Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează cu privire la activităţile de control pe care le va desfăşura în anul 2022 în conformitate cu Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale, respectiv:
Potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale.
În acest sens, începând cu luna iulie, şi până la finalul anului 2022, se vor desfăşura misiuni de control ce vor viza respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de partidele politice în anul fiscal 2021.
Misiunile de control ce se vor desfăşura în anul 2022 vor avea ca scop verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de către partidele politice în anul fiscal 2021, precum şi verificarea respectării dispoziţiilor Legii nr. 334/2006 şi a H.G. nr. 10/2016, în ceea ce priveşte obligaţia restituirii către candidaţi a sumelor rambursate de către AEP cu ocazia alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 27 septembrie 2020, a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 6 decembrie 2020, precum şi cu ocazia alegerilor locale parţiale din anul 2021.
Controlul legalităţii veniturilor şi cheltuielilor se va face pentru toate cele 189 partide politice cuprinse în Anexa la Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale în anul 2022, formaţiuni politice înregistrate, conform datelor obţinute din surse publice, până la 31.12.2021, respectiv din Registrul partidelor politice de la Tribunalul municipiului Bucureşti şi din Registrul fiscal al partidelor politice gestionat de AEP.
Menţionăm că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis tuturor celor 189 de partide politice - VEZI LISTA acestora în Galeria de imagini de mai jos! ↓ - notificări privind demararea misiunilor de control, urmând ca, în termen de maximum 15 zile de la data primirii acestora, formaţiunile politice să depună toate documentele solicitate la sediile AEP indicate în notificări.
De asemenea, se vor desfăşura misiuni de control ca urmare a sesizărilor oricăror persoane interesate sau din oficiu, atunci când există suspiciuni de încălcare a prevederilor legale privitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Pe pagina de internet a instituţiei poate fi consultat Planul activităţilor de control al finanţării  partidelor politice şi a campaniei electorale, în anul 2022, accesând website-ul www.finantarepartide.ro la secţiunea Acasă.
Totodată, în anul 2022, în mod similar anilor 2020-2021, concomitent cu misiunile de control, se vor desfăşura în scop preventiv verificări privind respectarea dispoziţiilor legale privind îndeplinirea obligaţiilor referitoare la transmiterea de către formaţiunile politice înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, a raportărilor obligatorii instituite de Legea nr. 334/2006.
Obiectivele acestor misiuni vizează transmiterea/depunerea de către formaţiunile politice a raportărilor obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 5 alin. (4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (3) şi art. 17 alin. (4), precum şi a rapoartelor şi a situaţiilor prevăzute de art. 49 alin.(1) şi alin. (3)  din cadrul aceluiaşi act normativ, după cum urmează:
- Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent, conform art. 49 alin. (1) din Legea nr. 334/2006;
- Situaţiile financiare anuale, conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, în cel mult 15 zile de la înregistrarea la organul fiscal competent;
- Toate raportările obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 51 alin. (2) din Legea nr. 334/2006;
- O copie a raportului de audit statutar efectuat asupra situaţiilor financiare anuale, în termen de 60 de zile de la data efectuării auditului, conform art. 45 alin. (2) din Legea 334/2006, în cazul partidelor politice care primesc subvenţii de la bugetul de stat.
După finalizarea celor 189 de misiuni de control la formaţiunile politice, vor fi publicate atât pe pagina de internet www.finantarepartide.ro cât şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultatele fiecărui control efectuat, respectiv rapoartele sintetice cuprinzând principalele constatări, eventualele recomandări şi sancţiunile aplicate, dacă este cazul, se arată într-un comunicat al AEP.

