Guvernul indian a interzis recent mai multe tipuri de obiecte de plastic de unică folosinţă pentru a lupta contra deşeurilor care sufocă râurile şi otrăvesc fauna şi flora. Printre obstacole se numără, însă, producătorii nepregătiţi şi reticenţa consumatorilor de a plăti mai mult, afirmă experţii, informează AFP. Vaci care pasc plastic? O imagine devenită una obişnuită în numeroase oraşe indiene. Iar în statul nordic Uttarakhand au fost găsite urme de plastic în excrementele elefanţilor de pădure, potrivit unui studiu. India generează aproximativ patru milioane de tone de plastic pe an, din care o treime nu este reciclată şi ajunge în diverse căi navigabile şi gropi de gunoi. Aceste deşeuri iau foc în mod regulat, agravând poluarea atmosferică. Jumătate dintre aceste deşeuri provin din obiecte de unică folosinţă. O realitate pe care noua interdicţie impusă de această ţară speră să o schimbe. Măsura va viza producţia, importul şi vânzarea unor obiecte precum paiele pentru băuturi, paharele de plastic, precum şi ambalajele pachetelor de ţigări. Produse precum pungile de plastic sub o anumită grosime sunt deocamdată exceptate. Prima interdicţie a fost introdusă în 2018 de prim-ministrul Narendra Modi, iar autorităţile au promis de atunci că vor înăspri regulile. Inspectorii au fost detaşaţi recent pentru a verifica dacă furnizorii şi distribuitorii nu încalcă interdicţia, cu riscul unei amenzi de până la 100.000 de rupii (1.209 euro) sau a unei pedepse de cinci ani de închisoare. Lobby Aproximativ jumătate din regiunile Indiei au încercat deja să impună acest tip de reglementare, dar, după cum demonstrează starea râurilor şi a gropilor de gunoi, succesul a fost redus. Companiile din industria materialelor plastice, care angajează milioane de oameni în ţară, obiectează că alternativele sunt scumpe şi fac presiuni asupra guvernului să amâne interdicţia. Pintu, care îşi câştigă existenţa servind clienţilor apă de cocos cu pai de plastic, este direct afectat de decizia guvernului. Trecerea la "paiele de hârtie, scumpe, va fi dificilă. Probabil că voi transfera costul clienţilor", a declarat el pentru AFP de la New Delhi. "Am auzit că ar ajuta mediul înconjurător, dar nu văd cum ar putea schimba ceva pentru noi", a explicat el. Potrivit analiştilor de la societatea GlobalData, băuturile din carton cu paie de plastic reprezintă 35% din volumul băuturilor răcoritoare, ceea ce înseamnă că producătorii vor fi "puternic afectaţi". Iar "masele sensibile la preţ nu sunt în măsură să plătească factura pentru alternativele ecologice", a precizat Bobby Verghese de la GlobalData. Dificultăţi Jigish N. Doshi, preşedintele grupului industrial Plastindia Foundation, se aşteaptă la pierderi "temporare" de locuri de muncă, dar estimează că problema mai mare vizează companiile "care au investit un capital uriaş în utilaje care probabil nu vor mai fi utile" după interdicţie. "Nu este uşor să fabrici produse diferite (...) guvernul ar putea ajuta oferind nişte subvenţii şi ajutând la dezvoltarea şi cumpărarea de produse alternative", a declarat Doshi pentru AFP. Pentru Satish Sinha, de la grupul de mediu Toxics Link, "va exista rezistenţă iniţială", deoarece va fi dificil de găsit înlocuitori. "Vor fi dificultăţi şi riscăm să plătim preţul, dar dacă luăm mediul în serios, este o problemă importantă care necesită un efort concertat", a adăugat el. Ecoware, o companie tânără care încearcă să participe la schimbare, fabrică produse biodegradabile de unică folosinţă la fabrica sa din afara New Delhi. Directoarea generală Rhea Mazumdar Singhal a explicat pentru AFP că tocmai starea deplorabilă a gropilor de gunoi şi consumul abundent de plastic au determinat-o să creeze această companie. "Am mai văzut multe interdicţii, dar în calitate de cetăţeni noi deţinem puterea", a argumentat ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În total, Statele Unite au generat aproximativ 42 de milioane de tone de deşeuri de plastic în 2016 - mai mult decât dublu faţă de China şi mai mult decât ţările Uniunii Europene la un loc. Cu toate acestea, Statele Unite reprezintă mai puţin de 5% din populaţia lumii. În medie, fiecare american generează 130 de kilograme de deşeuri de plastic pe an, iar Regatul Unit, al doilea fiind în top, de 98 de kilograme de persoană pe an. În Franţa, media este de 43 de kilograme.
„Succesul invenţiei miraculoase a materialelor plastice în secolul al XX-lea a produs şi un potop de deşeuri de plastic la nivel global, oriunde ne uităm”, a scris Margaret Spring, preşedintele grupului de experţi care a scris acest raport comandat de Congresul SUA. Ea a numit problema o „criză de mediu şi socială”.

