Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va rata obiectivul său de a vaccina cel puţin 40% din populaţia fiecărei ţări până la sfârşitul acestui an, în special din cauza întârzierilor grave înregistrate de campaniile de vaccinare din Africa, informează marţi DPA.
Din cele 194 de ţări membre în OMS, aproximativ jumătate nu vor atinge această ţintă de vaccinare. Aproape 40 dintre aceste ţări nu au vaccinat nici măcar 10% din populaţiile lor.
OMS a pus acest eşec în mare parte pe decizia unor state de a acumula stocuri mari de vaccinuri anti-COVID-19, mai ales unele dintre ţările bogate occidentale, care au început deja să administreze şi doze de supra-rapel.
La nivel mondial, peste 8,6 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate până marţi, însă cea mai mare parte dintre aceste doze au fost inoculate în ţările bogate, care deţin resursele necesare pentru a-şi asigura contracte proprii cu producătorii de vaccinuri.
Zeci de ţări sunt dependente de livrările furnizate de COVAX, programul ONU privind partajarea de vaccinuri anti-COVID-19 cu scopul de a-i imuniza pe oamenii din statele cu venituri mici.
Ţările bogate au fost criticate că nu au depus suficiente eforturi pentru a sprijini distribuirea echitabilă de vaccinuri prin intermediul COVAX. Totuşi, livrările de doze prin intermediul acestui program au fost reluate în ultimele săptămâni. Până săptămâna trecută, COVAX a distribuit 722 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 în ţările sărace.
Aceste date descriu un tablou sumbru: OMS a anunţat că în timp ce în Germania au fost administrate circa 171 de doze de vaccinuri la 100 de locuitori, acest procent este în Madagascar mai mic de 2,7%, iar în Republica Democrată Congo este de doar 0,32%. În majoritatea ţărilor africane, procentul se află în cel mai bun caz la limita inferioară a intervalului cuprins între numerele cu două cifre.
Reprezentanţii industriei farmaceutice sunt însă convinşi că nu absenţa dozelor de vaccinuri a cauzat acest dezechilibru.
Potrivit estimărilor publicate de asociaţia farmaceutică IFPMA, aproximativ 1,4 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost fabricate doar în luna decembrie.
Aceeaşi asociaţie consideră că scepticismul faţă de vaccinare se află la cote ridicate în multe ţări, iar aceste state întâmpină totodată dificultăţi în distribuţia vaccinurilor.
OMS are însă o altă părere şi afirmă că ţările vizate ar fi pregătite dacă ar primi dozele de vaccinuri într-o manieră organizată şi cu respectarea unui calendar bine stabilit.
Multe ţări bogate au promis că vor dona împreună peste 1 miliard de doze. Totuşi, potrivit OMS, livrările care vizează aceste doze au nevoie de mult timp pentru a se materializa. Unele dintre doze mai pot fi administrate doar câteva săptămâni înainte de atingerea datei lor de expirare, fapt care face ca distribuţia de vaccinuri să devină şi mai complicată în ţările sărace. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Eliminarea foametei în lume până în 2030, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, va fi dificil de atins, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat problema sub-alimentaţiei, arată un raport comun publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), transmite AFP.
Chiar dacă, la nivel global, domeniul agriculturii şi alimentaţiei a rezistat mai bine decât alte sectoare ale economiei la pandemia de Covid-19, "efectul combinat al pierderilor de venituri şi inflaţiei preţurilor de consum pentru produsele alimentare a făcut şi mai dificil accesul la o alimentaţie sănătoasă pentru numeroase persoane", susţin autorii raportului.
Obstacolele care stau în calea atingerii acestui obiectiv diferă de la o ţară la alta. Potrivit prognozelor incluse în acest raport "media disponibilităţii alimentare mondiale ar urma să urce cu 4% în următorii zece ani, pentru a ajunge la 3.025 de calorii per persoană pe zi", susţin autorii raportului.
Însă, această creştere a mediei globale se datorează în mare parte progreselor realizate de ţările cu venituri intermediare, "în timp ce în statele cu venituri mici regimul alimentar va rămâne în mare parte neschimbat". De exemplu, în Africa sub-sahariană, unde 224,3 milioane de persoane au suferit de malnutriţie în perioada 2017-2019, "disponibilitatea alimentară pe cap de locuitor nu ar urma să crească decât cu 2,5% în acest deceniu, pentru a ajunge la 2.500 de calorii pe zi în 2030", subliniază cele două organizaţii.
În ceea ce priveşte consumul de proteine animale pe cap de locuitor, acesta ar urma să se stabilizeze în ţările bogate, unde consumatorii vor înlocui din ce în ce mai mult carnea roşie cu carnea de pasăre şi produsele lactate, în special din motive ce ţin de mediul înconjurător.
În schimb, în ţările cu venituri medii, cererea pentru produse din crescătorii şi pescării va rămâne una puternică, iar "disponibilitatea în privinţa proteinelor animale pe cap de locuitor va creşte cu 11%, reducând astfel la 4% decalajul de consum faţă de ţările bogate, până la 30 de grame per persoană pe zi în 2030", arată prognozele FAO-OCDE.
De asemenea, conform estimărilor incluse în raportul publicat luni, producţia agricolă mondială ar urma să urce cu 1,4% pe an în următorul deceniu, în special graţie progreselor realizate în economiile emergente şi ţările cu venituri reduse.
În ceea ce priveşte preţul produselor agricole şi alimentare, care au crescut exploziv începând din al doilea semestru al lui 2020, stimulate în special de o cerere puternică pentru nutreţuri în China, "o corecţie este aşteptată în primii ani ai perioadei acoperite" de acest raport (2021-2030). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond