Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent pentru AFP că se așteaptă la "niveluri ridicate" de cazuri de COVID-19 în această vară în Europa și a făcut apel la monitorizarea îndeaproape a virusului după o triplare a cazurilor zilnice în ultima perioadă.
"Pe măsură ce țările din Europa au ridicat măsurile sociale care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii", a declarat Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa.
"Virusul nu dispare doar pentru că țările încetează să-l monitorizeze. El continuă să contamineze, continuă să se modifice și încă ucide", a subliniat el într-o declarație scrisă pentru AFP.
Având la bază subvarianta Omicron BA.5, numărul de cazuri din aproximativ cincizeci de țări din zona OMS Europa s-a apropiat de 500.000 pe zi, de la circa 150.000 pe zi, potrivit datelor publicate de organizație.
După ce au fost înregistrate 4.000 până la 5.000 de decese pe zi mare parte din iarnă, numărul deceselor rămâne în prezent la un nivel scăzut de aproximativ 500, comparabil cu nivelul din vara 2020.
Aproape toate țările europene prezintă un număr în creștere al cazurilor de infectare, Portugalia, Luxemburg, Franța, Grecia, Cipru, Germania și Austria având cea mai mare incidență.
"Sperăm că programele importante de vaccinare pe care majoritatea statelor membre le au în vigoare, dar și infectările anterioare, vor însemna că vom evita cele mai grave consecințe pe care le-am văzut mai devreme în pandemie", a spus Hans Kluge.
"Cu toate acestea, recomandările noastre rămân în vigoare", a subliniat el.
OMS face apel la europeni să continue să se autoizoleze dacă au simptome respiratorii, să verifice dacă vaccinările lor sunt la zi și să poarte mască în locurile aglomerate.
"Trebuie să continuăm să urmărim virusul pentru că dacă nu facem acest lucru devenim din ce în ce mai orbi la modurile de transmitere și la evoluția (lui)", a notat directorul OMS Europa.
Hans Kluge a solicitat, de asemenea, statelor membre să își mărească și mai mult nivelul de vaccinare. "Imunitatea ridicată a populației și alegerile făcute pentru a reduce riscul pentru persoanele vârstnice vor fi cheia pentru prevenirea unei mortalități suplimentare în această vară", a adăugat acesta. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recenzat până în prezent la nivel global 5.322 de cazuri de variola maimuţei confirmate în laborator, echivalentul unei creşteri cu peste 50% în comparaţie cu precedentul bilanţ, din 22 iunie, şi un singur deces, a anunţat marţi o purtătoare de cuvânt a agenţiei, potrivit AFP.
''OMS continuă să solicite statelor să acorde o atenţie specială cazurilor de variola maimuţei pentru a încerca să limiteze contaminările'', a declarat Fadela Chaib cu prilejul unei conferinţe de presă la Geneva.
O a doua reuniune a comitetului de urgenţă al OMS pe acest subiect, după prima sa întrunire din 23 iunie, nu este prevăzută pentru moment.
Agenţia sanitară a estimat săptămâna trecută că focarul actual de cazuri de variola maimuţei, deşi foarte îngrijorător, nu constituie o ''urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională'', cel mai ridicat nivel de alertă al organizaţiei.
Numărul de cazuri a crescut substanţial în ultimele zile: acest cel mai recent bilanţ, datat din 30 iunie, reprezintă o creştere cu 55,9% în comparaţie cu bilanţul precedent care recenza, cu opt zile în urmă, 3.413 cazuri.
Europa rămâne pe departe regiunea cea mai afectată de virus, cu 85% dintre cazuri, un număr total de 53 de ţări fiind afectate până în prezent.
O recrudescenţă neobişnuită a cazurilor de variola maimuţei a fost detectată începând cu luna mai în afara ţărilor din Africa Centrală şi de Vest, unde virusul circulă în mod obişnuit.
Dacă majoritatea cazurilor recenzate afectează bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi, ''alte grupuri vulnerabile sunt de asemenea la risc'', a precizat purtătoarea de cuvânt.
''Au existat câteva cazuri la copii şi la persoane cu un sistem imunitar compromis'', a mai spus ea.
Confirmată pentru prima dată la om în 1970, variola maimuţei este considerată mai puţin periculoasă şi contagioasă decât ''verişoara'' ei, variola umană, eradicată în 1980.
Variola maimuţei, care se manifestă prin simptome gripale şi erupţii cutanate, se vindecă în general de la sine în două sau trei săptămâni. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Peste 3.400 de cazuri confirmate de variola maimuţei şi un deces au fost raportate Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) până miercurea trecută, cele mai multe în Europa, a precizat agenţia sanitară a ONU într-un comunicat publicat luni, potrivit Reuters.
OMS a mai precizat că, din 17 iunie, 1.310 de noi cazuri au fost raportate agenţiei, alte opt ţări raportând în premieră cazuri de variola maimuţei.
Variola maimuţei nu reprezintă pentru moment o urgenţă sanitară globală, a apreciat OMS săptămâna trecută, deşi directorul agenţiei sanitare, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a precizat că este profund îngrijorat în legătură cu acest focar global. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu consideră că focarele de variola maimuţei din afara Africii vor conduce la o pandemie, conform declaraţiilor făcute luni de Rosamund Lewis, un oficial din cadrul organizaţiei, care a adăugat că rămâne incert dacă persoanele infectate şi asimptomatice pot transmite această boală, transmite Reuters.
Peste 300 de cazuri suspecte şi confirmate de variola maimuţei - o maladie de obicei uşoară ce se transmite prin contact apropiat şi produce simptome similare răcelii şi leziuni cutanate purulente - au fost raportate în cursul lunii mai, majoritatea lor în Europa.
OMS evaluează dacă aceste focare ar trebui abordate drept "o potenţială urgenţă de sănătate publică care să preocupe comunitatea internaţională" (PHEIC). O astfel de abordare, aşa cum s-a procedat în cazurile COVID-19 şi Ebola, ar contribui la accelerarea cercetării şi finanţărilor pentru a menţine maladia sub control, susţine Reuters.
Întrebată dacă focarele de variola maimuţei au potenţialul de a se transforma într-o pandemie, Rosamund Lewis, coordonator tehnic pentru variola maimuţei în cadrul Programului OMS pentru Urgenţe de Sănătate, a răspuns că "nu ştim, dar nu credem".
"În acest moment nu suntem îngrijoraţi cu privire la o pandemie globală", a precizat ea.
Odată contractată această boală, durata erupţiei cutanate urmată de căderea crustelor formate este considerată drept perioada de infecţie, însă există puţine informaţii cu privire la posibilitatea ca şi persoanele asimptomatice să transmită virusul, a adăugat ea.
"Nu ştim încă dacă există transmitere asimptomatică a variolei maimuţei - indiciile din trecut arată că nu este vorba de o caracteristică importantă a bolii - însă acest lucru rămâne să fie determinat", a mai susţinut ea.
Tulpina virală activă în aceste focare poate ucide un număr mic dintre persoanele infectate, însă până în prezent nu a fost raportat niciun deces, mai notează Reuters. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