Un camion de gunoi descărcat în mare în fiecare minut

Cel puţin 8,8 milioane de tone de deşeuri de plastic ajung în ocean în fiecare an în întreaga lume - echivalentul unui camion de gunoi aruncat în mare în fiecare minut, potrivit raportului. Toate materialele plastice, inclusiv cele aruncate pe uscat, sunt probabil să ajungă în ocean, prin râuri, de exemplu, adaugă el. În ritmul actual, cantitatea de plastic turnată în ocean ar putea ajunge la 53 de milioane de tone pe an până în 2030, sau jumătate din greutatea totală a peştilor capturaţi în ocean anual.
Producţia de plastic a explodat, mai ales din anii 1980, dezvoltarea reciclării nu a urmat acest val.
Raportul recomandă dezvoltarea unei strategii naţionale în Statele Unite până la sfârşitul anului 2022. Acesta detaliază mai multe axe pentru abordarea problemei, de exemplu prin stabilirea unei limite a producţiei de plastic nereciclat, prin captarea de plastic mai bun în mediu sau prin dezvoltarea înlocuitorilor. De asemenea, recomandă o mai bună colectare a datelor privind generarea de plastic, de exemplu prin identificarea celor mai mari surse de deşeuri.
„Acesta este cel mai cuprinzător şi judicios raport despre poluarea cu plastic publicat vreodată”, a declarat Judith Enk, preşedintele asociaţiei Beyond Plastics. „Nu mai putem ignora rolul Statelor Unite în criza poluării cu plastic, una dintre cele mai mari ameninţări de mediu cu care se confruntă oceanele şi planeta noastră astăzi”, a mai reacţionat Christy Leavitt, directorul campaniei pentru materiale plastice din cadrul ONG-ului Oceana.

Publicat în Mapamond

Serviciul de Evidenţă a Persoanei Galaţi nu poate elibera noi cărţi de identitate de mai bine de două luni de zile. Aceeaşi situaţie este în toată ţara şi este generată de criza materialului plastic pe care se tipăresc actele de identitate şi care se prelungeşte fără ca reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date să dea vreo explicaţie cu privire la rezolvarea acestei crize. Trebuie menţionat faptul că materialul plastic pe care se tipăresc cărţile de identitate se distribuie de la Bucureşti către toate Serviciile de Evidenţă a Persoanei din ţară.

În acest moment, în Galaţi, întârzierile depăşesc şi termenul prevăzut de lege pentru eliberarea documentelor de identitate, adica 30 zile plus încă 15 zile în situaţii excepţionale. Serviciul de Evidenţă a Persoanei Galaţi abia reuşeşte să elibereze cărţile de identitate pentru gălăţenii care au solictat acest lucru în data de 16 februarie 2021.