Publicat în Politica

Preşedintele PNL Galaţi, George Stângă, prezent într-o emisiune TV, a declarat că liberalii au iniţiat, demarat şi au pus umărul din greu la marile proiecte de infrastructură aflate în derulare în judeţul Galaţi. Afirmaţiile acestuia au generat un val de revoltă printre social democraţi având în vedere că investiţiile despre care a vorbit liberalul gălăţean sunt proiectele de suflet ale PSD Galaţi: Varianta Ocolitoare a Galaţiului (centura mare), Dumul Expres Galaţi-Brăila şi chiar Podul suspendat peste Dunăre.
„Asemenea sfidare la adresa gălăţenilor nu cred că a mai existat în istoria recentă! Gălăţenii ştiu foarte bine cine a inţiat şi s-a zbătut pentru aceste proiecte şi nicidecum nu este vorba de vreun liberal. Toate proiectele mari de infrastructură despre care vorbeşte George Stângă au fost iniţiate, susţinute şi derulate de către Partidul Social Democrat, începând de la preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, până la membrii social democraţi ai guvernului din actuala sau fosta guvernare PSD.
Să nu uităm că în perioada Guvernului PNL-USR toate aceste investiţii au fost încetinite sau chiar oprite prin diferite tertipuri, suspendări sau anulări ale licitaţiilor, neacordarea finanţărilor etc.
Să ne amintim şi când preşedintele PNL Galaţi se afla în biroul ministrului USR al Transporturilor, Cătălin Drulă, preocupat să îşi menţină apropiaţii în funcţii pentru că urmau alegeri în filiala PNL Galaţi şi voia să îşi asigure funcţia de preşedinte. Acesta era principalul scop al lui George Stângă în vremea guvernării PNL-USR!
Preşedintele PNL Galaţi, după ce că n-a făcut nimic pentru Galaţi, ba mai mult, chiar a pus beţe în roate, acum, când a ajuns să-şi asume munca altuia, intră deja în spectrul patologic, ceea ce se numeşte mitomanie”, a spus Laura Georgescu.

Publicat în Politica

Liderii Alianţa Pentru Patrie (APP) se pregătesc pentru turul României, se arată pe pagina de facebook a partidului. Aceştia, printre care se numără Liviu Dragnea şi Codrin Ştefănescu (foto ↑), vor vizita toate filialele din ţară, inclusiv pe cea de la Galaţi. "Vom veni aproape de inimile a mii de români care ne aşteaptă cu drag", transmit liderii APP. Data urmează să fie anunţată.

Publicat în Politica

Dispută puternică în Parlamentul României, luni seară, după discursul preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Protagonişti, deputatul USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, şi liderul AUR, George Simion. Acesta din urmă i-a acuzat pe cei de la USR că au purtat steagul Ucrainei la piept, în loc să poarte tricolorul românesc. În replică, Bogdan Rodeanu i-a spus că poartă degeaba tricolorul românesc, dacă tot pentru Moscova lucrează.
"Bogdan Rodeanu: Lasă, mă, George, că degeaba ai tu tricolorul acolo (n.r. - la piept), dacă tot pentru Moscova lucrezi!/ George Simion: Lucrez pentru Moscova, domnule Rodeanu?/ Bogdan Rodeanu: Da, da! Tot alte interese reprezinţi!", a fost dialogul dintre cei doi. Discuţia completă, în video AICI!

Publicat în Politica

După 26 de ani de carieră politică în PSD, Viorica Dăncilă anunţă că de astăzi este membru al unei formaţiuni politice noi. Este vorba de Partidul "Naţiune Oameni Împreuna" (NOI).

