În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi aduce la cunoştinţa contribuabililor persoane fizice faptul că, prin O.G. nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a fost reintrodusă OBLIGAŢIA înregistrării la organul fiscal central competent a contractelor de închiriere, precum şi a modificărilor ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

! Pentru contractele de închiriere încheiate începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal – chirii (altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală) au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

! În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.

Procedura de înregistrare la organul fiscal competent a contractelor de închiriere urmează a fi stabilită, în perioada următoare, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit AJFP Galaţi.

Publicat în Economie

Serviciul Public Ecosal Galaţi colecteză şi transportă deşeurile menajere şi asimilabile cu acestea generate, pe raza municipiului Galaţi, de populaţie, de agenţii economici şi instituţiile publice, în condiţii de protejare a mediului şi a sănătăţii publice, cu respectarea graficelor de lucru stabilite, cerinţele de reglementare şi ale clienţilor.
În Galaţi, există două puncte verzi, de colectare, administrate de Serviciul Public Ecosal, destinate în exclusivitate persoanelor fizice.
Punctele sunt situate după cum urmează: unul în Micro 13B – strada Drumul Viilor nr.1, celălalt pe stradă Etna nr.29, unde pot fi predate deşeuri reciclabile (ambalaje plastic, hârtie/carton, sticlă, metal), deşeuri electrice şi electronice (aparate electrocasnice, becuri, neoane), deşeuri voluminoase, deşeuri vegetale rezultate din întreţinerea grădinilor şi deşeuri de moloz rezultate din amenajarea locuinţelor în limita a 2 mc/an.
Deşeurile rezultate în urma amenajării locuinţei pot fi transportate la punctele menţionate anterior, iar în cazul în care persoana nu dispune de mijloc de transport poate suna în dispecerat la numărul de telefon 0236.312.282 şi putem oferi acest serviciu contracost.

Programul celor două puncte verzi este următorul:
1. Punct verde Micro 13B
Adresa: Str. Drumul Viilor nr.1
Program:
Luni – Sâmbătă ora 8.00 – 16.00
Duminică ora 8.00 – 12.00
2. Punct verde Etna
Adresa: Str. Etna nr.29
Program: Luni – Vineri ora 8.00 – 16.00

Important!
Este interzisă amestecarea deşeurilor.
Este interzisă abandonarea deşeurilor şi depozitarea acestora în afară spaţiilor special amenajate.
Pentru depunerea deşeurilor este necesară prezentarea unui document de identitate în vederea verificării cantităţilor maxime permise.

Prin colectarea separată a deşeurilor:
• Protejăm apa şi solul!
• Reducem poluarea aerului!
• Respectăm legislaţia în vigoare şi directivele europene!

Publicat în Comunitate

Impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și doar în anumite cazuri excepționale acesta va rămâne neschimbat față de 2022, se arată într-o analiză realizată de Deloitte și remisă, luni Agerpres.

Începând din 2023, impozitarea proprietăților imobiliare se schimbă radical. Principalele modificări constau în majorarea cotei de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și în ajustarea valorii impozabile la care se aplică aceste cote de impozit, se arată în materialul de opinie semnat Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România.

Astfel, se elimină diferențierea impozitului în funcție de tipul de proprietar - persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piață. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis autorităților române un set de recomandări pentru îmbunătățirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piață, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și includerea prețului terenului în valoarea impozabilă a clădirii - o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcției se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului.

Pornind de la acest obiectiv și de la recomandările raportului FMI, Guvernul a introdus în Ordonanța de modificare a Codului Fiscal, adoptată în vara acestui an, noile modalități de calcul pentru impozitul pe clădiri, aplicabile din 2023.

"Deși mai sunt încă elemente neclare privind modalitatea de aplicare, pare a fi o certitudine că va exista o majorare sau, în cel mai bun caz, în situații excepționale, se va aplica același impozit ca în 2022", spune analistul Deloitte.

În prezent, cotele de impozitare au valori maximale - 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale - autoritățile locale având posibilitatea să aplice cote mai mari de impozitare, dar care nu pot depăși limita maximă cu mai mult de 50%.

Începând de anul viitor, impozitul pe clădiri va fi diferențiat doar în funcție de natura clădirii, iar cotele minime vor crește, fără a mai exista un prag maxim. Pentru clădirile rezidențiale, cota minimă va fi de 0,1%, iar pentru cele nerezidențiale, de 0,5%. Prin urmare, va fi la latitudinea autorităților locale valoarea cotelor de impozit, fiecare administrație locală din țară putând alege o cotă de impozitare conform propriilor necesități.

