Pe 19 mai 2022, a intrat în vigoare noile prevederi legale privind protecţia animalelor, care stabilesc sancţiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora, informează Poliţia Română.
La data de 16 mai 2022, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată Legea nr. 138 din 2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, care prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor şi ale amenzilor contravenţionale prevăzute în forma de bază a actului normativ.
Prevederile Legii 205/2004 urmăresc asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără stăpân, consfinţind o serie de drepturi şi obligaţii în sarcina deţinătorilor de animale. Acestora din urmă le-au fost instituite responsabilităţi privind întreţinerea şi supravegherea animalelor, tratamentul aplicat acestora excluzând orice act de cruzime şi violenţă.
Odată cu operaţionalizarea structurilor de protecţia animalelor, numărul de situaţii sesizate, în care oamenii au manifestat un comportament agresiv faţă de acestea, s-a menţinut la un nivel ridicat, motiv pentru care a fost necesar a se institui, la nivel legislativ, noi norme prin care să se limiteze abuzurile împotriva animalelor.
Astfel, conform noilor prevederi, se dublează şi chiar triplează cuantumul amenzilor contravenţionale şi limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.

Închisoare de până la 7 ani

Potrivit noului text de lege:
- Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
- Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.
- Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.
- De asemenea, se pedepdeşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
- Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.
- Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive şi rănirea cu intenţie a animalelor.
- Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale şi zoofilia.

Zoofilia, elementul de noutate

Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul naţional, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.
De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute de textul de lege, instanţa poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicţia de a deţine animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.

Amenzi de până la 12.000 lei

Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenţionale erau cuprinse între 1.000 de lei şi 3.000 de lei, de acum înainte, poliţiştii pot aplica amenzi contravenţionale cuprinse între 3.000 de lei şi 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:
- nerespectarea obligaţiei deţinătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană şi apă suficiente, posibilitatea de mişcare suficientă, îngrijire, atenţie şi asistenţă medicală;
- folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
- abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
- administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
- folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum şi metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.
Poliţia Română recomandă deţinătorilor de animale respectarea normelor privitoare la bunăstarea şi protecţia animalelor, pentru a nu fi sub incidenţa noilor prevederi legale, care au intrat în vigoare joi, 19 mai 2022.

Articole similare: ULTIMA ORĂ: Zoofilia se pedepseşte în România cu până la 7 ani de închisoare

Publicat în Pet Mania

Tribunalul Galaţi i-a condamnat la sfârşitul săptămânii trecute la pedepse cuprinse între 6 şi 7 ani de închisoare pe membrii unei reţele de contrabandişti, destructurată în urma a 27 de percheziţii domiciliare efectuate pe raza judeţelor Galaţi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila, pentru depistarea unor persoane bănuite de contrabandă cu ţigarete. Reprezentanţii DIICOT Galaţi au percheziţionat o barjă cu împingător, Konstantin Borisov (sub pavilion ucrainean), identificând şi ridicând cu acea ocazie o cantitate impresionantă de ţigări, ce urma a fi introdusă în România, în mod ilegal, destinată membrilor români ai grupului infracţional. Protagoniştii acestei poveşti sunt Nichita Ananie, Ionel Fluturaş, Pavlo Taray (cetăţean ucrainean) şi Costel Mustăţea, care au constituit, începând cu luna februarie 2014, un grup infracţional specializat în activităţi de contrabandă cu ţigarete. Acestea erau introduse în România din Ucraina sau Serbia disimulate la bordul unor ansamble de nave comerciale propulsate de o navă tip împingător în timpul unor voiaje efectuate de acestea între porturile Izmail (Ucraina) şi Smederevo (Serbia), în timp ce navele tranzitau România. În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele membrilor grupului infracţional organizat au fost descoperite 220.000 de ţigarete de contrabandă.

