Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce interzice din anul 2035 comercializarea vehiculelor noi care emit CO2, ceea ce ar putea însemna sfârşitul vânzării pe piaţa UE a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă, relatează agenţia DPA.
În urma adoptării acestui document de poziţie, Parlamentul European va începe negocierile cu statele membre (Consiliul UE), astfel că versiunea definitivă a textului legislativ ar putea suferi modificări.
Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit ''Fit for 55'' şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, solicită acordarea în regim de urgenţă a statului de ţară candidată la UE pentru Republica Moldova.

„În contextul războiului din Ucraina, UE trebuie să adopte decizii ferme şi corecte faţă de ţările din prima linie a rezistenţei în faţa ameninţării ruse. Nu ne putem permite luxul de a jongla cu proceduri în hăţişul birocratic, când opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova şi Ucrainei are o miză existenţială pentru aceste state. Aceşti oameni îşi riscă viaţa pentru a face parte din familia europeană, pentru a fi parte a sistemului de valori şi norme democratice, aşadar e inadmisibilă orice tergiversare”, a declarat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor social-democraţi a subliniat că rezoluţia ce va fi adoptată mâine de Parlamentul European trebuie să cuprindă cererea de acordare Republicii Moldova a statutului de candidat la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

„Comisia Europeană trebuie să acţioneze mai mult şi mai rapid pentru integrarea Republicii Moldova, la pachet cu Ucraina, în piaţa unică europeană şi în sistemul instituţional al UE ca şi măsură de contracarare a influentei negative a Rusiei in regiune. Iar Consiliul trebuie să aibă curajul de a se pronunţa prompt pentru extinderea Uniunii”, a precizat Dan Nica.

Eurodeputatul PSD cere, totodată, sprijin masiv din partea UE pentru guvernul de la Chişinău, în gestionarea crizei refugiaţilor, precum şi pentru dobândirea autonomiei energetice faţă de Rusia.

Publicat în Politica

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este prima universitate din România care prezintă un proiect în Parlamentul European. Este vorba de proiectul REXDAN - un proiect de cercetare în valoare de 20 milioane de euro, care a fost prezentat în Parlamentul European într-o audienţă deosebită.
"Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi prof. univ. dr. ing. Puiu-Lucian Georgescu, europarlamentarul Dan Nica alături de Jean-Eric Paquet - Director General de la DG Research and Inovation au prezidat întâlnirea la care, pe lângă delegaţia universităţii, au participat Aida LIHA MATEJICEK - Head of Unit - Administrative Capacity Building and Programme Implementation II, DG REGIO, Apostolia KARAMALI - Head on Unit, Unit R&I Actors and Research Careers, Michael VORLÄNDER, Head of Unit, Education and Research, Permanent Representation of the Federal Republic of Germany, reprezentanţi ai Serbiei, Austriei, Republicii Moldova, Bulgariei precum şi numeroşi europarlamentari. Infrastructura de cercetare, prin componentele fixă şi mobilă, este unică în Europa, fiind apreciată la scenă deschisă de către toţi specialiştii europeni", informează Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Publicat în Comunitate

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a ales-o, la 18 ianuarie 2022, în funcţia de preşedinte, pentru doi ani şi jumătate, pe eurodeputata malteză Roberta Metsola, conform AFP şi DPA. Metsola a fost aleasă preşedinte al Parlamentului European cu 458 de voturi ''pentru'' din 616 exprimate. Roberta Metsola, care împlineşte 43 de ani chiar pe 18 ianuarie, devine, astfel, cea mai tânără persoană ce deţine această funcţie.
Roberta Metsola, membră a Grupului Partidul Popular European (PPE), s-a născut la 18 ianuarie 1979, în Gżira, Malta.
A absolvit Universitatea din Malta în 2003 şi Colegiul Europei din Bruges în 2004, profesând ca avocat, conform CV-urilor de pe site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.eppgroup.eu/.
În Malta, este membră a Partidului Nazzjonalista (începând cu 2013).
A fost vicepreşedinte al Studenţilor democraţi europeni (2000-2002) şi secretar general al Studenţilor democraţi europeni (2002-2003), în cadrul Uniunii Europene.
A lucrat în cadrul Reprezentanţei Permanente a Maltei pe lângă Uniunea Europeană din 2004 până în 2012 ca ataşat pentru cooperare judiciară a Maltei şi şef al Departamentului Justiţie şi Afaceri Interne de acolo. Ulterior, s-a alăturat echipei Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, în calitate de consilier juridic (2012-2013).
În 2013, a părăsit poziţia de consilier juridic, pentru a ocupa locul vacant al liderului opoziţiei din Malta, Simon Busuttil, ca europarlamentar, potrivit https://www.eppgroup.eu/. A devenit, astfel, europarlamentar în 2013, în cadrul celei de-a şaptea legislaturi (2009-2014), în cadrul căreia a fost membru în Comisia specială pentru crimă organizată, corupţie şi spălare de bani, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi Comisia pentru petiţii, conform https://www.europarl.europa.eu/.
A obţinut un nou mandat de eurodeputat în legislatura 2014-2019, timp în care a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru petiţii şi membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri sau al Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, sarcinilor fiscale şi evaziunea fiscală.
În 2019, a obţinut cel de-al treilea mandat de eurodeputat, în legislatura 2019-2024.
La 12 noiembrie 2020, a fost aleasă prim-vicepreşedinte al Parlamentului European (https://robertametsola.eu/), iar din 11 ianuarie 2022, a preluat preşedinţia interimară a legislativului UE, în urma decesului preşedintelui PE, social-democratul David Sassoli.
Este căsătorită şi are patru copii.

Procedura alegerii preşedintelui Parlamentului European

Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi (membri aleşi direct), conform art. 14 din Tratatul UE consolidat, accesat pe https://eur-lex.europa.eu/.
Preşedintele Parlamentului European este ales prin vot secret, alegerea sa fiind urmată de cea a vicepreşedinţilor şi a chestorilor (art. 15 din Regulamentul de procedură al PE din septembrie 2021, publicat pe site-ul https://www.europarl.europa.eu/).
În cadrul şedinţei PE dedicate convocării Parlamentului, precum şi în orice altă şedinţă consacrată alegerii Preşedintelui şi Biroului, preşedintele aflat la sfârşit de mandat, sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii aflaţi la sfârşit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, sau, în lipsa unuia dintre aceştia, deputatul care a deţinut mandatul pentru perioada cea mai lungă, ocupă provizoriu funcţia de preşedinte, până la declararea alegerii noului preşedinte (art. 14 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile sunt prezentate cu acordul candidatului şi pot fi iniţiate numai de un grup politic sau un număr de deputaţi care atinge cel puţin pragul redus. Înainte de fiecare tur de scrutin, pot fi prezentate noi candidaturi.
În cazul în care numărul de candidaturi nu depăşeşte numărul de locuri care urmează a fi ocupate, candidaţii sunt aleşi prin aclamare, cu excepţia cazului în care un număr de deputaţi sau un grup sau grupuri politice care ating cel puţin pragul ridicat solicită un vot secret. În cazul în care se organizează un singur scrutin pentru mai multe funcţii, buletinul de vot este valabil numai dacă au fost exprimate mai mult de jumătate dintre voturile disponibile (art. 15 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile pentru funcţia de preşedinte trebuie prezentate deputatului care ocupă această funcţie în mod provizoriu în temeiul art. 14 din Regulamentul de procedură, care le aduce la cunoştinţa Parlamentului. În cazul în care, după trei tururi de scrutin, niciun candidat nu întruneşte majoritatea absolută a voturilor exprimate, la al patrulea tur de scrutin, prin derogare de la art. 15 alineatul (1), pot candida numai primii doi clasaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, candidatul cel mai în vârstă este declarat ales (art. 16 din Regulament).
Imediat după alegerea preşedintelui, deputatul care ocupă funcţia de preşedinte în mod provizoriu cedează locul celui nou ales. Numai preşedintele ales poate pronunţa un discurs inaugural.
Durata mandatului preşedintelui, al vicepreşedinţilor şi al chestorilor este stabilită la doi ani şi jumătate.
În cazul în care poziţia de preşedinte devine vacantă, un vicepreşedinte, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, exercită funcţia de preşedinte până la alegerea noului preşedinte (art. 20 din Regulament). (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 11 Ianuarie 2022 08:27

A murit preşedintele Parlamentului European

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli (foto ↑) a încetat din viaţă marţi, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, transmite dpa.
Sassoli a murit la spitalul din oraşul italian Aviano, conform informaţiilor comunicate dpa de purtătorul său de cuvânt, Roberto Cuillo.
Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli a fost internat pe 26 decembrie "din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar".
Pe Twitter, Cuillo a precizat că locul şi data la care vor avea loc funeraliile vor fi comunicate în următoarele ore.
După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar", aminteşte EFE.
Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.
Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).
Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit.
În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.
În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa). (sursa Agerpes)

