Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European şi raportor al Comisiei de Industrie, cercetare şi energie din Parlamentul European pentru modificarea Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă în ceea ce priveşte capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă a declarat că, în urma votului de azi din Comisia pentru Industrie, Energie şi Cercetare, România va fi avantajată de exceptarea de la principiul „Nu face rău semnificativ” pentru proiectele de infrastructură şi instalaţiile de petrol şi gaze, inclusiv pentru regenerabile, stocare, interconectori şi transportul energiei.
"Comisia Europeană avea deja în vedere derogarea pentru infrastructura şi instalaţiile de petrol şi gaze, dar am reuşit extinderea acestei derogări la regenerabile, stocare, interconectori şi transportul energiei. Pentru România înseamnă că pot fi demarate proiecte în domeniu mult mai rapid", a precizat Dan Nica, raportor ITRE pentru modificarea Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă în ceea ce priveşte capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă.
Europarlamentarul român susţine că "ne confruntăm cu o criză majoră din cauza pandemiei şi a războiului din Ucraina şi trebuie să luăm măsuri urgente. În acest spirit avem propunerea Comisiei pentru includerea unui capitol RepowerEU în Facilitatea de redresare şi rezilienţă (RRF). Comisia propune să ofere sprijin financiar, în cadrul RRF, pentru a înlătura blocajele din reţeaua europeană de gaze, în cazul încetării fluxurilor de gaze ruseşti", a subliniat Dan Nica.
Coordonatorul eurodeputaţilor S&D din Comisia pentru Industrie, Energie şi Cercetare a anunţat că s-au mai adoptat solicitarea ca măsurile din planurile naţionale să reflecte şi nevoile consumatorilor vulnerabili din sectorul energetic, precum şi flexibilitatea de a modifica planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, pentru a lua în calcul efectele războiului din Ucraina, în cazuri specifice şi justificate.

Publicat în Politica

Regatul Unit a importat aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc, evaluat la 220 de milioane de lire sterline (259 milioane de euro), de când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie o analiză a organizaţiei ecologiste Greenpeace, citată miercuri de EFE.
De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, nu mai puţin de opt petroliere au transportat ţiţei rusesc în Regatul Unit, iar un al nouălea care transportă 33.000 de tone de diesel rusesc se află în prezent ancorat în apropierea zonei de coastă din Immingham, comitatul Lincolnshire, în nord-estul Angliei, a mai menţionat organizaţia. Mai bine de patru cincimi din importurile de petrol au fost reprezentate de combustibil diesel rusesc, iar restul - de benzină.
Regatul Unit depinde în prezent de Rusia în proporţie de 8% în ceea ce priveşte petrolul şi de 18% la importurile de diesel şi, cu toate că a promis un ''sprijin de nezdruncinat'' Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson a lăsat uşa deschisă importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului.
Guvernul britanic a interzis navele aflate în proprietatea Rusiei, gestionate de această ţară sau sub pavilion rus, însă combustibilii fosili de provenienţă rusească pot intra în continuare în Regatul Unit cu ajutorul camioanelor cisternă aflate în proprietatea altor naţiuni, aminteşte Greenpeace.
Toate trimiterile de combustibili fosili de provenienţă rusească ce au ajuns în Regatul Unit de la începutul războiului din Ucraina au fost importate legal, ceea ce face ca interdicţia impusă de Londra asupra navelor ruse să fie simbolică, adaugă organizaţia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) propune reducerea limitei de viteză pe autostrăzi cu cel puţin 10 kilometri/oră şi promovarea telemuncii trei zile pe săptămână, unde este posibil, pentru a economisi petrolul şi a evita problemele de aprovizionare, relatează agenţia EFE.
Într-un decalog de măsuri pentru diminuarea consumului de petrol în contextul crizei generate de invazia rusă în Ucraina, publicat vineri, IEA calculează că, dacă aceste măsuri se vor aplica în ţările dezvoltate timp de patru luni, vor permite să se economisească aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi.
Printre sfaturile lansate de agenţie se mai numără: declararea zilelor de duminică drept "zile fără maşini" în oraşe, ieftinirea transportului public, stimularea populaţiei să se deplaseze mai mult pe jos sau cu bicicleta sau stabilirea unui trafic alternativ al maşinilor pe drumurile din zonele urbane.
De asemenea, alte propuneri vizează creşterea practicii de car sharing, promovarea unui mod de condus mai eficient pentru şoferii de camioane sau cei care livrează produse, optarea pentru călătoriile cu trenuri de mare viteză sau cu trenurile de noapte, în loc de utilizarea autovehiculelor, evitarea călătoriilor de afaceri atunci când există alternative sau accelerarea înlocuirii parcului auto cu autovehicule electrice sau mai eficiente.
Directorul general executiv al agenţiei, Fatih Birol, a avertizat într-un comunicat că, în contextul atacului Rusiei împotriva Ucrainei, "lumea s-ar putea confrunta cu cel mai mare şoc în privinţa ofertei de petrol din ultimele decenii, cu enorme implicaţii pentru economiile şi societăţile noastre".
De aici şi motivul apariţiei acestui plan de şoc, care se adaugă deciziei luate de statele membre la începutul lunii de a scoate pe piaţă 62,7 milioane de barili din rezervele strategice pentru a reduce tensiunile de pe piaţă, mai scrie EFE. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Contractele futures pe ţiţeiul Brent, referinţa internaţională a petrolului, au depăşit miercuri, 26 ianuarie 2022, preţul de 90 de dolari pentru prima dată din 2014, potrivit CNBC, citat de Financial Intelligence. Creşterea vine pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari dintre Rusia şi Ucraina şi pe măsură ce oferta rămâne restrânsă pe fondul unei reveniri a cererii.
Contractele futures pe ţiţeiul West Texas Intermediate, indicatorul de referinţă al petrolului din SUA, au avansat, de asemenea, cu peste 2%, până la 87,43 dolari pe baril.
Rebecca Babin, de la CIBC Private Wealth, a spus: „Catalizatorul pentru creşterea preţurilor la ţiţei este reprezentat de potenţialele sancţiuni împotriva Rusiei, care ar fi declanşate de o invazie a Ucrainei”.
Goldman Sachs a declarat că este puţin probabil să apară întreruperi în aprovizionare, dar că ar putea exista un avantaj pentru preţurile energiei, având în vedere o piaţă deja strânsă. „Pieţele de mărfuri sunt din ce în ce mai vulnerabile la întreruperi, după şocul iniţial de Covid”, a scris firma într-o notă către clienţi. La începutul acestei luni, Goldman Sachs a spus că ţiţeiul Brent poate ajunge la 100 de dolari pe baril până în al treilea trimestru.
Energy Information Administration a declarat că stocurile de ţiţei au crescut cu 2,4 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 21 ianuarie.