O ''epidemie'' de exces ponderal şi obezitate, responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, face ravagii în Europa, avertizează marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un nou raport, informează AFP.
''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.
În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalenţa obezităţii să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepţia Americilor, potrivit OMS.
Nicio ţară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia şi amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.
''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.
Excesul ponderal şi obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.
Obezitatea este cauza a cel puţin 13 tipuri de cancer diferite şi susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.
''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.
Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.
În 1975, puţin peste 40% dintre adulţii europeni erau supraponderali.
Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.
Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.
Restricţiile (închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.
Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare şi sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.
''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.
Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenţionarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor şi confirmarea eforturilor în ceea ce priveşte încurajarea activităţii fizice pe tot parcursul vieţii. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat miercuri 151 de cazuri de salmoneloză asociate consumului de ciocolată provenită din Belgia, după o analiză genetică realizată în Marea Britanie, relatează EFE.
La analiză s-a detectat o legătură genetică între bacteria ce provoacă această boală, Salmonella, şi o serie de produse de ciocolată provenite din Belgia, mai ales produsele de tip Kinder, care au fost distribuite în 113 ţări, notează OMS într-un comunicat.
Potrivit Agenţiei britanice pentru siguranţă sanitară (UKHSA), focarul de "Salmonella Typhimurium", din care primul caz a fost detectat în decembrie 2021, este rezistent la şase tipuri de antibiotice.
Deocamdată, cei mai afectaţi sunt cei cu vârsta sub zece ani şi femei, reprezentând 134 de cazuri, fiind vorba de produse destinate mai ales copiilor.
OMS consideră că riscul ca boala să se extindă în Europa (focarul cazurilor) sau în lume este moderat, mai ales că majoritatea produselor suspectate au fost retrase de pe piaţă.
În ce priveşte ţările, Belgia, unde s-a declanşat focarul este cea mai afectată, cu 26 de cazuri raportate, urmată de Franţa (25).
În Spania există un singur caz confirmat, deşi Centrul European pentru Prevenire şi Control al Bolilor se investighează alte două cazuri care ar putea fi asociate.
Ca măsură preventivă, Agenţia spaniolă pentru siguranţă alimentară şi nutriţie (Aesan) a dispus retragerea tuturor produselor tip Kinder: Kinder Surpriză, Kinder Surpriză Maxi, Kinder Mini Ouă şi Schoko-bons.
Salmoneloza este o boală cu transmitere alimentară asociată în mod obişnuit consumului de ouă, carne şi produse lactate şi provoacă de obicei simptome uşoare, printre cele mai comune fiind febra, durere abdominală sau greţuri.
Totuşi, acest focar a atras atenţia OMS, deoarece 21 de cazuri au prezentat simptome severe, iar 9 persoane au necesitat spitalizare.
Pentru a evita contagierea cu această boală, OMS recomandă o igienă corectă a mâinilor, mai ales după intrarea în contact cu animale; gătirea corectă a alimentelor, precum şi spălarea legumelor şi a fructelor înainte de consum. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) analizează mai multe cazuri grave de hepatită cu origine necunoscută la copii. 

Cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută cu origine necunoscută, la copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani, au fost identificate în 11 ţări, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, citată de CNN. Dintre cazurile depistate, cel puţin un copil a murit şi alţi 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS.

În comunicatul OMS  se arată că ”Nu este încă clar dacă a existat o creştere a cazurilor de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul aşteptat, dar nu sunt detectate. Deşi un adenovirus este o ipoteză, sunt în desfăşurare investigaţii pentru a determina cauza”.

Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamaţia ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Mulţi pacienţi au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree şi vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum şi niveluri crescute de enzime hepatice. Majoritatea cazurilor nu raportat febră, iar virusurile obişnuite care provoacă hepatită virală acută - cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D şi E - nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri, potrivit OMS.

Cazurile au vârsta cuprinsă între 1 lună şi 16 ani. Şaptesprezece copii (aproximativ 10%) au necesitat transplant hepatic; a fost raportat cel puţin un deces.

Joi, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA a emis o alertă de sănătate pentru furnizorii de servicii medicale şi autorităţile de sănătate publică cu privire la investigaţiile recomandate în cazurile acute de hepatită cu cauze necunoscute.

CDC a recomandat testarea pentru adenovirus la copiii cu hepatită atunci când cauza este necunoscută, adăugând că testarea sângelui cu totul - nu doar a plasmei sanguine - poate da rezultate mai bune.

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a fost notificată, în data de 5 aprilie 2022, cu privire la 10 cazuri de hepatită acută severă, cu etiologie necunoscută, la copii cu vârsta sub 10 ani, în centrul Scoţiei. Până la 8 aprilie, 74 de cazuri au fost identificate în Regatul Unit. Virusurile hepatitei (A, B, C, E şi D, după caz) au fost excluse după teste de laborator, în timp ce investigaţii suplimentare sunt în desfăşurare pentru a înţelege etiologia acestor cazuri. Având în vedere creşterea numărului de cazuri raportate în ultima lună şi activităţile de identificare a cazurilor, este posibil să fie raportate mai multe cazuri în zilele următoare.

Descrierea cazurilor

La 5 aprilie 2022, Punctul Focal Naţional (NFP) pentru Reglementările Internaţionale de Sănătate (IHR) pentru Regatul Unit a notificat OMS cu privire la 10 cazuri de hepatită acută severă de etiologie necunoscută la copii mici, anterior sănătoşi (interval de vârstă: 11 luni până la cinci ani) în centrul Scoţiei. Dintre aceste 10 cazuri, nouă au avut debutul simptomelor în martie 2022, în timp ce un caz a avut un debut al simptomelor în ianuarie 2022. Simptomele au inclus icter, diaree, vărsături şi dureri abdominale. Toate cele 10 cazuri au fost depistate la spitalizare.

