Compania Naţională Poşta Română anunţă că joi, 5 ianuarie, începe distribuirea tuturor drepturilor sociale, cu o zi mai devreme faţă de termenul anunţat iniţial.
Potrivit unui comunicat al Poştei Române, în luna ianuarie a fiecărui an, ca urmare a începutului de an bugetar, Poşta Română primeşte cu o întârziere de câteva zile sumele de bani necesare achitării pensiilor din sistemul public (pensii de asigurări sociale de stat, agricultori, veterani de război, văduve şi văduve de război, IOVR). Astfel, în luna ianuarie, faţă de lunile obişnuite, poştaşii încep achitarea la domiciliu cu un decalaj de câteva zile.
„Mă bucur să pot anunţa că Poşta Română s-a mobilizat exemplar şi a pus toate resursele necesare pentru ca mâine dimineaţă, la prima oră, poştaşii noştri să fie pe teren şi să distribuie pensiile cât mai repede. Asta fiindcă ne dorim ca pensionarii să nu resimtă această situaţie specială a unor întârzieri, cauzată de procedurile specifice începutului de an bugetar”, a declarat Valentin Ştefan, Directorul General al Poştei Române.

Publicat în Economie

Compania Naţională Poşta Română informează că, în luna ianuarie 2023, distribuirea pensiilor şi a drepturilor sociale se va decala cu câteva zile, ca urmare a perioadei sărbătorilor de iarnă în care, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, atât salariaţii Casei Naţionale de Pensii Publice, cât şi cei ai Poştei Române, beneficiază de zile libere.
Casa Naţională de Pensii Publice a anuţat că va vira contravaloarea drepturilor de protecţie socială, în conturile Poştei Române, cu o decalare de câteva zile. Astfel, calendarul de achitare a pensiilor din sistemul public de pensii (pensii de asigurări sociale de stat, agricultori, veterani de război, văduve şi văduve de război, IOVR) va fi următorul:
- la domiciliu – în perioada 6 – 17 ianuarie 2023;
- la ghişeele subunităţilor poştale – până pe data de 19 ianuarie 2023.
„Ca şi anul trecut, salariaţii Poştei Române vor lucra la capacitate maximă pentru a finaliza distribuirea pensiilor într-un interval comasat de doar opt zile lucrătoare, faţă de intervalul obişnuit de distribuire a pensiilor, conform contractului, 1 – 15 ale fiecărei luni. Este o situaţie specială pe care o întâmpinăm la fiecare început de an, având în vedere această perioadă în care angajaţii din toate domeniile de activitate au dreptul la zile libere pentru a le petrece alături de familie. Menţionăm că, în celelalte luni ale anului, Poşta Română nu şi-a încălcat angajamentul asumat în conformitate cu convenţia încheiată cu Casa Naţională de Pensii şi subliniem că, anul trecut, Poşta Română a depus toate eforturile pentru a distribui banii pensionarilor într-un timp cât mai scurt şi a finalizat, cu trei zile înainte de termenul comunicat iniţial, distribuirea drepturilor băneşti”, a declarat Valentin Ştefan, Directorul General al Poştei Române.