Cei cărora le-a expirat cartea de identitate trebui să ştie însă că potrivit dispoziţiilor Legii 55/2020 privind măsurile pentru combaterea şi prevenirea efectelor pandemiei de COVID-19, actele de identitate care au expirat începând cu data de 01 martie 2020 sunt valabile şi pot fi utilizate în relaţia cu instituţille publice sau cu persoanele juridice de drept privat, care au obligaţia de a le accepta pe tot parcursul stării de alertă, dar şi pe o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Persoanele cărora le-au expirat actele de identitate nu pot să părăsească ţara, dar nu pot realiza nici operaţiuni bancare la ghişeuri.

Directorul Serviciului de Evidenţă a Persoanei Galaţi, Silviu Bacalum, a afirmat că luni, 12 aprilie 2021, va transmite un comunicat de presă cu privire la acest subiect.

Publicat în Știrea zilei

La Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi poate fi vizitată, de miercuri, 07 aprilie 2021, expoziţia de fotografie „Cu apele curate”, compusă din 35 instantanee surprinse de fotograful tulcean Vlad Bâscă într-o tabăra de ecologizare din Delta Dunării, în 2019.
Manifestarea face parte din programul „Cu apele curate”, un apel la implicarea comunităţilor din oraşele dunărene în combaterea poluării cu plastic a apelor Dunării, program derulat de Asociaţia „Mai Mult Verde” România (susţinuţi de Lidl România). Pentru evenimentul de la Galaţi, muzeul gălăţean a primit sprijinul Asociaţiei „Grow Up” Galaţi.
Pe parcursul ecologizării din Delta Dunării, 100 de voluntari au reuşit să strângă 5 tone de deşeuri de pe Insula Sacalin şi de pe plajele comunei Sfântu Gheorghe. Prezent la acţiune, Vlad Bâscă a imortalizat imaginea nefirească pe care o creează deşeurile plastic în mijlocul naturii, iar dincolo de talentul său artistic, descoperim în fotografiile sale un îndemn la responsabilitate şi respect faţă de biodiversitate.
„Estimările arată că în 2050 vom avea în apele planetei mai mult plastic decât peşte. România este în trendul mondial, deci nu stăm bine deloc. Evaluările ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - vorbesc despre 1533 tone de plastic transportate anual pe Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin ţara noastră. Până la Dunăre şi pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel, acumulează cantităţi imense de plastic, iar asta duce la distrugerea biodiversităţii acvatice, scăderea drastică a calităţii apelor din care ne alimentăm şi deteriorarea peisajului“, se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Galaţi.
Proiectul „Cu apele curate” vizează atât poluarea istorică, prin acţiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât şi măsuri de prevenire şi combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un debit de 4,2 tone/zi de deşeuri, sunt necesare acţiuni extinse, şi menţinute pe un termen lung, în tot bazinul Dunării şi al afluenţilor săi, atât în România cât şi în ţările riverane.

Publicat în Comunitate

Mulţi oameni nu au auzit niciodată de semnele care sunt trecute pe spatele sticlelor de plastic, iar alţii pur şi simplu le ignoră. Specialiştii susţin că este important să cunoşti ce înseamnă fiecare semn cu care este marcată orice sticlă de plastic. Asta pentru că orice fel de plastic conţine substanţe chimice care pot provoca diferite probleme pentru organismul uman. Iată ce înseamnă fiecare simbol care este trecut pe spatele sticlelor din plastic şi de ce anume trebuie să ţii cont: 

 

PET sau PETE

 

PET este unul din materialele plastice cele mai frecvent utilizate în produsele de consum, şi se găseşte în mare parte în sticlele de plastic care conţin apă îmbuteliată. Acest ambalaj este destinat pentru recipiente de unică folosinţă. Utilizarea repetată creşte riscul de dezvoltare al bacteriilor. Aceste sticle pot elibera metale grele şi substanţe chimice care afectează echilibrul hormonal. Plasticul de tipul PET este dificil de decontaminat, iar o curăţare corespunzătoare necesită substanţe chimice nocive.

 

HDP sau HDPE

 

Plastic HDPE este plasticul rigid folosit pentru a face cutii de lapte, detergent şi sticle de ulei, jucării, şi unele pungi de plastic. Acest tip de plastic practic nu conţine chimicale. Experţii recomandă să alegi aceste sticle atunci când cumperi apă îmbuteliată, pentru că sunt, probabil, cele mai sigure şi astfel, conţin cea mai curată apă pe care o poţi găsi pe piaţă.