Obligaţi să restituie peste 250.000 de lei către ANAF

Ulterior, în timp ce se realiza tranzitarea României, în zona în care fluviul Dunărea are regim de apă interioară, ţigările erau debarcate în ambarcaţiunile membrilor români ai grupului infracţional, care ulterior le vindeau. În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 100.000 de ţigarete, descoperite pe navă şi 120.000 de ţigarete de la locuinţele percheziţionate. Dintre cele 25 de persoane audiate iniţial, patru dintre acestea (un cetăţean ucrainean şi trei cetăţeni români) au fost reţinute pentru 24 de ore, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi contrabandă calificată cu ţigarete, în formă continuată, aceştia fiind ulterior trimişi în judecată. Cetăţeanul ucrainean, Pavlo Taray, a fost condamnat anterior la patru ani şi două luni de închisoare cu executare şi obligat să restituie peste 200.000 de lei către ANAF.Tribunalul Galaţi a decis acum ca Vasile Naumencu şi Ananie Nichita să petreacă următorii 7 ani şi 4 luni în închisoare, Ionel Fluturaş a fost condamnat la 6 ani şi 8 luni de închisoare, în timp ce Costel Mustăţea va sta 6 ani în spatele gratiilor. Cei patru au fost obligaţi să plătească peste 250.000 de lei către ANAF în contul prejudiciului cauzat bugetului de stat prin activităţile ilegale, iar 11.500 de pachete de ţigări descoperite la locuinţele contrabandiştilor au fost confiscate.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a redus mai mult de jumătate din pedeapsa la care a fost condamnat iniţial şeful clanului BUA, Aurel Bulgaru, trimis după gratii pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Aurel Bulgaru a primit iniţial 11 ani de închisoare, dar în urma unei contestaţii formulate de acesta, judecătorii au decis ca, în baza noilor legi penale, pedeapsa să fie redusă la 5 ani de închisoare. Ceilalţi membri ai clanului BUA au fost condamnaţi în acelaşi dosar la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizînd peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor, au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia.
Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Trei dintre membrii clanului BUA, fiind vorba de Dacian Giorgi Cantaragiu, Corneluş Dediu şi Lucian Mihai, au scăpat de încarcerare după ce judecătorii instanţei supreme au dispus încetarea procesului penal în ceea ce îi priveşte deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele comise de aceştia. Tribunalul Galaţi s-a pronunţat recent într-un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei. Deşi a obţinut o reducere semnificativă a pedepsei, Aurel Bulgaru nu are prea multe motive de bucurie, în condiţiile în care este judecat în prezent într-un alt dosar de înşelăciune.

Publicat în Comunitate
Vineri, 06 Noiembrie 2015 00:00

Pedepse reduse pentru o proză proastă

Producătorii versiunii româneşti a jocului Monopoly ar putea dori să modifice cartea „Ieşi liber din închisoare” cu una pe care să apară textul „Scrie o carte în închisoare”. Un amendament datând din 2013 le permite condamnaţilor să ceară reducerea cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte pe care o publică în perioada detenţiei. Asta i-a făcut pe magnaţii şi politicienii români închişi pentru corupţie să intre într-o frenezie a mâzgălelilor. Este un sistem la fel de corupt ca ei.

Printre cei care au profitat de avantajul acestei portiţe, sau care speră să facă asta, se numără Adrian Năstase, un fost premier, Gheorghe Copos, om de afaceri şi fost ministru, Gigi Becali, un alt magnat devenit politician, şi Ioan Nicolae, cunoscut ca fiind cel mai bogat om din România. Gică Popescu, un fost star al fotbalului condamnat pentru spălare de bani, a scris nu mai puţin de patru cărţi pentru a ieşi mai repede de la închisoare. Printre ceilalţi autori aspiranţi se numără granguri din foruri de conducere din sport şi, din nou, alţi politicieni.

