Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, a dispus, în cadrul unei videoconferinţe de lucru cu directorii direcţiilor silvice din subordinea regiei, suplimentarea volumului de lemn pentru foc destinat populaţiei, astfel încât să se poată acoperi cererea pentru această resursă.
De asemenea, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva analizează posibilitatea relocării, din pădurile administrate, a unor volume de lemn pentru foc din zonele unde există excedent, în special în zonele de munte, către zonele deficitare, pentru a echilibra astfel piaţa lemnului pentru foc.
În acelaşi timp, având în vedere cererea ridicată pentru lemn din partea industriei, conducerea Romsilva a identificat posibilitatea suplimentării volumului oferit pe piaţă cu circa 500.000 de metri cubi de lemn din producţia acestui an. Conform prevederilor legale, această măsură va fi supusă aprobării Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în şedinţa din 29 septembrie a.c.
Menţionăm că în primele opt luni ale acestui an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a livrat direct populaţiei 1.217.464 metri cubi lemn pentru foc, cu 362.399 de metri cubi mai mult decât în perioada similară a anului trecut, şi se estimează că până la finalul anului, volumul de lemn pentru foc oferit direct populaţiei va fi de circa două milioane de metri cubi.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional, informează Biroul de Presă al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

Publicat în National

Populația mondială continuă să crească, însă ritmul încetinește, conform unui raport al ONU, publicat recent pentru a marca Ziua Mondială a Populației, potrivit DPA.
"În 2020, rata de creștere a populației globale a scăzut sub 1% pe an pentru prima dată după 1950", se arată în raport.
În ciuda diferențelor regionale, John Wilmoth, directorul Diviziei pentru Populație a ONU, vede oportunități în această încetinire pentru țările în curs de dezvoltare. Dincolo de lupta împotriva sărăciei și foametei, ar putea exista beneficii și în privința educației, deoarece mai puțini copii înseamnă o mai mare atenție acordată fiecărui copil.
"Când dimensiunea medie a unei familii scade, devine posibil deopotrivă pentru familii și societăți să investească mai mult în fiecare copil și să dezvolte calitatea educației și capitalul uman al populației", a declarat Wilmoth pentru DPA.
În același timp, o rată a nașterilor mai scăzută înseamnă o populație mai îmbătrânită și o proporție mai mare de populație aflată la vârsta la care are nevoie de asistență. Acest lucru va fi afectat de asemenea de o creștere a speranței de viață de la 72,8 în 2019 la 77,2 în 2050, estimează ONU.
Tot mai multe țări cu venituri mari vor intra pe direcția scăderii populației, așa cum se întâmplă deja cu Japonia. Pentru a menține o rată stabilă de creștere, țări precum Germania vor fi nevoite să se bazeze pe migrație.
În ciuda încetinirii ritmului de creștere, ONU se așteaptă ca populația globală să treacă de pragul de opt miliarde până la finalul anului, probabil în jurul datei de 15 noiembrie. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a postat marţi, 05 iulie 2022, pe pagina proprie de internet, în procedură de transparenţă legislativă, forma iniţială a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa şi corelarea conţinutului legii cu prevederile actelor normative în domeniul apărării şi securităţii naţionale nou intrate în vigoare.
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii pot fi concentraţi, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Proiectul îşi propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.
Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state şi, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepţională instituită sau declarată, de locul în care îşi au domiciliul, în România sau în străinătate, precum şi de prezenţa/absenţa temporară în/din ţară, aceştia se vor prezenta pe baza înştiinţării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul şi la termenul prevăzute de lege.
Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum şi crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetăţenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.
Textul iniţial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina de internet a MApN, la următoarea adresă: https://tinyurl.com/2edchzrp.
După valorificarea propunerilor, sugestiilor şi opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparenţă legislativă, şi primirea observaţiilor şi propunerilor, de la instituţiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri şi adoptare, informează Biroul de Presă al MApN.

