Festivalul Internaţional de Literatură "POEZIA - PORT LA DUNĂRE", organizat la Galaţi, în perioada 28 iunie - 03 iulie 2022, şi-a început activitatea în forţă. Evenimentul organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud Est împreună cu parteneri-instituţii de prestigiu din Galaţi şi din ţară, se bucură de participarea a oamenilor de litere din ţările riverane Dunării. În seara zilei de miercuri, 29 iunie 2022, o mare parte din participanţi au admirat Dunărea de sus, de pe impresionantul pod care face legătura cu Dobrogea. Printre cei prezenţi au fost Varujan Vosganian, preşedintele scriitorilor din România, Viorel Dinescu, Victor Cilincă, Nichita Danilov şi Adrian Zăinescu, alături de Florina Zaharia, din partea Filialei Sud Est. Au mai participat Doina Cucu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, şi Vali Viorel Sandu, directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos".

"Ziua Dunării a adus la Galaţi peste 50 de scriitori din 9 ţări riverane Dunării şi din România. Aceştia au avut parte de cea mai frumoasă şi inedită experienţă şi anume vizita la Podul de peste Dunăre care s-a materializat prin implicarea Consiliului Judeţean Brăila, a domnului preşedinte Iulian Francisk Chiriac şi a Consiliului Judeţean Galaţi prin dl preşedinte Costel Fotea. Astfel, scriitorii au scris o pagină istorică în Albumul Dunării. Pe lângă specialişti, la pod, scriitorii au fost întâmpinaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, dl Iulian Francisk Chiriac care a însoţit delegaţia. Un alt moment important pentru Galaţi a fost editarea unei Enciclopedii a Dunării care a apărut la Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos cu sprijinul Consiliului Judeţean Galati şi a Primăriei Municipiului Galaţi. Acest volum a fost oferit invitaţilor la întâlnirea de la Consiliului Judeţean. De asemenea, prima zi de festival a fost punctată şi de dl primar Ionuţ Pucheanu care a oferit scriitorilor trofeul-simbol al festivalului Stiloul Dunării. Sub genericul ART CITY, Ziua Dunării a fost o sărbătoare a gălăţenilor, a scriitorilor şi a instituţiilor care au susţinut şi promovat acest festival: Primăria Municipiului Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi şi Consiliul Judeţean Brăila", au transmis reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud Est.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Regional

Podul peste râul Siret, care face legătura între localităţile Sagna şi Luţca din judeţul Neamţ şi care s-a prăbuşit în timp ce pe el rulau un autocamion cu nisip şi o autoutilitară, nu se află în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), precizează compania de drumuri, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, podul este în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ şi a fost construit, reabilitat şi consolidat sub autoritatea CJ Neamţ.

"Acest eveniment arată, cu atât mai mult, importanţa verificării şi intervenţiilor pentru reparaţiile şi reabilitările podurilor. Din acest motiv, CNAIR verifică periodic starea podurilor şi, acolo unde se impune, intervine rapid cu diverse măsuri. În cazul în care există suspiciuni de neîndeplinire a minimelor criterii de siguranţă a unui pod, compania poate merge până la închiderea totală a circulaţiei pe acesta. Pentru a nu se ajunge, însă, la închiderea circulaţiei, CNAIR intervine la podurile aflate în administrare atunci când este nevoie, chiar cu riscul unor reacţii negative din partea opiniei publice", precizează compania.

CNAIR aminteşte că la podurile dunărene Borcea şi Cernavodă, la viaductul Valea Poştei de pe DN7 (Călimăneşti) precum şi la pasajul de pe DN1 de la Otopeni s-a intervenit pentru reabilitarea structurilor sau înlocuirea unor elemente, cu mult înainte ca situaţia să prezinte riscuri pentru circulaţie.

"CNAIR şi-a asumat riscul unor critici din partea participanţilor la trafic, nemulţumiţi că lucrările îngreunează circulaţia, şi a pus întotdeauna pe primul loc siguranţa şi viaţa cetăţenilor", subliniază sursa citată.

Amintim că joi, 09 iunie 2022, în jurul orei 14.00, podul care traversează râul Siret pe DJ 207 A, dintre localităţile Luţca şi Sagna, s-a prăbuşit în timp ce pe el rulau un autocamion cu nisip şi o autoutilitară.
Şoferul autocamionului, un bărbat în vârstă de 56 de ani, a fost rănit uşor, fiind transportat la spital.