Publicat în Economie

Preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, a anunţat public data la care va începe plata pensiilor pe luna decembrie 2022.
"Există foarte clar o convenţie între Casa Naţională de Pensii şi Compania Naţională de Poştă în care se spune foarte clar, acolo sunt stipulate termenele de livrare a pensiilor la domiciliu. Exact cu data de 1 ale fiecărei luni noi virăm pensiile către beneficiarii noştri, pensionarii. Deci, 1 fiind zi nelucrătoare, exact cu data de 2, deja pensiile vor fi achitate către beneficiarii noştri, pensionarii. Chiar am avut o discuţie cu domnul director general al Companiei Naţionale. M-a asigurat domnul director că totul este în regulă şi începând cu data de 2 decembrie vor fi achitate. Începând cu intervalul 1-15 ale fiecărei luni, Compania Naţională de Poştă trebuie să achite toate pensiile beneficiarilor noştri care au optat pentru această modalitate de plată, respectiv prin mandat poştal. Pe lângă acestea, mai avem şi pensiile unde pensionarii au optat ca modalitate de plată prin cont bancar, unde se vor vedea şi acestea în jur de data de 12-13 ale lunii", a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, joi, la Antena 3 CNN.
Pensiile românilor vor creşte de la 1 ianuarie 2023. Majorarea pensiilor se va face într-o singură etapă, după cum a anunţat ministrul Muncii. La fel ca în luna decembrie, la început de ianuarie vor fi două zile libere pentru bugetari, iar pensiile vor fi virate în conturi după 3 ianuarie 2023.
Întrebat dacă există riscul ca în luna ianuarie pensiile să fie plătite cu întârziere, aşa cum s-a mai întâmplat în anii precedenţi, ministrul Muncii Marius Budăi a precizat: „Nu mă feresc de cuvântul întârziere, dar nu este vorba despre o întârziere. După cum bine ştiţi se închide anul bugetar pentru decembrie pe 3 – 4 ianuarie 2023, atunci sunt deschise conturile şi sunt făcute plăţile aferente”, declara Marius Budăi la România TV.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a transmis o serie de precizări  în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii din România. Astfel, se aşteaptă ca „România să continue să lucreze la implementarea reformei” sistemului public de pensii, care „va fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată” ale ţării în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), au declarat vineri surse din cadrul Executivului comunitar.
„România a prezentat un plan naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului şi anexa la aceasta – specifică etapele şi obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obţine plăţile respective. Plafonul de 9,4% din PIB face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenţei tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019 - n.r. – privind salarizarea unitară)”, susţin surse din Executivul european.
De asemenea, se mai specifică: „Un jalon specific (215), care trebuie parcurs la sfârşitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceast face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR (...) Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată”.
Aşadar, pensiile militare trebuie reformate, odată cu pensiile speciale, iar România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB, la capitolul pensii, de anul viitor, susţine Comisia Europeană.
Toate aceste informaţii transmise de Comisia Europeană contrazic toate declaraţiile liderilor coaliţiei din ultima perioadă.
Planul Guvernului de a reforma pensiile speciale prevedea schimbări etapizate, pe o perioadă de 10 ani, şi presupuneau creşterea vârstei de pensionare, dar şi reducerea cuantumului pensiilor, în raport cu veniturile brute. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână, nu va mai fi permis să iei o pensie specială după doar câţiva ani de muncă într-un anumit domeniu, şi nu se va mai calcula pensia după media câtorva luni, mai bine plătite şi cu sporuri. Militarii nu erau incluşi în acest proiect, pentru că Banca Mondială a recomandat foarte clar, să nu intervină Guvernul la pensiile militare.
Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a mers luna trecută la Bruxelles pentru a discuta cu preşedinta Comisiei Europene aceste aspecte. „Am convenit că e posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară”, spunea premierul după întâlnirea cu Ursula von der Leyen.