Până în anul 2013, o clauză din lege permitea reducerea pedepselor pentru cei care scriu lucrări de cercetare, dar criteriile erau prea puţine ca să se poată preveni abuzul. Noua lege urma să fie şi ea însoţită de nişte reglementări stricte, hotărâte de Ministerul Justiţiei şi aprobate de guvern. Dar asta nu s-a întâmplat niciodată. Până la închiderea acestei portiţe, cei care dispun de mijloacele ca să o facă, vor continua să emită lucrări lipsite de valoare.

Deţinuţii nu au acces la computere, iar baza o constituie bibliotecile din penitenciare. Manuscrisele trebuie scrise cu cerneală pe hârtie. Potrivit relatărilor unor jurnalişti români, în general, deţinuţii bogaţi angajează profesori din afară pe post de „supervizor de cercetare”. Scrisul le aparţine lor sau unor scriitori din umbră; ulterior, lucrarea este introdusă pe ascuns în penitenciar, unde deţinutul o copiază de mână. Un editor este apoi plătit ca să tipărească nişte exemplare, care sunt prezentate mai apoi comisiei care acordă reducerile de pedeapsă, o comisie (fără nişte criterii anume şi nespecializată) care hotărăşte apoi dacă lucrarea merită să ducă la o reducere a pedepsei.

Cele mai mult lucrări au produs ilaritate. George Copos, care a scris despre alianţele matrimoniale ale domnitorilor români din Evil Mediu, a fost acuzat de plagiat. Gigi Becali a scos o carte plină de fotografii despre relaţiile sale cu Steaua Bucureşti, echipa de fotbal pe care o conduce. Realini Lupşa, un cântăreţ de muzică pop, a scris despre celulele stem în medicina dentară. Nimeni nu ştie câţi oameni au provitat de avantajele sistemului. Un raport recent înaintează cifra de 73, unii deţinuţi scriind până la cinci cărţi în doar câteva luni.

Cristi Danileţ, membru al consiliului juridic care îi are în subordine pe judecători, spune că nu-şi poate a seama dacă menţinerea acestei portiţe s-a datorat „incompetenţei sau amestecului politicienilor”. O altă sursă, care a cerut să i se respecte anonimatul, a înclinat în favoarea celei de-a doua variante. Aceeaşi sursă a amintit că proaspăt demisionarul premier Victor Ponta urmează ca, în curând, să fie judecat pentru corupţie; nu este deloc surprinzător că politicienii nu se grăbesc să schimbe ceva.

La un moment dat, portiţa va fi închisă. Direcţia Naţională Anticorupţie din România (DNA) cere că legea va fi promulgată până în aprilie. În ultimii ani, DNA-ul s-a arătat a fi una dintre cele mai puternice instituţii din ţară. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Livia Săplăcan, afirmă că, în primele nouă luni ale anului 2015, au fost condamnaţi 15 parlamentari şi nouă din cei 41 de şefi judeţeni, iar Victor Ponta a fost trimis în judecată.

DNA-ul a redat crebilitatea sistemului juridic românesc. Dar este încă prea devreme să se spună dacă el va duce la schimbări fundamentale în corupţia adânc înrădăcinată în politică şi afaceri. Politicienii fac deja front comun ca să îi reducă din atribuţii. Unii se tem că informaţiile DNA-ului, în mare parte furnizate de serviciile româneşti de informaţii, le acordă spionilor o prea mare putere. Românii sunt încântaţi să vadă cum cei bogaţi şi puternici sunt trimişi la închisoare, afirmă Oana Popescu, şefa organizaţiei Global Focus. Dar ei se împacă deja cu gândul că mulţi dintre ei vor reuşi să scape mai devreme. „Ăsta e stilul românesc”, oftează ea.