Publicat în Economie

Pe un câmp din apropierea comunei Schela, din judeţul Galaţi, a început să izvorască petrol. Localnicii au informat Garda de Mediu şi au aflat sursa scurgerilor.
„În data de 21 septembrie 2021, Garda de Mediu CJ Galaţi a primit o informare cu privire la o poluare pe raza comunei Schela. Echipa de permanenţă s-a deplasat la faţa locului identificând o conductă de petrol spartă ce aparţine OMV PETROM. Petrolul se scurgea pe cursul de apă "Căpăţîna", care datorita secetei era secat, pe o lungime de cca. 100 m. În timpul controlului s-a intervenit prompt de către operator pentru a limita poluarea. S-au dispus măsuri de curăţare a zonei poluate”, informează Garda de Mediu Galaţi.

Publicat în Eveniment

Preţul mediu pentru petrolul brut vândut de Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a scăzut pentru prima dată după 2009 sub pragul de 40 de dolari per baril, o dovadă a costurilor financiare ale strategiei cartelului de a-şi apăra cota de piaţă, transmite Bloomberg.

Preţul zilnic al aşa-numitului "Opec basket price", un indicator de referinţă calculat pe baza preţului petrolului vândut de cele 12 state membre ale OPEC, a coborât vineri până la 39,21 dolari per baril, potrivit datelor comunicate de secretariatul general al OPEC. Preţul din "Opec basket price" este în mod normal sub cotaţiile futures la ţiţei în condiţiile în care unele state membre OPEC produc un petrol cu un conţinut mai mare de sulf şi care este mai puţin profitabil de rafinat.

Preţul barilului de ţiţei s-a redus cu 40% în acest an, ajungând la mai puţin de 45 de dolari, pe măsură ce OPEC a decis să-şi apere cota de piaţă în faţa rivalilor prin pomparea unei cantităţi record de ţiţei în pofida scăderii preţurilor.

„Preţurile scăzute la petrol nu sunt o problemă doar pentru producătorii cu costuri ridicate. Ele creează şi un mediu fiscal dificil pentru statele OPEC”, susţine Olivier Jakob, director la firma de consultanţă Petromatrix GmbH.

Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, estima săptămâna trecută că pe baza preţurilor actuale la ţiţei veniturile anuale ale OPEC ar putea fi reduse până la 550 miliarde de dolari, de la o medie de 1.000 de miliarde de dolari în fiecare din ultimii cinci ani. Chiar şi Arabia Saudită, cel mai important membru al OPEC, ar putea înregistra în acest an un deficit bugetar care potrivit Fondului Monetar Internaţional va trece de 20% din PIB.