Începând cu 8 aprilie 2022, investigaţii suplimentare în Regatul Unit au identificat un total de 74 de cazuri (inclusiv cele 10 cazuri) care îndeplinesc definiţia de caz. Sindromul clinic în cazurile identificate este de hepatită acută cu enzime hepatice semnificativ crescute, adesea cu icter, uneori precedat de simptome gastro-intestinale, la copii în principal până la 10 ani. Unele cazuri au necesitat transferul la unităţi hepatice de specialitate pentru copii şi şase copii au fost supuşi transplantului hepatic. Începând cu 11 aprilie, nu a fost raportat niciun deces printre aceste cazuri şi a fost detectat un caz legat din punct de vedere epidemiologic.

Testele de laborator au exclus virusurile hepatitei de tip A, B, C şi E (şi D acolo unde este cazul) în aceste cazuri, în timp ce sindromul respirator acut sever coronavirus tip 2 (SARS-CoV-2) şi/sau adenovirusul au fost detectate în mai multe cazuri. Regatul Unit a observat recent o creştere a activităţii adenovirusului, care co-circulează cu SARS-CoV-2, deşi rolul acestor viruşi în patogeneză (mecanismul prin care se dezvoltă boala) nu este încă clar. Până în prezent, nu au fost identificaţi alţi factori de risc epidemiologic, inclusiv călătoriile internaţionale recente. În general, etiologia cazurilor actuale de hepatită este încă considerată necunoscută şi rămâne în curs de investigare activă. Testele de laborator pentru infecţii suplimentare, substanţe chimice şi toxine sunt în curs de desfăşurare pentru cazurile identificate.

În urma notificării din partea Regatului Unit, mai puţin de cinci cazuri (confirmate sau posibile) au fost raportate în Irlanda, investigaţii suplimentare în acest sens sunt în desfăşurare. În plus, trei cazuri confirmate de hepatită acută cu etiologie necunoscută au fost raportate la copii (interval de vârstă de la 22 de luni la 13 ani) în Spania. Autorităţile naţionale investighează în prezent aceste cazuri.

Răspunsul de sănătate publică

Răspunsul clinic şi de sănătate publică a fost implementat în Regatul Unit pentru a coordona identificarea cazurilor cu investigarea cauzei bolii în aceste cazuri.
Investigaţii suplimentare ale autorităţilor naţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a include istoricul expunerii mai detaliat, teste toxicologice şi teste virusologice/microbiologice suplimentare. Au fost emise îndrumări experţilor pentru a sprijini o investigaţie amănunţită a cazurilor suspecte.
Investigaţii suplimentare şi un răspuns clinic şi de sănătate publică la cazurile raportate sunt, de asemenea, întreprinse în Irlanda şi Spania.

Evaluarea riscurilor OMS

Regatul Unit a raportat recent o creştere semnificativă neaşteptată a cazurilor de hepatită acută severă de etiologie necunoscută la copiii mici. Deşi rolul potenţial al adenovirusului şi/sau al SARS-CoV-2 în patogeneza acestor cazuri este o ipoteză, alţi factori infecţioşi şi neinfecţioşi trebuie investigaţi pe deplin pentru a evalua şi gestiona în mod corespunzător riscul, potrivit OMS.

Deoarece există o tendinţă de creştere continuă a cazurilor în Regatul Unit în ultima lună, împreună cu o identificare mai extinsă a cazurilor, este foarte probabil ca mai multe cazuri să fie detectate înainte de a fi găsită etiologia (fie biologic, chimic sau alt agent)  şi au fost luate măsurile adecvate de control şi prevenire.

OMS monitorizează îndeaproape situaţia cu alte state membre şi cu Regatul Unit şi cu partenerii pentru cazuri cu profil similar.

Sfatul OMS

Sunt necesare investigaţii suplimentare pentru identificarea cazurilor atât în ??interiorul Regatului Unit, cât şi la nivel internaţional. Prioritatea este de a determina etiologia acestor cazuri pentru a ghida acţiunile ulterioare clinice şi de sănătate publică. Orice legături epidemiologice între cazuri ar putea oferi indicaţii pentru urmărirea sursei bolii. Informaţiile temporale şi geografice ale cazurilor, precum şi contactele acestora ar trebui să fie revizuite pentru potenţiali factori de risc.

În timp ce unele cazuri au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 şi/sau adenovirus, ar trebui efectuată caracterizarea genetică a viruşilor pentru a determina eventualele asocieri între cazuri. Statele membre sunt puternic încurajate să identifice, să investigheze şi să raporteze cazuri potenţiale care corespund definiţiei cazului.

OMS nu recomandă nicio restricţie privind călătoriile şi/sau comerţul cu Regatul Unit sau cu orice altă ţară în care sunt identificate cazuri, pe baza informaţiilor disponibile în prezent.