Publicat în Economie

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat, luni, că pensiile vor creşte de la 1 ianuarie, într-o singură tranşă, cu cel puţin 10%.
"Noi avem două legi. Avem o lege care ne spune că trebuie să indexăm pensiile, dar nu cu indicele de inflaţie din anul în curs, pentru că nu se poate legal, este cu un an înainte, şi noi avem acolo 5,2 - o inflaţie medie pe anul trecut. Mai avem o lege cu mărirea pensiilor cu 40%, rămânând o diferenţă de 11,9 la cei 40% . În acest moment, dacă le mărim cu 11,9% ajungem la acel procent de 40%. Eu am zis că e o distincţie între cele două legi. Este evident, cu toţii am convenit că va fi o mărire, este evident, cu toţii am hotărât că nu va fi o mărire mai mică de 10%. Este evident, cu toţii am hotărât şi mărirea salariului minim la 3.000 de lei. Există mai multe abordări, dar eu aş respecta legea cu indicele de inflaţie şi facem toată rostogolirea (...), nu trăim numai anul acesta, şi să vedem cât ne mai rămân din cei 11,9% să îi putem acoperi", a spus Ciolacu la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că pensiile nu vor creşte în două tranşe.
"Sunt două legi, nu a spus nimeni că sunt momente diferite. Propunerea bugetară va fi pe anul următor, de la 1 ianuarie. Nu se măresc în două tranşe, totul va fi de la 1 ianuarie prins în buget. 10% este un efort bugetar de 11 miliarde de lei", a menţionat acesta. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Federaţia Naţională a Pensionarilor din România (FNPR), Uniunea Generală a Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională "Unirea" a Pensionarilor din România organizează vineri în faţa sediului Guvernului un miting al pensionarilor, solicitarea principală a pensionarilor fiind desfiinţarea Pilonului II de pensii, a declarat, joi, preşedintele FNPR, Preda Nedelcu, într-o conferinţă de presă.
"Cele trei federaţii naţionale reprezentative ale pensionarilor organizează mâine un miting în Capitală, în faţa sediului Guvernului, pentru a prezenta un memoriu cu principalele revendicări pe care le solicită pensionarii şi organizaţiile de pensionari care îi reprezintă pe cei 4,7 milioane de pensionari de asigurări sociale din România. Eu şi colegii mei am făcut un proiect de document pe care vrem să-l supunem atenţiei domnului prim-ministru. Insist pe două chestiuni: desfiinţarea Pilonului II de pensii e prima solicitare pe care o adresăm mâine prim-ministrului. De asemenea, cerem să nu fie diminuat cuantumul contribuţiilor de asigurări sociale plătite de angajaţi din veniturile lor, pentru că aplicarea unei astfel de măsuri, susţinută de fostul prim-ministru Cîţu, deci în numele Partidului Naţional Liberal, va avea un efect dezastruos pentru fondul naţional de plată a pensiilor. Legăm această chestiune şi de faptul că acea contribuţie din contribuţia de asigurări sociale care se virează la Pilonul II de pensii a fost majorată de la 3,75% la 4,75% din contribuţie, ceea ce înseamnă per total, această majorare plus ceea ce propune Partidul Naţional Liberal, fondul naţional de pensii se diminuează cu aproape 30 de miliarde de lei. Consecinţa firească este majorarea completării fondului de pensii cu contribuţii de la bugetul naţional al ţării", a afirmat Preda Nedelcu.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România a susţinut că Pilonul II de pensii nu aduce avantaje financiare contributorilor, ci doar administratorilor fondurilor de pensii.
"De ce vrem noi desfiinţarea Pilonului II de pensie: pentru că e o păcălire a angajaţilor, pentru că cei care obţin avantaje considerabile prin aplicarea Pilonului II sunt administratorii fondurilor private, care sunt firme străine, niciuna nu e din România. (...) Polonia şi Ungaria au renunţat la acest Pilon II, în primul rând din cauza lipsei de avantaje pentru angajaţi. Iar statul român, ca un stat priceput în afaceri, ia banii de la salariaţi, îi depune la fondurile private de pensii, şi apoi fondul privat cumpără de la stat titluri de stat, pentru care statul plăteşte, la banii pe care i-a luat de la salariaţi, 4% dobândă. Îi restituie de la fondul privat plătind 4% dobândă. Noi am luat în considerare şi faptul că există un risc de faliment al acestor fonduri, de care nimeni nu va răspunde: angajaţii vor rămâne fără bani", a menţionat Preda Nedelcu.
În proiectul de document pe care cele trei federaţii ale pensionarilor intenţionează să îl transmită şefului Guvernului la mitingul de vineri se mai regăsesc următoarele revendicări: majorarea punctului de pensie cu 10% în al doilea semestru al anului, pe fondul scumpirilor accentuate şi al creşterii facturilor la utilităţi; modificarea procentului de 9,4% prevăzut în PNRR la nivelul procentului mediu european; consultarea organizaţiilor naţionale reprezentative ale pensionarilor la realizarea reformei privind sistemul de pensii inclusă în PNRR; implementarea de măsuri pentru colectarea de către ANAF, în totalitate, a contribuţiilor de asigurări sociale şi interzicerea compensării datoriilor instituţiilor şi unităţilor economice. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a făcut declaraţii despre eventualitatea punerii în aplicare a unei noi legi a pensiilor, în cadrul unui interviu acordat DC News.
"Dacă discutăm despre o nouă lege a pensiilor, eu ştiu perfect ce am scris în programul de guvernare, pentru că am condus acel grup de negociere. Acolo scrie de eventual o îmbunătăţire a legii 127, de stabilirea unui nou calendar de aplicare a legii 127, dar şi dacă prin acel acord, consultanţă de asistenţă tehnică cu Banca Mondială, asumat de fostul guvern în PNRR se vor găsi chestiuni până la urmă de îmbunătăţi, ştiţi cum e, orice lucru e perfectibil şi e foarte bine să fie aşa.