Cu toate acestea, IEA estimează că preţurile scăzute la petrol vor mai dura câţiva ani, urmând să revină treptat până la 80 de dolari pe baril abia în 2020.

Miniştrii Petrolului din statele OPEC urmează să revizuiască politica grupului a următoarea lor reuniune programată a avea loc la începutul lunii decembrie.

Publicat în Mapamond

Gigantul Chevron are în plan extinderea capacităţii oleoductului ce aduce sutele de milioane de tone de ţiţei din Kazakhstan către portul rusesc de la Marea Neagră Novorossiisk şi, de acolo, către ţările UE. Dar tranzitul pe petrolier prin Bosfor este scump. O variantă mai ieftină ar fi construcţia unui oleoduct pe teritoriul ţării noastre, România având astfel şansa să câştige din tarifele impuse pe tranzitul ţiţeiului.

Chevron face lobby pe lângă guvernul Bulgariei pentru construcţia oleoductului Burgas-Alexandroupolis, care ar avea ca scop aducerea energiei caspice în Marea Mediterană via Marea Neagră, de unde să ajungă mai repede şi mai ieftin prin Bosfor în ţările care îl vor din UE,  potrivit agenţiei bulgare Novinite, care citează TASS. Informaţia a fost prezentată iniţial de preşedintele Transneft, compania naţională de transport de ţiţei din Rusia, Nikolay Tokarev. Burgas-Alexandropolis ar fi doar o extensie a unui plan mai mare al americanilor, care, oarecum surprinzător, se găsesc pe acelaşi palier cu ruşii, de a „lărgi” drumul ţiţeiului caspic către Europa. De altfel, americanii, în prezent, sunt foarte activi în sectorul petrolier din Kazakhstan, făcând toate demersurile pentru ca din ce în ce mai mult din energia caspică să ajungă către clienţii din Europa.

Potrivit Reuters, concernul condus de Chevron şi Exxon Mobil - Tengizchevroil, în care KazMunaiGas deţine un procent de 20% din acţiuni, iar grupul rus Lukarco 5%, a produs anul trecut 26 de milioane de tone de ţiţei în câmpul petrolifer Tengiz, fiind prima companie petrolieră ca producţie din ţară. În 2021, producţia este estimată să ajungă la 38 de milioane de tone. Toată această cantitate uriaşă de ţiţei are nevoie de un drum de ieşire cât mai mare către clienţii din Vest.

De aceste proiecte este direct interesată şi România, pentru că poate profita, la rândul său, de extinderea de capacitate a CPC. Mai mult ţiţei adus la Novorossiisk înseamnă şansa ca o parte din el să ajungă la terminalele româneşti din Marea Neagră - Midia, a Rompetrol, şi Constanţa, a Oil Terminal, cu o capacitate cumulată de zeci de milioane de tone. De aici, fie se descarcă şi se reîncarcă pe un alt petrolier care să ducă ţiţeiul la destinaţie, fie, varianta cea mai bună pentru România, poate fi injectat în sistemul naţional, care îl poate transporta către graniţa de vest şi, de acolo, către diverşi clienţi din Europa. În acest caz, România ar putea beneficia de sume considerabile din taxa de tranzit. Astfel, proiectul oleoductului pan-european(PEOP) Constanţa-Trieste, uitat deja de autorităţile din România, devine din nou fezabil. El presupune construcţia unei conducte care să transporte ţiţeiul din Constanţa până la Trieste, în Italia. Acest proiect nu a avansat mai deloc de la lansarea sa, în 2008. Recent, însă, grupul rus Gazprom, prin filiala sa Nis Petrom, şi-a exprimat autorităţilor române intenţia de a investi într-o variantă scurtă a Constanţa-Trieste, anume Constanţa-Pancevo, tronsonul Piteşti-Pnacevo. Ruşii ar fi interesaţi, astfel, să poată aducă mai repede şi mai ieftin ţiţeiul în rafinăria lor din Serbia pentru procesare. Deocamdată, nicio decizie oficială nu a fost luată, dar, datorită poziţiei strategice, România începe să devină un hub regional pentru ţiţeiul caspic pe ruta către marii clienţi din Europa.

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Oleoductul avea rolul de a reduce dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

Proiectul oleoductului Burgas-Alexandropolis a fost suspendat în 2011, pentru că autorităţile bulgare au invocat problemele de mediu aferente construcţiei şi operării sale. Proiectul fusese lansat în 2007 de partenerii Rusia, Bulgaria şi Grecia. Companiile ruseşti Transneft, Rosneft şi Gazpromneft sunt acţionari cu 51%, în timp ce Bulgaria şi Grecia deţin câte 24,5% din acţiuni. Costul acestui proiect a fost estimat la 1 miliard de euro. 

Publicat în Mapamond