Publicat în Mapamond

Dacian Cioloş a anunţat că şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, pentru a se concentra pe mandatul de preşedinte al USR, obţinut la Congresul recent al formaţiunii. „Da, tocmai de asta am fost absent luni de aici, pentru că am fost la Strasbourg, am avut o întâlnire cu preşedinţia grupului, apoi o şedinţă de grup şi mi-am prezentat demisia, le-am explicat colegilor de ce fac lucrul acesta şi dându-mi demisia am şi deschis posibilitatea de a organiza alegeri pentru un nou preşedinte de grup cât mai repede, foarte probabil înainte de sfârşitul acestei luni Renew va avea un nou preşedinte”, a spus Dacian Cioloş. Reamintim că Dacian Cioloş a câştigat alegerile pentru preşedinţia USR, după ce l-a învins cu aproape 700 de voturi în plus, pe Dan Barna.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că prin reformele şi legile ascunse în PNRR, Guvernul Cîţu ar putea pregăti adevărata austeritate pentru anul 2022, existând şi riscul major de sistare a fondurilor europene după primele 6 luni de la semnarea documentului.

Social-democratul solicită Guvernului României transparentizarea de urgenţă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a tuturor observaţiilor Comisiei Europene, a planului întocmit pentru primirea avansului solicitat din PNRR în acest an şi strategia concretă pentru categoriile sociale din România, dar şi pentru mediul privat.

„Fondurile europene alocate prin PNRR reprezintă o oportunitate majoră pentru economia României, care ar trebui să vizeze schimbarea în bine a vieţii cetăţenilor. Este însă inadmisibil ca nimeni să nu ştie ce conţine în mod concret PNRR-ul ţării noastre. Ce ştim de la fostul ministru al Fondurilor Europene este că Planul de Rezilienţă şi Redresare cuprinde «zeci de legi, sute de reforme şi de investiţii» (AICI), dar nu ştim şi ce conţin ele. În acest context, există riscul ca banii României să fie tăiaţi după primele 6 luni de zile dacă «Echipa Câştigătoare» nu va livra la timp promisiunile făcute la Bruxelles. Niciun român nu ar trebui să intuiască ce are de gând Guvernul, mediul de afaceri nici atât, lipsa predictibilităţii fiind cel mai mare duşman al acestui sector», a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul a subliniat că, în aceste condiţii, de secretomanie absolută, orice guvern care îi va urma lui Florin Cîţu va trebui să respecte orbeşte reformele la care s-a angajat acest cabinet, pentru a nu pierde fondurile europene din PNRR.

„România ar fi avut nevoie urgentă de un plan economic de redresare care să răspundă nevoilor reale ale economiei şi ale oamenilor. Dar nimeni nu ştie la ce s-au angajat politicienii de dreapta din România, nimeni nu ştie dacă sutele de legi şi reforme chiar sunt realizabile. Dacă nu, înseamnă că avem în faţa noastră un plan eşuat, chiar criminal,  banii europenii fiind deja în pericol, iar adevărata austeritate la numai un pas de  buzunarele românilor. În procesul de recuperare si transformare economică românească, nu se poate pierde timpul. Lipsa transparenţei va încetini procesul de implementare şi absorbţia, punând în pericol alocarea fondurilor”, a mai spus eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a avut astăzi un schimb de opinii cu doamna Céline Gauer, şefa unităţii pentru redresare (DG RECOVER) din cadrul Comisiei Europene, cu privire la sectorul sănătăţii. Intervenţia eurodeputatului român a avut loc în cadrul grupului de lucru al Parlamentului European, care evaluează Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

Oficialul român a arătat că, în lumina pandemiei Covid-19, a devenit tot mai evident că în multe ţări din UE îmbătrânirea populaţiei şi migraţia reprezintă provocări care pun presiune din ce în ce mai mare pe durabilitatea sistemului de sănătate. Astfel, este esenţială abordarea onestă a tuturor problemelor structurale din sistem, precum şi dezvoltarea unui mecanism de asistenţă preventivă, cu măsuri de politici publice foarte bine direcţionate.