«Trebuie să ne asumăm implementarea legii»

Dacă nu, trebuie să ne asumăm implementarea legii, pentru că acea lege este făcută de specialişti. Este o lege făcută în timpul guvernării PSD, votată şi susţinută în Parlament de guvernarea PSD, promulgată de domnul preşedinte. Însă – şi au spus-o de mai multe ori atât Olguţa Vasilescu cât şi Marcel Ciolacu, cât şi subsemnatul: această lege este o lege care a fost lucrată împreună cu specialiştii din Casele de Pensii – şi vă vorbeşte un fost şef al Casei de Pensii Botoşani – din fiecare Casă teritorială din fiecare judeţ al ţării, directorii de la acea vreme au trimis la Bucureşti cei mai buni specialişti să lucreze în acea comisie de redactare a legii.

«Legea rezolvă inechităţile din sistem»

Noi, PSD, când am început să lucrăm la această lege aveam asumat în programul de guvernare din 2016 de exemplu dublarea valorii punctului de pensie. Atunci, specialiştii ne-au atras atenţia şi ne-au rugat că totuşi, dacă vrem să facem ceva bun, să facem şi o lege care să rezolve inechităţile din sistem. Şi acest lucru s-a întâmplat. Legea rezolvă inechităţile din sistem şi nu o spune doar PSD sau Marius Budăi, o spun şi foarte mulţi specialişti. Aţi văzut în dezbaterile publice televizate că sunt şi alţi oameni din sindicate care spun că este o lege foarte bună şi că, practic, locul acelei legi nu era în PNRR, nu aveau de ce să fie trecute nici legea salarizării, nici legea sistemului public de pensii în PNRR. Dar dacă a fost asumat de către Guvernul României, noi trebuie să îndeplinim angajamentele, indiferent de guvernul care a fost", a explicat Marius Budăi.

Publicat în Economie

Casa Județeană de Pensii (CJP) Galați anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi de execuție contractuale din cadrul instituției, pentru perioada 15.09.2021 - 31.12.2022, pentru evaluarea în vederea recalculării pensiilor din sistemul public de pensii:
- consilier (S), debutant - număr total posturi: 22 din care:
- 19 posturi la CJP Galați;
- 3 posturi la CLP Tecuci.

- referent (M), debutant - număr posturi: 6 posturi din care:
- 5 posturi CJP Galați;
- 1 post CLP Tecuci.

Ca și condiții specifice pentru ocuparea posturilor vacante, CJP Galați menționează:
- pentru consilier (S) debutant:
- studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență în domeniul: științe economice, științe inginerești, științe juridice, științe administrative; precum și în domeniul de licență: matematică, fizică sau informatică;
- vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției contractuale: nu este necesară vechime în specialitatea studiilor.

- pentru referent (M) debutant:
- studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat;
- vechime în muncă: nu este necesară vechime.

Candidații vor depune dosarele de concurs la sediul CJP Galați, din str. Științei, până la data de 30.08.2021, ora 16.30. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul instituției - http://www.cjpgalati.ro/.

Publicat în Comunitate

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul lunii iunie 2021, de 9.659 persoane, în creștere cu 132 persoane față de perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulți, respectiv 4.346, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se și cea mai mare pensie medie, respectiv 19.962 de lei, din care 18.659 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferența din bugetul asigurărilor sociale de stat.
De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României beneficiau 803 persoane. Pensia medie era de 5.737 lei, din care 3.010 lei suportați de la bugetul de stat.
În ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 764 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.834 de lei (2.595 lei de la bugetul de stat).
Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.418 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.337 lei, din care 7.528 de lei suportați din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 579 persoane, media fiind de 8.316 lei, din care 3.727 de lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 1.749 de pensionari, pensia medie fiind de 4.811 lei, din care 2.621 lei suportați din bugetul de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii urmează să fie aprobat de Guvern în trimestrul II al anului viitor, în Parlament - în trimestrul IV din 2022 şi va intra în vigoare în primul trimestru din anul 2023, a anunţat joi premierul Florin Cîţu. "Să vă dau şi calendarul: aprobarea în Guvern a proiectului de lege privind sistemul public de pensii - în trimestrul II din 2022, deci aici este borna, adoptarea în Parlament a noii Legi privind sistemul de pensii - în trimestrul IV 2022. Noua lege privind sistemul de pensii intră în vigoare în primul trimestru din anul 2023. Deci acestea sunt ţintele de care ne vom ţine şi, acum, intrăm în dezbaterea proiectului. Veţi vedea public, repet, procedura prin care vom avea aceste legi va fi una transparentă", a declarat Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2