dancila

"Cred că mulţi dintre dumneavoastră v-aţi întrebat dacă mai există o şansă ca România să ne aparţină. Mi-am pus şi eu, de nenumărate ori, această întrebare, şi da, cred cu convingere că acest lucru se poate realiza. Cum? Doar dacă fiecare dintre noi luăm decizii radicale.
Eu am luat acum această decizie. După 26 de ani de carieră politică în PSD, m-am hotărât să o iau de la capăt. De astăzi sunt membru al unei formaţiuni politice noi. Partidul „Naţiune Oameni Împreuna” (NOI). Un partid tânăr, cu oameni tineri, dar valoroşi, oameni care au decis să nu mai stea deoparte.
Nu a fost uşor ca după 26 de ani în care am activat în Partidul Social Democrat să fac acest pas. L-am făcut însă pentru că NU mă mai regăsesc în PSD, nu mai rezonez cu deciziile pe care actuala conducere le ia. Nu eu i-am tradat, ei ne-au trădat pe mulţi dintre noi, au dezamagit încrederea acordată de foarte mulţi români. Mi-am asumat activitatea mea publică, cu bune şi rele. De aceea, sunt convinsă că revenirea mea în politică va atrage şi multe critici. Însă, ca un om care îşi iubeşte ţara, ca un bun român, nu pot sta deoparte când văd că lucrurile nu merg bine.
Nu am ales să revin în politică pentru a crea sau a întreţine divergenţe cu cineva sau pentru a ataca celelalte formaţiuni politice, chiar dacă am fost atacată cu încrâncenare şi agresivitate, chiar din interiorul partidului din care făceam parte. Am revenit în politică pentru a crea consens, pentru un vis mai vechi în care politica poate fi şi altfel, o politică în care interesul personal şi cel de partid să fie înlocuit cu interesul naţional.
Acest tip de abordare, de gândire politică, pe care o apreciez, pe care o susţin şi care mă defineşte, am regăsit-o în rândul membrilor Partidului „Naţiune Oameni Împreună” (NOI).
Am găsit aici oameni care nu au mai făcut politică, oameni serioşi, cu experienţă relevantă în domeniile lor de activitate. Viziunea lor bazată pe patriotism, adevăr, consens, comuniune, credinţă autentică, se identifică cu viziunea mea, cu ceea ce îmi doresc pentru România şi pentru români.
Am făcut acest pas având convingerea că, indiferent dacă am mai făcut sau nu politică, indiferent în ce partid am activat, fiecare avem datoria de a ne implica, dacă ne dorim un viitor mai bun.
Este imperios necesar ca toţi cei care credem în România, toţi cei care credem că împreună putem reinventa destinul ţării noastre, să ne conjugăm eforturile şi să avem o viziune unitară.
A venit vremea să ne unim forţele, pentru ca România să fie un stat respectat, un stat modern şi european, un stat în care soarta fiecărui român să conteze. Toţi cei care ne dorim o altă abordare, toţi cei pentru care interesul naţional este realmente mai presus de interesul personal sau interesul politic, astfel încât EU, TU, EA, EL  să devină NOI, NOI cei care avem o inimă care vibrează la unison pentru România, nu mai avem voie să stăm deoparte", a scris pe Facebook, Viorica Dăncilă.