Publicat în National
Miercuri, 02 Septembrie 2015 00:00

Pedepse minore pentru trafic de persoane

Un gălăţean condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de persoane va executa în cele din urmă pedeapsa la care a fost condamnat de instanţele gălăţene. Acesta şi-a retras o contestaţie depusă la Judecătoria Galaţi împotriva pedepsei la care fusese condamnat, în condiţiile în care sancţiunea penală fusese redusă de la 10 ani. Tribunalul Galaţi i-a condamnat iniţial la pedepse grele pe Lungu Carmen Ecaterina şi  Nicolau Narcis Dănuţ, după ce au obligat mai multe fete să se prostitueze. Judecătorii au condamnat-o pe Lungu Carmen Ecaterina la 12 ani de închisoare, iar pe partenerul său de fărădelegi, Nicolau Narcis Dănuţ, la 10 ani de închisoare pentru trafic de persoane. Anchetatorii au descoperit că femeia ceruse bani de la mama uneia dintre fete pentru a o elibera din locuinţa ei, unde o ţinea sechestrată pentru a o exploata sexual. Instanţa a dispus confiscarea a aproape 70.000 de lei de la Lungu Carmen Ecaterina, bani obţinuţi din obligarea fetelor să se prostitueze. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, a revenit şi norocul celor doi traficanţi de persoane, care au obţinut reduceri semnificative ale pedepselor. Astfel, Curtea de Apel Galaţi a stabilit că Lungu Carmen Ecaterina va mai executa doar 6 ani din cei 12 primiţi iniţial, iar Nicolau Narcis Dănuţ va mai sta după gratii doar 4 ani din cei 10 ani la cât fusese condamnat în primă instanţă.

 

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Galaţi a aplicat pedepse simbolice membrilor unei reţele de contrabandişti de ţigări, după ce şi Tribunalul Galaţi făcuse acelaşi lucru. Singurul care merge la închisoare este Mihăiţă Tentiuc, condamnat iniţial la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru ca acum pedeapsa să îi fie majorată la doi ani şi trei luni de închisoare, pe care o va executa efectiv. Complicii săi, Nicolae Răducanu şi Răzvan Ionuţ Răducanu, au primit câte doi ani de închisoare, dar cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Mihăiţă Tentiuc a fost obligat la plata către ANAF a 755.000 de lei, în timp ce Nicolae Răducanu şi Răzvan Ionuţ Răducanu trebuie să achite 260.000 de lei către aceeaşi instituţie. Grupul infracţional amintit, constituit din şapte persoane, specializat în săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări, a fost destructurat de procurorii DIICOT Galaţi. Activitatea infracţională  a contrabandiştilor a fost sprijinită de către Daniel Necula şi Lică Iulian Ungureanu, agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Galaţi, care fac obiectul unui alt dosar penal.  Procurorii DIICOT Galaţi au descoperit că membrii grupării au introdus şi comercializat, în mod ilegal, pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, cantităţi însemnate de ţigări, provenind din Republica Moldova.

 

Prejudiciu de un milion de lei

 

Pe 18.10.2012, contrabandiştii au fost prinşi în flagrant în timp ce introduceau în ţară importante cantităţi de ţigări, ocazie cu care, în autoturismul lui Daniel Necula, au fost descoperite 22.000 de pachete de ţigări şi suma de 40.000 lei. Procurorii DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Brăila şi Galaţi, la imobile aparţinând membrilor grupării, descoperind şi ridicând aproximativ 40.000 pachete de ţigarete mărcile „MT”, „Plugarul” şi „Ashima”. Prejudiciul estimativ cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale a fost evaluat iniţial la suma de 200.000  lei, dar judecătorii au apreciat că acesta este de cinci ori mai mare. Tribunalul şi Curtea de Apel Galaţi au menţinut sechestrul asigurator pe un autoturism, marca BMW, aparţinând lui Nicolae Răducanu, iar de la cei trei inculpaţi amintiţi au fost confiscate 6.700 de pachete de ţigări „Plugarul” şi „Ashima”, fiind obligaţi să plătească şi cheltuieli de judecată în sumă de 3.000 de lei.

Publicat în Comunitate