În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri se determină în mod diferit în funcție de tipul proprietarului și de natura clădirii. Mai exact, în cazul unei clădiri rezidențiale deținute de o persoană fizică, această valoare este calculată în funcție de zona în care se află, de tipul construcției și de anumiți coeficienți prevăzuți în legislație. Pentru o persoană juridică, indiferent de tipul clădirii, valoarea se determină în funcție de devizul final al lucrărilor de construcție, de prețul de achiziție sau de valoarea din ultimul raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

Începând de anul viitor, indiferent de tipul proprietarului sau de natura clădirii, valoarea impozabilă a unui imobil se va determina în funcție de datele cuprinse în studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cunoscute și sub denumirea de "grile notariale". În plus, la valoarea clădirii se va adăuga și cea a terenului pe care este construită, preluată din aceleași studii.

Prin excepție, dacă valorile din aceste studii sunt mai mici decât cele actuale, din baza de date a autorităților locale, respectiv cele determinate conform regulilor în vigoare la 31 decembrie 2022 pentru clădirile rezidențiale, impozitul pentru anul 2023 se va calcula ținând cont de valoarea cea mai mare.

Astfel, în principiu, impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și, doar în anumite cazuri excepționale, acesta va rămâne neschimbat față de 2022.

De exemplu, pentru un apartament de trei camere cu destinație rezidențială din București, construit după anul 2011, din zona stației de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeași cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va crește anul viitor cu cel puțin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunțată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

Și pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri vor fi majorări ale impozitului pe clădiri, dar, în cazul clădirilor comerciale, de regulă impozitul este un cost transferat către chiriași.

În concluzie, este de așteptat decizia fiecărei autorități locale privind cota de impozit și raportarea proprietăților imobiliare la grilele notariale, pentru a determina un cost estimat cu impozitul începând cu anul 2023, precizează sursa citată.

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.
"Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş.
El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute.
Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.
"Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF.

«Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod!»

Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.
"Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde din lume. Trebuie să controlăm şi să verificăm veniturile şi modul de dobândire de la persoanele fizice. Această direcţie funcţionează de vreo 10 - 11 ani. S-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. Undeva în 10 ani vreo 630 de decizii de impunere. Media pe fiecare decizie de impunere este undeva la 100.000 de euro, suma care se impozitează. De fapt noi ce facem? Mergem, vedem cât a declarat şi ce impozit a plătit, vedem cât acumulat, avem o discuţie contribuabilul respectiv, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-şi cumpere 20 de apartamente când el de fapt a avut venituri fiscalizate doar de, nu ştiu, 10.000 de euro. Dacă nu şi le poate justifica, facem diferenţa, impozităm cu 16% şi calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte. Din păcate, nu pot să merg mai mult de 5 ani de zile în urmă. Respectăm perioada de prescripţie generală în cazul creanţelor bugetare. Dar voi direcţiona mai mult de jumătate din capacitatea de control a persoanelor la persoane fizice, pentru că nu voi afecta partea de persoane juridice şi Antifraudă, care vor merge în continuare împotriva evaziunii fiscale. Dar ne vom duce spre aceşti 561.000 de oameni la care există diferenţe cumulate de 20 de miliarde de euro. Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mai mare în jos până la cel mai mic. Vor exista lună de lună cel puţin 70 de echipe de control care vor merge şi vor face aceste analize. Am susţinerea totală a întregii Coaliţii, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, pentru că toţi suntem de acord că acesta este ultimul sau glonţul de argint pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înţeleg că trebuie să îşi plătească impozitele şi taxele, că nu trebuie să mai facă acţiuni care încalcă legea", a spus Lucian Ovidiu Heiuş.
El a adăugat că în cazul în care există un grad de conformare la declarare de 95% şi de plată la 87%, înseamnă că o minoritate, nu plăteşte, iar acea minoritate se regăseşte în aceste cifre.
"Dacă în urma acestor controale vom găsi diferenţe şi cineva va mai veni să spună că în anii 1990 o cărat cu Dacia blugi din Turcia şi de atunci are un milion de dolari puşi de o parte, cineva mai poată să creadă. Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă când o să spună: "păi ştii, am banii de la bunica pentru că am săpat în grădină şi când am tras cu plugul am dat de o găleată cu aur". Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă aşa ceva. Şi nu cred că cineva în ţara asta nu poate să fie alături de mine când spun clar că trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-şi plătesc taxele, dar ne sfidează pe toţi prin opulenţa şi prin îmbogăţirea nejustificată pe care o fac. Şi ajung să fie şi nişte exemple pentru tânăra generaţie", a afirmat Heiuş.
Potrivit acestuia, analizele de risc indică existenţa unei diferenţe de 104,2 miliarde de lei, din care în regiunea Braşov - 11,3 miliarde de lei, Bucureşti - 29,2 miliarde de lei, regiunea Cluj - 14,3 miliarde de lei, regiunea Craiova - 6,3 miliarde de lei, regiunea Galaţi - 12,4 miliarde de lei, regiunea Iaşi - 12,5 miliarde de lei, regiunea Ploieşti - 9,4 miliarde de lei şi regiunea Timişoara - 8,4 miliarde de lei.
Şeful ANAF a mai anunţat că de la 1 iulie Antifrauda va face controale la comercianţii de pe litoral. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat Ghidul fiscal al contribuabililor persoanelor fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, acesta fiind disponibil pe portalul www.anaf.ro, în secţiunea Asistenţă Contribuabili/Servicii oferite contribuabililor/Ghiduri curente şi alte materiale informative, la următorul link:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_chirii_2022_05.pdf.
Persoanele fizice care realizează venituri din aceste activităţi au obligaţia de a depune Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), până la data de 25 mai.
Contribuabilii pot obţine informaţii detaliate şi telefonic, apelând Serviciul central de asistenţă telefonică a contribuabililor – Call-center, la numărul de telefon 031.403.91.60.
Totodată, pe canalul de Youtube ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, sunt disponibile materiale video referitoare la modalitatea de completare a declaraţiei unice pentru persoanele fizice care realizează venituri din chirii.