Publicat în Politica

Delegaţii la Congresul AUR au aprobat, duminică, fuziunea prin absorbţie cu două partide locale, Iniţiativa Otopeniul Nostru (ION) şi Acţiunea Naţională Alba (ANA).
AUR susţine că, prin această fuziune, "transmite un semnal de deschidere către toate partidele patriotice din România".
Delegaţii au mai aprobat Rezoluţia Congresului AUR cu privire la reîntregirea României, prin care se atrage atenţia că "singura soluţie de securitate reală pe care o are spaţiul Republicii Moldova este integrarea în NATO, iar aceasta se poate face doar prin Unirea cu România, unica garanţie sigură şi umbrelă de securitate".
"Alianţa pentru Unirea Românilor consideră imperios necesară realizarea la Bucureşti a unui Fond românesc de investiţii şi integrare, pentru achiziţia de active din Republica Moldova (companii şi participaţii la companii). De asemenea, interconectarea energetică dintre cele două state trebuie finalizată prin utilizarea gazoductului Iaşi-Chişinău şi construcţia Liniei Electrice Aeriene 400 kV Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău - Bălţi - Iaşi - Suceava - Gadalin. Noi poduri rutiere trebuie să lege cele două maluri ale Prutului la Cantemir-Fălciu, Leova-Bumbăta, Iaşi-Ungheni, Viisoara-Bădărăi", se arată în documentul adoptat.
Potrivit AUR, "a venit momentul ca România să nu mai întreţină financiar guvernările separatiste de la Chişinău, indiferent de numele pe care îl poartă acestea, de culoarea politică sau de iluziile pentru viitor, promise populaţiei".
"Fluxul de bani şi beneficii, care au îmbogăţit clasa politică din Republica Moldova până acum, în timp ce populaţia a sărăcit, trebuie tăiat de la rădăcină. Guvernanţii vremelnici de la Bucureşti şi Chişinău se joacă de-a retorica în relaţia dintre cele două maluri de Prut, de la fraţi au ajuns să se considere 'prieteni', iar mâine ne aşteptăm să se numească 'vecini'. AUR pune capăt experimentelor celor care au menţinut dezbinarea între români în ultimele trei decenii. Unitatea reprezintă o condiţie primordială a păcii în regiune şi o garanţie a stabilităţii în Europa de Sud-Est. Alianţa pentru Unirea Românilor va întreprinde toate demersurile politice necesare pentru dispariţia graniţei de pe Prut şi pentru înfăptuirea unităţii naţionale depline în cadrul Europei unite şi al NATO. Basarabia e România!", se mai arată în Rezoluţia adoptată de Congres.
O altă rezoluţie adoptată duminică se referă la "independenţa energetică a României şi respingerea agresiunii Federaţiei Ruse asupra Europei" prin care solicită tragerea la răspundere a celor care au provocat "majorarea artificială a preţurilor la energie şi gaze naturale", revenirea, pe o perioadă determinată, la piaţa reglementată, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege.
AUR îşi doreşte, printre altele, repunerea în funcţiune şi finalizarea, fără întârziere, a tuturor capacităţilor de producţie a energiei electrice şi demararea unor investiţii care să reducă semnificativ gradul de poluare, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi de noi centrale nucleare pe râurile Siret, Mureş şi Someş, utilizarea gazelor naturale din Marea Neagră ca sursă alternativă de energie la gazele ruseşti.
Delegaţii la Congresul extraordinar al AUR desfăşurat duminică la Palatul Parlamentului l-au ales pe George Simion ca preşedinte al partidului. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

ÎCCJ l-a condamnat astăzi, joi, 24 martie, pe fostul deputat PDL Cristian Boureanu la 4 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Decizia nu este definitivă. Instanța Supremă a mai decis confiscarea de la Cristian Boureanu a sumei de 2.111.799,71 euro.
Cristian Boureanu a fost condamnat în același dosar - privind reabilitarea căii ferate București-Constanța - în care a fost condamnat, tot astăzi, fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu. Cristian Boureanu a fost deputat PDL în două legislaturi, 2004-2008 și 2008-2012.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţă publică valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna martie 2022, în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România”  în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti -Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 653A pronunţată  de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a IV-A Civilă  în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003-Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Total subvenţie de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în luna martie 2022 (lei):
1. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT = 8.502.549,58 lei;
2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL = 7.208.021,16 lei;
3. UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA = 3.885.691,68 lei;
4. ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR = 1.720.849,18 lei;
5. PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ = 444.860,46 lei;
6. PARTIDUL PRO ROMÂNIA = 321.420,44 lei;
TOTAL = 22.083.392,50.

Publicat în Politica

Negocierile PSD şi PNL pentru ocuparea posturilor de directori în instituţiile de stat se lungeşte de câteva luni fără rezultate. După intrarea PSD la guvernare şi după negocierea funcţiilor la nivel central, ar fi trebuit să urmeze negocierea funcţiilor politice la nivel local. Şi a urmat. Însă au trecut aproape 3 luni şi la Galaţi nu s-a schimbat nimic pentru că liderii locali ai celor două partide nu reuşesc să se înţeleagă cum să împartă funcţiile. Timpul trece în avantajul PNL care rămâne cu oamenii în funcţii cheie, iar PSD rămâne cu ce a avut şi înainte de a intra la guvernare. Adică nimic în plan local în afară de funcţiile de aleşi locali.

