19% dintre angajatorii români vor să facă angajări în următoarele trei luni, 11% dintre ei spun că vor concedia, în vreme ce majoritatea nu prevăd schimbări în privinţa numărului de salariaţi, arată cea mai recentă ediţie a studiului Manpower privind perspectivele angajării de forţă de muncă, făcut public azi, 8 septembrie. Trimestrul al patrulea din 2015 este primul din ultimii şapte ani în care perspectivele s-au îmbunătăţit suficient pentru a se apropia de cotele de dinainte de criză, a spus Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

"Creşterea încrederii angajatorilor români este îmbucurătoare, mai ales având în vedere evoluţiile economice recente din regiune. Tendinţele de îmbunătăţire a Previziunii Nete de Angajare din ultimii doi ani, care au culminat în cea mai robustă Previziune din 2008 până în prezent, sugerează că relativa accelerare a angajărilor este sustenabilă, iar crearea de noi locuri de muncă ar putea continua într-un ritm mai apropiat de nevoile candidaţilor", spune Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

Pentru al unsprezecelea trimestru consecutiv, angajatorii din industrie prelucrătoare sunt cei mai optimişti, raportând o previziune netă de angajare de 25%, cu 5 puncte procentuale mai puternică decât cea din trimestrul III şi cu 13 puncte procentuale mai robustă decât cea din trimestrul IV al anului 2014.

Cea mai semnificativă îmbunătăţire de la trimestru la trimestru este raportată însă în sectorul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde previziunea netă de angajare de 20% este cu 12 puncte procentuale mai puternică decât în trimestrul III, în timp ce dintr-o perspectivă anuală, cea mai mare îmbunătăţire este raportată în sectorul construcţii, previziunea netă de angajare de +18% din trimestrul IV din 2015 fiind cu 21 puncte procentuale mai puternică decât în perioada similară a anului trecut. 

Perspectivele din sectorul energie electrică, apă, gaz continuă însă să fie negative de cinci trimestre consecutiv.

Angajatorii din regiunile Centru şi Nord-Vest spun că vor face cele mai multe angajări în următoarele trei luni; în aceste regiuni previziunea netă de angajare este de 14%.

Perspectivele sunt mai luminoase decât în trimestrul III în şase din cele opt regiuni, dat fiind că angajatorii din Nord-Vest raportează o îmbunătăţire de 6 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, iar cei din regiunile Sud şi Bucureşti şi Ilfov îmbunătăţiri de 3, respectiv 4 puncte procentuale.

Previziunea slăbeşte însă faţă de trimestrul anterior în regiunea Vest, înregistrând un declin de 10 puncte procentuale.

În regiunea Sud-Vest, 1 din 5 angajatori se aşteaptă la reduceri ale personalului în ultimul trimestru din 2015.

Previziunea netă de angajare de 2% rămâne însă pozitivă şi relativ stabilă faţă de trimestrul III şi se îmbunătăţeşte cu 8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Planurile de angajare sunt pozitive indiferent de dimensiunea organizaţiei angajatoare, dar angajatorii din organizaţii mari, cu peste 250 de angajaţi, rămân cei mai optimişti, iar cei din micro-organizaţii, cu până la 10 angajaţi, manifestă cea mai multă prudenţă.

"Revenirea din recesiune a fost prelungită şi neuniformă, astfel încât trimestrul IV/2015 este primul din ultimii şapte ani în care perspectivele s-au îmbunătăţit suficient pentru a se apropia de cotele de dinainte de criză. Este un debut încurajator, pe care sperăm că un mediu economic şi fiscal propice şi stabil îl poate transforma dintr-un impuls pe trei luni într-o tendinţă pe termen mai lung", a adăugat Valentin Petrof.

Previziunea netă de angajare se obţine făcând diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locaţia lor, în trimestrul următor.

Pentru ţările care au acumulat date cel puţin 17 trimestre consecutiv, printre care şi România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepţia cazului în care se specifică altfel.

Studiul Manpower privind perspectivele angajării de forţă de muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi peste 59.000 de angajatori din 42 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor.

Studiul este un barometru al tendinţelor şi activităţilor de pe piaţa forţei de muncă, fiind utilizat de Banca Naţională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflaţie şi ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice şi sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analişti financiari şi economici din întreaga lume în evaluarea situaţiei pieţelor de forţă de muncă.

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 15 – 28 iulie 2015 pe un eşantion reprezentativ de 626 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%. 

Publicat în Economie

Până pe 27 august se desfăşoară preselecţia candidaţilor pentru învăţământul profesional tehnic de stat, conform calendarului stabilit de Ministerul Educaaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru elevii care nu au participat la etapa I de admitere şi care au solicitat să participe la admiterea în acest sistem educaţional cu durata de 3 ani, în etapa a II-a. 

Admiterea în învăţământul profesional cu durata de 3 ani se desfaşoară anul acesta în 3 etape: prima s-a derulat de pe 8 iunie şi până pe 15 iulie, etapa a II-a început în 20 august şi se va finaliza pe 2 septembrie, iar etapa a III-a, care va începe în 3 septembrie şi se va încheia pe 8 septembrie, se va organiza pentru absolvenţii de gimnaziu care concurează pe locurile rămase neocupate, şi care nu au mai participat la nici o repartizare sau nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapelor anterioare. 