Publicat în Economie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi informează contribuabilii că au obligaţia de a declara şi plăti obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat general consolidat şi reaminteşte că au această obligaţie şi cetăţenii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, adică persoanele care închiriază bunuri imobile, cum ar fi apartamente, case, camere situate în locuinţe proprietate personală.

„Pentru asigurarea conformării voluntare la declararea şi plata obligaţiilor fiscale şi pentru prevenirea eventualelor fapte de evaziune fiscală, vă informăm cu privire la obligaţiile declarative care vă revin în situaţia în care obţineţi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii), respectiv cu privire la obligaţia de a declara veniturile realizate prin depunerea, în termen legal, a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să estimeze aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori”, se arată într-un comunicat al AJFP Galaţi.

De asemenea, trebuie avut în vedere că inclusiv contribuabilii care încep să obţină venituri din cedarea folosinţei bunurilor în luna decembrie trebuie să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor.

Contribuabilii care obţin venituri  din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate şi să recalculeze venitul brut anual pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

Persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, au obligaţia să declare aceste venituri la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate.

„Atragem atenţia că potrivit art. 9 alin. (1) lit. b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie evaziune fiscală omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”, se mai arată în comunicatul AJFP Galaţi.

Publicat în Economie

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sprijină, prin intermediul Direcţiei de Insolvenţă Persoane Fizice, implementarea Legii insolvenţei persoanelor fizice nr. 151/2015 prin consilierea consumatorilor vizaţi de actul normativ, cât şi prin sprijinirea activităţii Comisiilor Teritoriale ce se regăsesc la nivelul fiecărui judeţ al ţării, transmite autoritatea prin intermediul unui comunicat de presă.

Pentru a identifica cât mai multe soluţii şi a aplica cât mai repede procedurile, la începutul acestei luni, a avut loc Conferinţa "Insolvenţa persoanelor fizice - Realitate, Practică şi Dezvoltare". "În scopul asigurării unei bune desfăşurări a actelor de procedură de lege s-a monitorizat lunar activitatea desfăşurată de către administratorii desemnaţi ai procedurii cu privire la dosarele aflate în lucru şi s-au întocmit rapoarte de informare către comisiile de insolvenţă la nivel teritorial. ANPC îşi doreşte să continue să fie un partener de dialog în vederea sprijinirii cetăţenilor care apelează la procedura insolvenţei pentru persoane fizice, iar cu ocazia acestei întâlniri s-au reiterat o serie de măsuri deja luate pentru a veni in sprijinul debitorilor, dar şi realizări ale Direcţiei de Insolvenţă a Persoanelor Fizice", se arată în comunicatul citat.

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, ANPC le recomandă persoanelor interesate să acceseze site-ul www.anpc.ro - secţiunea Insolvenţă Persoane Fizice, pagina de Facebook "Insolvenţă Persoane Fizice" sau să se adreseze direct personalului specializat din locaţiile Comisariatelor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor.

Publicat în National
Marți, 23 Martie 2021 15:38

Modificări la Programul "Noua casă"

Guvernul României a adoptat în şedinţa de vineri, 19 martie 2021, Hotărârea de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă". Programul "Noua Casă" este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziţia unui imobil cu destinaţia de locuinţă, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanţiilor de 1,5 miliarde lei, totodată, începând din acest an, beneficiarii au obligaţia să încheie poliţe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanţatorilor, pe toată durata finanţării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puţin decât valoarea de piaţă comunicată de finanţatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru poliţele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă".