Legătura cu Galațiul

Demn de precizat este că o parte din asocierea de firme care a construit acest pod face şi podul hobanat de pe Drumul de Centură Galaţi.

La Neamţ, lucrările au fost adjudecate de Aqua Parc (actuala Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi) – Mavgo Holding – Danlin XXL S.R.L. – Darcons – Trust CCDP –  Hydrostroy AD – Alido Proiect – Rutier Consult.

La Galaţi, licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. Aqua Parc S.R.L. (Roznov, jud. Neamţ) (Lider) & S.C. Mavgo Holding S.R.L. Com. Tasca, jud. Neamţ (Asociat 1) & Hydrostroy AD Soa, Bulgaria (Asociat 2) & S.C. Ideal Windows S.R.L. Sat Costi, com. Vânători, jud. Galaţi (Asociat 3) & S.C. SPC Elite Consulting S.R.L. Iaşi (Asociat 4) având ca subcontractori Electrofor S.R.L. Oradea (subcontractor 0.1%), Marsano S.R.L. Galaţi (subcontractor 0.3%), Danias S.R.L. Galaţi (subcontractor 0.1%), Adonica Consulting S.R.L. Galaţi (subcontractor 0.1%), Cipsor Construct S.R.L. Galaţi (subcontractor 32.08%), Loial Impex S.R.L. Suceava (subcontractor 1.38%).

Publicat în Regional

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat, săptămâna aceasta, că a fost convocată recepţia la terminarea lucrărilor de reabilitare a podului rutier de frontieră, peste râul Prut, între localităţile Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Galaţi (România).
„Podul dintre cele două state a fost reabilitat la finalul anului 2021, finalizarea lucrărilor a fost anunţată de antreprenor cu 2 luni înainte de termenul prevăzut în contract. Valoarea lucrărilor, de circa 8 milioane RON, a fost asigurată în totalitate de Guvernul României. Podul, cu o lungime de 125 m, a fost construit în anul 1949”, a declarat Irinel Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Lucrările de reabilitare au constat în consolidarea grinzilor cu zăbrele, sablarea şi vopsirea tablierului, reparaţii la placa de beton armat de susţinere a podului, protejarea cu diguri a picioarelor podului, refacerea căii carosabile şi a celei pietonale, amplasarea unor parapete noi, precum şi efectuarea de lucrări de reabilitare/reparaţii la racordări cu terasamentele.
Podul rutier Galaţi - Giurgiuleşti contribuie la fluidizarea traficului între România şi Moldova, la asigurarea mobilităţii, precum şi la facilitarea comerţului pe pieţele interne şi internaţionale.

Publicat în Știrea zilei

A fost desemnat, miercuri, 6 aprilie 2022, câştigătorul procedurii de atribuire a contractului având ca obiect „Pod nou de la Cosmeşti, peste Siret, pe DN24, km 7+620 (inclusiv varianta de drum nou de aproximativ 5,6 km)”.
Ofertantul desemnat câştigător este Asocierea SC SA&PE Construct SRL - SC Tehnostrade SRL, cu preţul de 146.498.575,53 lei fără TVA, anunţă CNAIR.
Durata contractului de proiectare şi execuţie este de 24 luni, iar perioada de garanţie a lucrărilor va fi 120 de luni.
Actualul pod peste râul Siret la Cosmeşti (Jud. Galaţi) a fost construit în perioada 1921-1924. Noua investiţia constă în realizarea unui pod rutier nou peste râul Siret şi a unui pasaj peste Calea Ferată pe un traseu diferit decât cel actual amplasat pe DN 24, Tişiţa - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Crasna - Iaşi, în comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi, fiind o variantă de ocolire a localităţii Cosmeşti, în lungime de aproximativ 5,6 km.
După darea în circulaţie a podului nou, partea carosabilă a podului existent va fi dezafectată, acesta urmând să rămână funcţional doar pentru Calea Ferată.
De asemenea, acest proiect prevede amenajarea unui pasaj peste calea ferată Mărăşeşti - Tecuci şi construcţia a 5,6 km de drum nou cu o viteză de proiectare de 80 km/h. Semnarea contractului de achiziţie publică va fi posibilă în cel mai scurt timp, după îndeplinirea formalităţilor legale privind elaborarea şi avizarea contractului.

Publicat în Știrea zilei

Podul unei case reprezintă una dintre zonele cu potenţial foarte ridicat de amenajare, atât pentru diferite lucrări de depozitare, cât şi pentru locuit. Află cum îţi poţi amenaja cu uşurinţă podul, folosind sfaturile de amenajare venite chiar din partea specialiştilor în design interior.