Marile schimbări după intrarea la guvernare a PSD începuseră de la Prefectură, însă după ce social democraţii şi-au instalat prefectul, la nici o săptămână de la numire, prefectul susţinut de USR eliberat din funcţie cu o lună înainte a suspendat în instanţă decizia de eliberare din funcţie şi s-a întors la Prefectură (citeşte AICI şi AICI).

Negocierile vizează  instituţii precum Garda de Mediu, Agenţia de Protecţia Mediului, Protecţia Consumatorului, Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ), Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Direcţia Sanitar Veterinară, Casa de Sănătate, APIA, Direcţia Agricolă, AJOFM, Direcţia de Finanţe etc., la care liberalii deţin în prezent funcţiile. Însă după discuţii şi împărţeli de genul «ia tu DSV-ul, iau eu ITM-ul, ia tu AJOFM, că iau eu Finanţele şi Garda de Mediu», marea bătălie a început să se dea pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. PSD ar vrea să readucă echipa fostei inspectoare generală, Mioara Enache, PNL-ul nu ar vrea să renunţe pentru actuala inspectoare generală, Gina Brânzan, dar ţine cu dinţii şi la postul inspectoarei adjuncte Selena Costea. La un moment dat, PNL renunţase la IŞJ, însă la doar câteva zile după ce negocierile s-au încheiat şi palma a fost bătută cu IŞJ în portofoliul PSD, brusc PNL s-a răzgândit şi a spus că nu mai vor să lase Inspectoratul Şcolar, ba mai mult de atât, renunţă la toate celelalte instituţii obţinute în urma negocierii (DSV, AJOFM etc.), dar nu renunţa la portofoliul Educaţiei.

Pesediştii supăraţi de întorsătură nu se mai arată dispuşi să renegocieze, PNL Galaţi n-are de ce să forţeze, căci cu fiecare zi în care PSD se ţine fudul şi nu găseşte calea de a bate palma, liberalii stau bine mersi pe funcţiile care ar fi trebuit să treacă în grădina PSD.

De altfel, ordinul pe unitate a fost dat de la început ca liberalii să întindă cât mai mult aceste negocieri tocmai pentru ca oamenii lor să deţină puterea în instituţiile respective şi să mai încaseze nişte salarii frumoase de la stat.

Din echipa de negociere fac parte preşedintele Consiliului Judeţean Costel Fotea şi primarul Ionuţ Pucheanu de la PSD şi deputaţii George Stângă, Onuţ Valeriu Atanasiu şi George Scarlat de la PNL. Se pare că superioritatea numerică a liberalilor gălăţeni din echipa de negociere şi-a spus cuvântul şi au reuşit astfel să se joace cu funcţiile şi cu nervii pesediştilor aşa cum şi-au dorit.

Publicat în Politica

Dacian Cioloş şi-a anunţat, luni, demisia din funcţia de preşedinte al Uniunii Salvaţi România (USR).

Anunţul a fost făcut în cadrul şedinţei Biroului Naţional al partidului.

Decizia vine după ce, luni, în cadrul unei alte şedinţe a Biroului Naţional, proiectul propus de către Dacian Cioloş, menit să modifice structura şi funcţionarea partidului, a fost respins cu 11 voturi favorabile şi 14 împotrivă.

Vicepreşedintele USR Dan Barna anunţa joi că liderul partidului, Dacian Cioloş, a propus o serie de modificări în ce priveşte structura şi funcţionarea partidului, precizând totodată că în cazul în care Biroul Naţional nu va vota acest program, îşi va depune mandatul.

O zi mai târziu, preşedintele USR, Dacian Cioloş, preciza într-o postare pe Facebook că e timpul susţinerii unor lideri alternativi pentru partid şi că vicepreşedintele Dan Barna ar trebui să facă "un real pas în spate" şi să îşi ofere timpul necesar "pentru a se reconstrui" politic. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Pagina 1 din 3