Programul "Noua Casă" este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 şi până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanţii, în valoare totală de 1,36 miliarde lei şi 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

Publicat în National

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat duminică, la Buzău, că proiectul de amnistie fiscală lansat în urmă cu o săptămână ar putea fi adoptat de Guvern în următoarele săptămâni, iar acesta se va aplica şi persoanelor juridice, dar şi persoanelor fizice.

''Propunerea noastră este să se aplice tuturor contribuabililor, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Este un impuls pe care consider că trebuie să-l dăm economiei, coroborat cu ceea ce Codul fiscal aduce în 2016, pentru că de o parte ca stat primim mai multe venituri până în martie 2016 atunci când avem nevoie efectiv de bani, pe de altă parte, cei care au constângeri vis a-vis de penalităţile pe care trebuie să le suporte faţă de stat pot să aibă un nou început în economie'', a declarat pentru AGERPRES ministrul Finanţelor.

El a adăugat că se are în vedere şi un sistem de recompensare a celor care şi-au plătit penalităţile şi a celor care sunt ''la zi'' cu plăţile. ''Aşa este normal să facem, să privim spre ambele categorii'', a adăugat Teodorovici.

''Cei care pot beneficia de această ordonanţă, în sensul că li se vor şterge din penalităţi dacă ei îşi vor stabili un calendar de rambursare către stat, să nu fie blamaţi pentru că totuşi motivele care stau în spatele acestora sunt obiective. Să nu uităm că în anii 2010 — 2012, piaţa, economia în România a fost una la nivel foarte scăzut, au fost foarte multe firme închise, foarte multe companii care şi astăzi trag după acea perioadă din păcate nefastă pentru România'', a mai spus ministrul. 

Publicat în Economie

Banca Naţională a României (BNR) analizează oportunitatea de a interveni cu noi instrumente macroprudenţiale pentru evitarea unui nou boom în creditare, având în vedere creşterea creditării pentru persoane fizice cu 20% în doi ani, a declarat şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Eugen Rădulescu.

„Capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei s-a îmbunătăţit pe seama creşterii venitului disponibil şi a scăderii costului creditelor. Cu toate acestea, este nevoie de prudenţă. Este nevoie ca această creştere să fie monitorizată cum se cuvine de bănci şi de noi şi pot să vă spun că, în ceea ce priveşte Banca Naţională, noi analizăm măsura în care este nevoie, este util, este oportun să intervenim în acest proces cu noi instrumente macroprudenţiale, în vederea evitării repetării unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost până în 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru că atunci, încă în etapa post-comunistă, nu cunoscusem ce înseamnă recesiune”, a afirmat Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

El a făcut referire la o analiză a procesului de creditare din ultimii ani, din care a reieşit că reluarea acestei activităţi s-a realizat aproape exclusiv pe seama populaţiei.

„Creditul în lei pentru populaţie este singura porţiune care creşte semnificativ începând din 2013, cu 20% în acest interval de timp”, a spus Rădulescu.

Directorul BNR a precizat, pentru Agerpres, că această creştere a creditării, de 20% în doi ani, este încă rezonabilă, însă una de 30% nu ar mai fi rezonabilă.

Pe de altă parte, Eugen Rădulescu susţine că ar trebui mai degrabă să se stimuleze creditarea pe segmentul întreprinderi, pentru că ar genera o creştere economică mai sănătoasă. Pentru asta, însă, băncile trebuie să îşi pregătească mai bine personalul care se ocupă de intermedierea fianciară.

„Am făcut studii, iar rezultatele nu au fost încurajatoare. Modul de acordare a creditului lasă de dorit. De multe ori se face mai mult de computer decât de analist, iar cei care lucrează în această zonă nu sunt aşa de bine pregătiţi profesional, ceea ce nu face bine nici băncii, nici clientului”, a subliniat directorul BNR.

Reprezentantul Băncii Centrale a vorbit şi despre reluarea intermedierii financiare în România care, nu numai că este cea mai redusă din Europa, dar chiar a scăzut în ultimii patru ani.

„Politicile autorităţilor ar trebui să încurajeze creşterea intermedierii financiare, inclusiv prin evitarea unor măsuri care să distorsioneze rolul instituţiilor financiare în societate. Ideea de a anula clauze contractuale cu efect retroactiv, semnat în urmă cu 5, 6, 7 ani, ar avea efecte devastatoare. Dacă s-ar ajunge la o asemenea chestiune, pentru că unele propuneri au ajuns în faza de proiecte legislative, efectele ar putea fi devastatoare asupra sistemului financiar”, a atras atenţia acesta. 

Publicat în National