1. Asigură accesul facil în pod
Înainte de orice amenajare a spaţiului interior la nivelul podului va fi necesar să amenajezi o zonă de acces. Alege o scară metalică retractabilă cu ajutorul căreia să poţi urca spre camera amenajată, dar care să poată fi strânsă cu uşurinţă şi mascată cu ajutorul trapei de acces la nivelul tavanului. Va fi necesar să ai în vedere alegerea unei scări suficient de rezistente, iar din acest punct de vedere scările retractabile sunt o soluţie potrivită, care îţi oferă siguranţă şi o greutate foarte redusă, fără să îngreuneze construcţia.

2. Curăţă foarte bine substratul
Înainte de aplicarea oricărui strat de acoperire va fi necesar să fie realizată o curăţare a zonei. Acest lucru înseamnă îndepărtarea şi decopertarea straturilor existente şi a deşeurilor din construcţii, astfel încât zona să fie curată. Este nevoie, de asemenea şi de repararea zonelor care necesită o grijă specială, mai ales la nivelul structurii acoperiş.

3. Izolează foarte bine podul
Indiferent dacă podul este sau nu locuit, el reprezintă una dintre cele mai cunoscute punţi termice. Punţile termice reprezintă zonele clădirii prin care se pot face schimburi de temperatură cu exteriorul, cum ar fi pierderile de căldură în timpul iernii. Dacă punţile termice nu sunt izolate, atunci pierderile de căldură sunt însemnate, lucru care înseamnă costuri mari în ceea ce priveşte încălzirea casei. Apare aşadar necesitatea de a izola termic podul, tocmai pentru a putea permite scăderea consumurilor şi implicit a costurilor.
Izolarea podurilor se face cu vată minerală bazaltică, vată de sticlă sau polistiren, deoarece aceste materiale au proprietăţi foarte bune în ceea ce priveşte izolarea termică. De asemenea şi spuma poliuretanică poate fi o opţiune bună de izolare, mai ales că materialul se aplică în mod continuu, fără rosturi.
În cazul unui pod sau a unei mansarde cu o suprafaţă uşor neregulată este absolut necesară o astfel de izolare, însoţită de aplicarea unei folii barieră de vapori.

4. Apelează la specialişti pentru amenajarea interioară a podului
Din cauza pantelor pe care le poate urma acoperişul, în funcţie de specificaţiile tehnice din proiectul tehnic al clădirii, podul poate avea suprafaţa uşor neregulată. Din acest motiv amenajarea întregului spaţiu poate fi deficitară în regie proprie.
Începând de la amenajarea ferestrelor la compartimentarea spaţiului şi decorare, fiecare dintre aceste etape poate necesita implicarea unui specialist în design interior.
Cu ajutorul unui specialist poţi înţelege mult mai bine modul de comportare al unei structuri de acest tip, iar amenajarea va fi cu mult mai uşoară.

5. Compartimentează spaţiul cu structuri uşoare
Pentru a amenaja podul cât mai estetic, dar şi cât mai eficient, vei avea nevoie de materiale cât mai uşoare de compartimentare. Astfel, plăcile de gips-carton pot fi cea mai eficientă soluţie, deoarece acestea pot fi modelate astfel încât să delimiteze corect spaţiu, iar greutatea lor nu influenţează aproape deloc greutatea proprie a construcţiei. Plăcile de rigips pot împărţi foarte bine spaţiul şi te pot ajuta să te bucuri de zone personalizate, fără a influenţa compartimentarea etajelor inferioare.

Renovarea podului trebuie să ia în calcul atât detaliile estetice de amenajare, cât şi condiţionările tehnologice, constructive. Respectarea acestor sfaturi discutate anterior şi grija faţă de confort şi rezultate va transforma podul într-un spaţiu perfect atât pentru diferite depozitări, cât şi pentru locuit.
Sfaturile au fost oferite de Digital Workforce prin intermediul unui comunicat de presă.

