul) de cinabru a scăzut dramatic în timpul epocii bronzului, spune Emslie, dar a crescut din nou sub vechii romani, care au folosit mineralul în picturile murale.

Oamenii vor fi foarte diferiţi peste 1.000 de ani. Cercetători canadieni susţin că schimbările climatice, inteligenţa artificială şi mutaţiile genetice vor conduce la modificări drastice în privinţa aspectului şi conduitei. Potrivit experţilor de la AsapScience, citaţi de Daily Mail, omul ar putea să aibă ochii roşii din cauza mutaţiilor pe care este posibil să le sufere ADN-ul nostru, iar pielea va fi mult mai închisă la culoare ca o consecinţă a încălzirii globale. Cei AsapScience descriu într-un material video un scenariu ipotetic legat de modul în care corpul omenesc ar putea fi în parte o maşinărie. În plus, am putea avea abilitati supraomeneşti, prin mutaţii genetice. "În viitor, nanoboţii vor fi parte integrală a organismului nostru şi ne vor consolida abilităţile", se precizează în clip. "Nu vom mai fi limitaţi la propriul trup, vom fi un amestec de biologic şi tehnologie", explică savanţii.

Evoluţia ştiinţei va face ca generaţiile viitoare să aibă oameni din ce în ce mai inteligenţi şi mai atractivi din punct de vedere fizic. Dar în acelaşi timp cu inteligenţa, puterea şi frumuseţea, similitudinile genetice sau lipsa diversităţii pot fi provoca o nouă maladie a viitorului, ce ar putea distruge întreaga rasă umană, avertizează oamenii de ştiinţă. 

Corpul uman emite în aer o semnătură bacteriană, un fel de aură ce ne înconjoară şi este numită de oamenii de ştiinţă "nor microbian" care, conform unui studiu realizat la Biology and the Built Environment Center din cadrul Universităţii Oregon, este unică pentru fiecare individ în parte, la fel ca amprentele digitale, conform unui material publicat pe site-ul citylab.com.

Fiecare om lasă în urma sa o urmă microbiană pe orice suprafaţă cu care intră în contact, de la creionul cu care îşi notează un număr de telefon până la tastatură, clanţa de la uşă sau butonul de la lift. Aceşti microbi sunt pretutindeni şi orice măsură am putea lua împotriva lor nu este suficientă pentru a ne feri. Din fericire însă, în marea lor majoritate aceşti microbi sunt inofensivi.

Studiul desfăşurat la Universitatea din Oregon a fost coordonat de profesorul James Meadow, care a examinat specificul norilor microbieni în cazul a 11 voluntari. Fiecare dintre subiecţi a fost ţinut singur, într-o cameră de control, timp de patru ore pentru ca microbii personali să se poată răspândi în voie în spaţiul respectiv. Apoi oamenii de ştiinţă au recoltat mostre din aerul din acea cameră şi de pe podea şi au analizat corpurile bacteriene pentru a vedea din ce specii fac parte. Concluziile oamenilor de ştiinţă au fost că după doar patru ore petrecute într-o cameră, voluntarii au putut fi identificaţi după diversitatea şi concentraţia de bacterii pe care au lăsat-o în urmă.

Prin simplul act al expiraţiei oamenii îşi "contaminează" vecinătatea cu aproximativ 1 milion de microbi şi bacterii pe oră.

Compoziţia unică a norului microbian al fiecărui individ variază în funcţie de igiena personală şi de mediul în care se află. Persoanele care poartă barbă, spre exemplu, împrăştie mai multe astfel de microorganisme în jurul lor pentru că părul facial oferă un mediu propice pentru proliferarea bacteriilor. De asemenea, înotătorii de performanţă, care intră în fiecare zi în bazine în care apa este tratată cu clor, sunt înconjuraţi de nori microbieni cu caracteristici semnificativ diferite faţă de ceilalţi oameni.

Această descoperire promite să ofere noi instrumente de analiză criminaliştilor în lupta cu infractorii. În viitor ar putea fi posibilă identificarea unui criminal după urmele de microbi pe care le-a lăsat la locul crimei. Dacă un infractor atent va purta mănuşi pentru a nu lăsa amprente, el nu poate face nimic pentru a nu contamina mediul în care se află cu bacteriile şi microbii proprii.

"Aceste semnături bacteriene vor putea, în anumite cazuri, să dezvăluie nu doar identitatea infractorului, ci şi pe unde a trecut acesta înainte de a comite infracţiunea şi ce anume a făcut acolo", conform lui Meadow.

Oamenii care provin din diferite ţări şi din diferite medii vor avea semnături microbiene diferite, în funcţie de factori de mediu cum ar fi solul, apa sau calitatea aerului. Caracteristicile microbiomului individual nu vor putea fi însă probe la fel de concludente ca şi amprentele, avertizează Meadow. 'O diferenţă importantă este dată de faptul că amprentele nu se schimbă de-a lungul timpului, în timp ce microbiomul se poate schimba în funcţie de dietă, activităţile zilnice şi locaţie. În cadrul studiului nostru rezultatele sunt valabile pentru un anumit moment din viaţa subiecţilor", a precizat el.

Chiar şi aşa, susţin cercetătorii de la Universitatea Oregon, nu are niciun rost să încercăm să ne izolăm şi nu trebuie să ne temem de bacteriile din "aura" celorlalte persoane cu care intrăm în contact zilnic. Încă de la apariţia primilor oameni, aceşti nori de bacterii şi microbi ce ne înconjoară sunt o parte naturală a fiinţei umane.