Sursa: OMS

Publicat în Mapamond

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF au acuzat companiile producătoare de lapte praf că se adresează femeilor însărcinate şi tinerelor mame folosind practici comerciale lipsite de etică, într-un raport publicat miercuri, informează DPA.
Mesaje înşelătoare şi fără un fundament ştiinţific sunt utilizate pentru a le convinge pe tinerele mame să ofere bebeluşilor lor lapte praf în locul laptelui matern, potrivit acestui raport. Industria laptelui praf a fost estimată la 55 de miliarde de dolari în 2019.
Deşi ratele privind alăptarea au crescut uşor în ultimii 20 de ani, veniturile obţinute de producătorii de lapte praf aproape s-au dublat în acelaşi interval.
Pe această piaţă există aproximativ şase producători majori, a declarat Nigel Rollins, care lucrează în departamentul pentru sănătatea maternă şi a copiilor din cadrul OMS.
Acelaşi specialist a spus că practicile utilizate sunt similare, însă nu a făcut publice numele companiilor vizate de aceste acuzaţii.
Doar 25 de ţări au implementat pe scară largă un cod de conduită adoptat în 1981 privind promovarea alimentelor pentru bebeluşi, a raportat OMS în 2020.
Raportul de miercuri afirmă că aceşti producători au înfiinţat sau chiar s-au infiltrat în grupurile de mame de pe platformele de socializare pentru a promova formulele lor de lapte praf şi că au oferit angajaţilor din domeniul sănătăţii o serie de informaţii înşelătoare la diverse conferinţe medicale sau broşuri, pe care acei angajaţi le-au oferit apoi tinerelor mame.
Printre informaţiile false puse astfel în circulaţie se află afirmaţii conform cărora bebeluşii ar dormi mai mult timp dacă sunt hrăniţi cu lapte praf, laptele matern şi-ar pierde calitatea în timp şi anumite tipuri de lapte praf ar putea să prevină alergiile.
Potrivit OMS, alăptarea în primele luni după naştere oferă beneficii pe tot parcursul vieţii, inclusiv reducerea riscului de boli cardiovasculare, obezitate şi diabet în cazul bebeluşilor, precum şi reducerea riscului de cancer mamar în cazul mamelor. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat miercuri un apel către ţările bogate să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari, fonduri care lipsesc încă, pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei de COVID-19, relatează AFP.
'Ştiinţa ne-a oferit instrumentele' necesare în lupta împotriva pandemiei, 'dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an', a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
'Dacă ţările cu venituri ridicate plătesc echitabil cota lor' de finanţare a dispozitivului ACT-A, acest program 'poate ajuta ţările cu venituri mici şi medii să surmonteze ratele scăzute de vaccinare împotriva COVID-19, nivelul scăzut de testări şi penuria de medicamente', a subliniat el într-un comunicat.
Propagarea fulgerătoare a variantei Omicron face cu atât mai urgentă distribuirea echitabilă a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, insistă şeful OMS.
Acceleratorul ACT-A, acronimul englez pentru Acces la instrumente împotriva COVID-19, este un dispozitiv creat de marile agenţii internaţionale de sănătate, de Banca Mondială şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.
Condus de OMS, dispozitivul are ca scop să accelereze accesul la instrumentele de luptă împotriva COVID-19 în ţările defavorizate.
Una dintre componentele sale este sistemul Covax, introdus încă de la începutul pandemiei şi înainte de apariţia vaccinurilor eficiente, într-o încercare de a garanta un acces echitabil la vaccinuri pe plan mondial. A miliarda doză de vaccin a fost livrată la mijlocul lunii ianuarie prin acest sistem.
Pentru ca ACT-A să funcţioneze este nevoie de 23,4 miliarde de dolari în perioada octombrie 2021-septembrie 2022, dar numai 800 milioane de dolari au fost colectate până în prezent.
Prin urmare, pentru acest program sunt necesare 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate 'pentru a completa deficitul de finanţare imediată', în timp ce ţările cu venituri medii ar trebui să se autofinanţeze.
Şase ţări - Canada, Germania, Kuweit, Norvegia, Arabia Saudită şi Suedia - au atins sau au depăşit un nivel de finanţare echitabilă.
Doar 0,4% din cele 4,7 miliarde de teste pentru depistarea COVID-19 efectuate pe plan mondial au fost utilizate în ţările defavorizate, unde 10% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 4