Publicat în Mozaic

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A., în calitate de Beneficiar, şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, au semnat, săptămâna trecută, al doilea act adiţional, la Contractul de Finanţare nr. 37/29.05.2019, pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre la Brăila”.
Prin semnarea Actului Adiţional nr. 2 se modifică una dintre clauzele importante, cea privind valoarea contractului de finanţare.
Astfel, valoarea totală a Contractului de Finanţare va fi de 2.593.608.633,43 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este în sumă de 1.576.746.062,36 lei, echivalentă cu 85% din valoarea totală eligibilă.
Valoarea co-finanţării eligibile a Beneficiarului este în sumă de 278.249.305,07 lei, echivalentă cu 15% din valoarea totală eligibilă.
Diferenţa faţă de valoarea totală a contractului reprezintă valoare neeligibilă inclusiv TVA.
Iniţial, valoarea contractului a fost de 2.571.925.790 lei, iar prin primul act adiţional a crescut la 2.572.885.314 lei.

Publicat în Știrea zilei

O nouă etapă în construirea Podului suspendat peste Dunăre va fi demarată joi, 16 decembrie 2021. Compania de construcţii dă startul operaţiunile de instalare a primelor segmente de tablier metalic, acestea fiind componente principale ale viaductului de acces.
În prezent, lucrările la pod sunt realizate în proporţie de 60%, iar ritmul nu este încetinit chiar dacă a venit iarna, iar vremea dă bătăi de cap constructorului.
De mâine, timp de 3-4 zile, o macara de mari dimensiuni va amplasa primele segmente de tablier metalic.
„În data de 16.12.2021, vor demara operaţiunile de instalare a primelor segmente de tablier metalic, componente principale ale viaductului de acces Brăila. Operaţiunile se vor desfăşura pe parcursul a 4 zile în funcţie de condiţiile meteo utilizându-se o macara de mare tonaj, de circa 600 tone”, a declarat inginerul Viorel Eşanu, reprezentantul companiei de construcţii Astaldi.
Pe data de 04 decembrie 2021, când vicepremierul Sorin Grindeanu a vizitat şantierul Podului suspendat, Dragoş Burlacu, director tehnic la societatea care construieşte podul, a declarat: „Dacă vom face toţi eforturi, vom reuşi în decembrie 2022 să deschidem traficul pe podul suspendat. Podul oricum în noiembrie 2022 va fi finalizat dacă vom reuşi să rezolvăm problema de aici cu Transelectrica, cu utilităţile”.
Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul tulcean. Peste Dunăre va fi o porţiune de doi kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii şi 33 de poduri, podeţe şi pasaje.
Licitaţia pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre a fost câştigată, în 2017, de Asocierea Astaldi S.p.A. (Italia) - IHI Infrastructure Systems CO. LTD (Japonia), iar investiţia se ridică la aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Publicat în Regional

E-Distribuţie Dobrogea, operator de distribuţie a energiei electrice parte a grupului Enel, începe săptămâna aceasta lucrările de relocare a reţelelor de medie tensiune din zona Smârdan - Măcin pentru a permite realizarea unui drum naţional proiectat pentru accesul la noul pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila.
Conform unui comunicat al companiei, remis miercuri Agerpres, lucrările vor fi finalizate până în primăvara anului viitor. Traseul pentru reţeaua de medie tensiune a fost re-proiectat pentru a facilita construirea noului drum de acces de pe malul dobrogean către noul pod suspendat peste Dunăre, ce va fluidiza traficul dinspre Brăila spre Măcin.
Proiectul constă într-o supratraversare (construirea retelei peste noul drum naţional) şi două relocări ale liniei de medie tensiune existente, urmând să fie postaţi 19 stâlpi de medie tensiune, 2 stâlpi de înaltă tensiune, cu un traseu în lungime de 3,5 km de reţea de medie tensiune.
În Dobrogea, E-Distribuţie are planificate, în 2021, investiţii de 176 de milioane de lei în modernizarea şi digitalizarea reţelelor electrice, inclusiv prin instalarea de contoare inteligente. Valoarea programelor de modernizare şi de mentenanţă a reţelei electrice din acest an se adaugă investiţiilor de 1,49 de miliarde de lei, realizate în total de E-Distribuţie Dobrogea în perioada 2006 - 2020.
În total, companiile E-Distribuţie din România investesc anul acesta aproximativ 940 milioane de lei, echivalentul a 191 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea şi extinderea reţelei electrice din Bucureşti şi din cele zece judeţe din ţară în care îşi desfăşoară activitatea. Programele de investiţii din acest an au impact direct asupra capacităţii reţelei de a distribui energie noilor consumatori şi de a îmbunătăţi gestionarea întreruperilor neplanificate, pentru alimentarea în siguranţă a clienţilor
Reţelele electrice operate de cele trei companii E-Distribuţie numără peste 131.000 de kilometri, 286 staţii de transformare şi 23.575 posturi de transformare. În 2020, acestea au distribuit peste 15,3 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie şi joasă tensiune.