Europarlamentarul român a mai susţinut că România are nevoie urgentă de investiţii în infrastructura spitalicească locală, judeţeană şi regională, aceasta aflându-se în proprietatea autorităţilor locale. Acesta a atras atenţia că în PNRR a fost introdusă obligativitatea ca investiţiile să fie gestionate centralizat, la nivelul MS, printr-o agenţie care va deveni operaţională în 2023.

„Asta înseamnă blocarea investiţiilor locale şi întârzierea obţinerii rezilienţei în sănătate. PSD a solicitat în dese rânduri descentralizarea deciziei şi a finanţării la nivel de PNRR, astfel încât redresarea sistemului să se facă mai rapid şi mai simplificat”, a informat oficialul român, solicitând o opinie a Comisiei pe această temă.

„Faptul că România este departe de a avea un succes în ceea ce priveşte PNRR este confirmat de semnalele negative care continuă să vină de la Bruxelles. Riscăm să rămânem în coada clasamentului european dacă nu înţelegem mecanismele de aprobare a Planurilor Naţionale de Rezilienţă”, a mai spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Publicat în Politica

Marţi, 08 iunie 2021, eurodeputaţii vor discuta cu Comisia Europeană şi cu Consiliul evaluarea în curs a planurilor naţionale de redresare prezentate până în prezent de statele membre ale UE.
Eurodeputaţii doresc să evalueze dacă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) — care sunt transmise Parlamentului European de către Comisie — se concentrează în mod eficace asupra celor şase domenii de politică convenite: tranziţia verde; transformarea digitală; competitivitatea; coeziunea socială; reacţia instituţională şi pregătirea pentru situaţii de criză; precum şi axarea pe generaţia următoare, inclusiv educaţia şi competenţele. Fiecare plan trebuie să dedice cel puţin 37% din bugetul său protecţiei climei şi cel puţin 20% acţiunilor digitale. Programele de redresare şi rezilienţă ar trebui să contribuie,de asemenea, la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse, iar părţile interesate relevante de la nivel naţional ar fi trebuit să fie implicate în pregătirea acestora.
Într-o rezoluţie adoptată la 20 mai 2021, Parlamentul European a solicitat un control democratic sporit al strategiilor naţionale de redresare pentru a supraveghea în mod activ Mecanismul de redresare şi rezilienţă, un pachet de stimulente menit să ajute ţările UE să facă faţă efectelor pandemiei de COVID-19.
Deputaţii îşi vor prezenta punctele de vedere într-o rezoluţie care va fi supusă la vot joi, iar rezultatele votului vor fi anunţate tot joi, 10 iunie 2021.

Publicat în Politica

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, cere Guvernului să îi respecte pe toţi acei români care au dreptul la racordare gratuită la reţelele de gaze naturale şi energie electrică, aşa cum prevede legea. „Există un angajament clar la nivel european pentru susţinerea consumatorilor vulnerabili în UE. Guvernele PSD au acţionat constant în acest sens, dovadă şi legislaţia pe care am promovat-o şi de care beneficiază acum românii. Un guvern care se prevalează de afluxul de cereri de racordare pentru a se gândi la limitarea accesului la gaze şi electricitate în funcţie de consum trădează un cinism, încălcarea directivelor europene si lipsă de viziune economică revoltătoare. Iar dacă e în pană de soluţii coaliţia de guvernare, să ia exemplul altor state europene: Franţa, Germania, Austria, Spania, Irlanda sau Grecia”, a declarat Dan Nica.

„Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili reprezintă o prioritate în Franţa şi în Germania. În Austria, gospodăriile cu venituri reduse nu trebuie să plătească taxa pentru energia electrică ecologică, în vreme ce în Grecia legea privind comunităţile energetice prevede sprijin pentru consumatorii vulnerabili. În Spania, Strategia naţională pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, aprobată în 2019, cuprinde dispoziţii pentru abordarea tuturor dimensiunilor pentru sprijinirea acestora într-un mod integrat”, a precizat Dan Nica.

Liderul europarlamentarilor PSD a solicitat Ministerului Energiei să pună urgent în aplicare prevederile directivelor europene pentru a nu declanşa infringementul împotriva României. „Consumatorii au dreptul la racordare la gaze şi electricitate. Cât despre consumatorii industriali, ar fi de-a dreptul penibil să vedem un guvern care privează companiile de acces la reţeaua de gaze. Îi recomand ministrului Energiei, Virgil Popescu, să citească textul Directivei UE 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi Recomandarea Comisiei Europene din octombrie 2020”, a subliniat eurodeputatul Dan Nica.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2