Potrivit declaraţilor inspectorului şcolar general adjunct Diamanta Bulai, la deschiderea Târgului de Meserii 2015, din primăvară, cifra de şcolarizare stabilită la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi este de peste 1.000 de locuri, numai în învăţământul şcolar profesional. Numărul de clase pregătite este cu mult mai mare decât cel de anul trecut - 40 de clase la nivelul judeţului, dintre care jumătate numai în municipiul Galaţi - în condiţiile în care noile clase înfiinţate au apărut la liceele care au reuşit să atragă şi să semneze contracte cu agenţii economici interesaţi să îşi pregătească lucrătorii proprii.

Îmbucurător este faptul că oferta educaţională a IŞJ Galaţi, care acoperă aproape toate meseriile cerute astăzi pe piaţa muncii, a devenit din acest an regională, şi se adresează şi absolvenţilor de gimnaziu din judeţele vecine care vor să se pregătească într-un  sistem profesional tehnic (IPT) bine structurat. Această paletă diversificată a fost rezultatul unei ample analize a echipei de inspectori locali şi a unui studiu-raport făcut public de conducerea IŞJ Galaţi, odată cu lansarea proiectului de reformare a învăţământului profesional tehnic de stat la Galaţi. S-a plecat de la o concluzie sumbră a evidenţelor ultimilor ani: nu mai avem şcoală profesională propriu-zisă în Galaţi. În aceste condiţii, fiecare liceu a pregătit o clasă sau două pentru acest tip de învăţământ. 

 

IŞJ Galaţi vrea să reformeze sistemul de învăţământ profesional gălăţean

 

„Unul din obiectivele prioritare ale sistemului educaţional este formarea competenţelor şi aptitudinilor, a abilităţilor de integrare pe piaţa forţei de muncă şi realizarea carierei profesionale. În aceste condiţii, învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Galaţi, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social”, se precizează în proiectul ce vizează adaptarea învăţământului profesional şi tehnic la dinamica economico-socială a judeţului. Plecând de la acest deziderat, IŞJ Galaţi a luat în calcul şase măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse: corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT; dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET; dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere; asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie; dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT. 

Astfel, s-a identificat profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă. El pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel local): mecanică, construcţii, industria alimentară, comerţ, electric. Cei aproape o sută de agenţi economici locali şi regionali atraşi pentru a susţine locurile de studiu în sistem ÎPT provin şi vor investi, de fapt, tocmai în pregătirea viitorilor tehnicieni din aceste domenii.

Studiul realizat este cu atât mai interesant cu cât oferă o perspectivă şi asupra evoluţiei pieţei muncii, cel puţin la nivel zonal. Studiile arată că: domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: mecanic, construcţii, industria alimentară (locuri de muncă vacante  în creştere, şomaj  în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare); domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă, număr semnificativ de  locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă sunt: mecanică, comerţ, turism şi alimentaţie, fabricarea produselor din lemn; domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri negativă, număr important de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă sunt: electromecanică, electronică şi automatizări; domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice.

Până acum, doar 5% dintre absolvenţii care nu şi-au continuat studiile au reuşit o inserţie de succes, iar cercetările arată că profilul absolvit influenţează şansele subiecţilor. Din analiza ratei inserţiei de succes în funcţie de profilul absolvit se desprinde concluzia că absolvirea profilului tehnic facilitează într-o măsură mai mare inserţia profesională de succes. 

În 2015 elevii şcolilor profesionale cu durata de 3 ani vor primi lunar o bursă de 200 de lei, susţinere financiară de stat prin Programul naţional de protecţie sociala "Bursa profesională". Cum învăţământul profesional de 3 ani se înfiinţează în şcolile unde există parteneriat cu cel puţin o companie, elevii pot beneficia şi de susţinere financiară, stimulente şi alte forme de sprijin acordate de partenerul de practică (agenţi economici care au contracte de parteneriat cu Inspectoratul Şcolar pentru susţinerea unor clase profesionale). Ei vor face practica la companie, au mentor din partea acesteia, firma este implicată în cursurile teoretice, iar după absolvirea şcolii profesionale, elevii au întâietate la angajarea în companiile unde au facut practică. Învăţământul profesional cu durata de 3 ani se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale. 

Din datele statistice centralizate la admitere în această perioadă, numărul exact de locuri pregătite pentru 2015 în învăţământul profesional tehnic de stat pentru judeţul Galaţi a fost de 1.157 (faţă de 39.501 locuri la nivel naţional). IŞJ Galaţi a înregistrat doar 498 elevi înscrişi pentru preselecţie în etapa a II-a (faţă de 20.004 absolvenţi înscrişi în toată ţara), având o pondere de 1,26% elevi înscrişi din tottalul locuri aprobate pe ţară (faţă de  50,64% ponderea naţională). Pentru etapa a II-a, la nivelul judeţului Galaţi mai erau 659 locuri libere (faţă de 19.507 de locuri la nivelul întregii ţări), iar ponderea locurilor libere în totalul locurilor aprobate pentru calificare înregistrată la nivel local este de 56,96% (faţă de 49,38% naţional).

Publicat în Comunitate