Publicat în Regional

100 de ani de relații diplomatice între România și Japonia au fost marcați, și tradițional japonez, la bordul unei nave în mijlocul Dunării, lângă picioarele podului suspendat. Kagami-biraki - ceremonia japoneză prin care se sparge capacul unui butoi cu sake. Are rolul de a asingura noroc și începutul unei călătorii, a unei noi relații, seamănă cu spargerea unei sticle la lansarea navei. Ea semnifică începerea unei noi perioade de 100 de ani de bună colaborare între România și Japonia. Ambasadorul Japoniei alături de Dan Barna, Anca Dragu, Titus Corlateanu, dar și Mihai Tudose au spart ceremonial capacul butoiului de sake. Robele se numesc happi și se îmbracă la ceremonii ce marchează evenimente fericite. A urmat simbolic inaugurarea catwalk - a scării de pisică - de unde a fost rostogolit un mesh cu inscripția 100 de ani și focuri de artificii de la bordul altei nave.

Manifestarea a fost organizată de Ambasada Japoniei la București și la ea au participat invitați de rang înalt și autorități locale din Brăila, Tulcea și Galați. Aniversarea a fost susținută în stil tradițional japonez, dar și românesc alături de un grup de dansatori dobrogeni. Ceremonia aniversării celor 100 de ani de relații diplomatice a început cu intonarea imnurilor de stat. În cadrul alocuțiunilor, vorbitorii au punctate faptul că podul peste Dunăre reprezintă un simbol al acestor relații, faptul că Japonia reprezintă cel mai mare investitor asiatic din România și că relațiile au început într-o pandemie - gripă spaniolă - și acum cele două popoare prietene se confruntă tot cu o pandemie. „Construcția se desfășoară folosind cele mai noi tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru realizarea conexiunii dintre două regiuni din România, dar și dintre România, țară membră a UE, și Moldova, țară nemembră a UE“, a precizat Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei.

Podul este construit prin asocierea dintre companiile IHI din Japonia și Astaldi din Italia, iar construcția se desfășoară folosind cele mai avansate tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru îmbunătățirea conexiunii dintre zona Mării Negre și zona de est a României, dar și dintre România, țară membră a UE, și Republica Moldova, țară nemembră a UE, și astfel cu toate țările din Europa de Est. „Puțini credeau că putem să vedem un astfel de proiect și în România, toată lumea deja îl compară imaginar cu San Francisc, cu acel pod. Sunt convins că și la Brăila vom avea o imagine iconică pentru viitorul României“, a precizat Dan Barna, vicepremierul României. Nu a lipsit de la ceremonie nici Mihai Tudose, cel în al cărui mandat de premier a dat startul construirii podului așteptat de 30 de ani de întreaga zonă. Trei luni i-a luat ca să pună proiectul pe picioare. „Simt și mândrie și emoție, e practic pariul vieții mele din punct de vedere profesional, politic, cum vreți. Să știi că ai reușit să faci ceva care să răspundă speranțelor brăilenilor, gălățenilor, tulcenilor“, a spus Mihai Tudose.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiți atât pentru construirea podului, cât și pentru realizarea unei rețele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila și 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii.

Publicat în Regional

Asociaţia „Baza de Afaceri şi Servicii BAS.ro” a adresat o scrisoare deschisă Primăriei Şendreni prin care solicită să se realizeze demersurile pentru realizarea în Şendreni, pe DN2B, a unui inel de acces lânga podul de peste Siret pentru a se putea ajunge în siguranţă în zona dintre linia de tren şi râul Siret.
„Se evită astfel traversarea liniei de tren şi coborârea periculoasă care este acum lânga pod. Proprietarii terenurilor din zonă, dar şi cei care doresc să meargă pe malul Siretului sau la zona de agrement Şendreni întâmpină dificultăţi şi se expun unor posibile accidente. Punctele de racordare, traseul exact al drumului şi soluţiile tehnice vor fi stabilite de proiectanţi, propunerea expusa în fotografia ataşată (foto ↑) fiind doar un punct de pornire. Banii europeni aşteaptă să fie folosiţi, trebuie doar voinţa autorităţilor”, se arată într-un comunicat al BAS.ro.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 2