 

PVC sau 3V

 

PVC-ul este un material plastic moale, flexibil, folosit pentru a face transparent un anumit ambalaj alimentar. Se găseşte în sticlele de ulei, inelele de dentiţie pentru copii şi în jucăriile pentru animalele de companie. Acest tip de plastic eliberează două substanţe chimice toxice care afectează hormonii umani. Experţii recomandă pe cât posibil să eviţi să cumperi un produs care conţine astfel de plastic.

 

LDPE

 

Acest plastic nu trebuie utilizat în producţia de sticle, chiar dacă nu transmite substanţe chimice în apă. Cu toate acestea, nu este o idee bună să cumperi un produs care conţine acest tip de plastic, pentru că el conţine substanţe chimice periculoase care pot altera unele produse de consum.

 

PP

 

Este un alt tip de plastic de culoare albă sau semi-transparent, folosit ca ambalaj pentru siropuri şi cupe de iaurt. Acest tip de plastic are calităţi excelente care rezistă la tranzitul de temperatură. Când este încălzit, acesta nu se topeşte. Astfel, este relativ sigur. De asemenea, serveşte ca o barieră bună împotriva umezelii, grăsimii şi substanţelor chimice. 

Publicat în Sanatate

Drumurile ar putea fi pavate în curând cu materiale ecologice, provenite din deşeuri de plastic şi alge. Plasticul a devenit omniprezent în societatea contemporană, producţia crescând de 150 de ori în 50 de ani la scară europeană, relatează huffingtonpost.fr.

O producţie din materiale plastice reciclate şi găsirea unor pieţe de desfacere pentru aceasta constituie piste de cercetare prioritare pentru a putea face faţă scăderii resurselor naturale. O firmă olandeză a dezvăluit un proiect (aflat încă în stare de concept) de drumuri acoperite cu plastic reciclat, iar la Nantes (Franţa) o echipă de cercetători a pus la punct un biobitum pe bază de alge.

La scară europeană numai 25% din deşeurile de plastic sunt reciclate şi la scară mondială peste 55% ar fi incinerate. Argumentul este prezentat de firma olandeză VolkerWessels în promovarea proiectului "PlasticRoad", care constă în înlocuirea asfaltului, responsabil în fiecare an de 1,6 milioane de tone de emisii de CO2 la nivel mondial, cu un strat realizat integral pe bază de sticle de apă folosite, recuperate îndeosebi din oceane, pe care le poluează. Potrivit firmei, procedeul ar oferi multe avantaje. Durata de viaţă a drumurilor astfel pavate ar fi de trei ori mai mare decât în cazul asfaltului. Îmbrăcămintea ar putea rezista la mari variaţii de temperatură (de la -40 la +80 de grade Celsius) şi ar necesita mai puţine lucrări de întreţinere decât asfaltul. Punerea lui în operă ar fi mai rapidă (fiind asigurată cu blocuri prefabricate în uzină), iar cablurile şi a alte reţele ar fi mai uşor de integrat.

Acest proiect promiţător nu a fost încă implantat pe vreo infrastructură, însă oraşul Rotterdam s-a arătat interesat în a-l testa în curând.

Pentru reînnoirea materialelor cu care se îmbracă şoselele se cercetează şi alte piste. Printre acestea se remarcă un proiect de realizare a unui biobitum pe bază de alge. El face obiectul programului Algoroute, dezvoltat de cercetători francezi de la Universitatea din Nantes şi CNRS. După compactarea unor reziduuri de spirulină şi utilizarea unui procedeu de lichefiere, cercetătorii au amestecat algele şi apă sub presiune, obţinând un lichid negru, vâscos şi hidrofob, cu foarte bune caracteristici tehnice. Dezvoltarea industrială a acestei inovaţii a fost asumată de firma AlgoSource Technologies, încheie huffingtonpost.fr.

Publicat în Mozaic