Publicat în National

Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, crescând cu 10%, iar activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii, se menţionează în "Raportul asupra stabilităţii financiare", publicat de Banca Naţională a României.
Potrivit datelor din raport, anul trecut averea netă a populaţiei din România a depăşit pragul de 2.600 de miliarde de lei.
"Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii (+13%), acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături creşterea fondului de locuinţe. Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menţionat divergenţa evoluţiei depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) faţă de cea a depozitelor la termen (-14%), dar şi o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naţionale, indicând o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina", se spune în raport.
BNR menţionează că tendinţa de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi a acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susţinute creşterea indicilor de acţiuni, cât şi de apariţia de noi aplicaţii financiare.
"Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 % comparativ cu 15% media UE 27), cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice şi tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic", arată raportul.
Conform sursei citate, ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE27 (25% faţă de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii şi ridicate. Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze.

Nevoia de transformare structurală a economiei

BNR precizează că deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusiv spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei.
Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real fiind stabil la martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergenţe importante din perspectiva distribuţiei veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.
Suplimentar, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural.. Aceste evoluţii demonstrează că pentru a susţine creşterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creşterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar şi crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.
Rata de creştere a îndatorării a accelerat faţă de ultimul Raport, fiind susţinută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar şi de diminuarea incertitudinilor cauzate de către pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populaţiei s-a majorat cu 9% la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în uşoară scădere (15,6%, -0,6 pp).
Cea mai importantă componentă a îndatorării populaţiei se menţine categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populaţiei, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populaţiei, majorându-se cu 8,4%.
BNR susţine că o evoluţie similară poate fi observată şi pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creştere cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeaşi perioadă (+44%). Şi fluxul de credite acordate de către IFN-uri a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021- martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanţare al populaţiei, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consumul de energie electrică al populaţiei a fost mai mic cu 4,4% în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, consumul industriei a scăzut cu 1,1%, iluminatul public a crescut cu 1,3%, iar, pe total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost mai mic cu 2% în primul trimestru.
Producţia a fost şi ea redusă cu 5,7%, ajungând la 14,8 TWh. Cel mai mult a scăzut producţia în hidrocentrale, cu 25%.
În schimb, cantitatea generată din surse regenerabile a crescut cu 24% în cazul turbinelor eoliene şi 18% la panourile fotovoltaice.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost mai mic cu 1,2%.
Exporturile de electricitate au scăzut cu 9,2%, până la 1,460 TWh, iar importurile au crescut cu 13,1%, până la 2,122 TWh. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat luni că săptămâna viitoare va începe campania de distribuire a pastilelor de iodură de potasiu către populaţia eligibilă.
„Săptămâna aceasta facem campania de informare şi, începând de săptămâna viitoare, distribuţia la toţi cei care sunt eligibili, în principiu populaţia până la vârsta de 40 de ani”, a spus Rafila, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Ministrul a explicat necesitatea distribuirii acestor pastile făcând referire la conflictul armat din Ucraina, dar şi la „memoria colectivă” privind incidentul nuclear de la Cernobîl.
„E o problemă legată de contextul actual. Dumneavoastră vedeţi că în vecinătatea imediată a graniţelor României se desfăşoară un conflict armat de mare amploare. În mod evident, există şi o memorie colectivă legată de un incident care s-a întâmplat în anul 1986 pe teritoriul Ucrainei şi este normal ca autorităţile de sănătate publică să reacţioneze rapid şi să găsescă o soluţie pentru orice incident ar apărea legat de zona aceasta nucleară. Fără să îngrijorăm în vreun fel lumea, nu avem de ce să facem acest lucru, trebuie însă să furnizăm populaţiei unul dintre elemente care reduc impactul unui posibil incident, nu probabil, repet, ci posibil”, a explicat ministrul.
„Unul dintre ele este această protecţie sau prevenţie care nu se administrează decât în orele care urmează unui astfel de incident, doar la recomandarea autorităţilor de sănătate publică şi lucrul ăsta, ca să poată să fie posibil, pastilele trebuie să fie în posesia populaţiei”, a precizat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii declara, sâmbătă, că distribuţia pastilelor cu iodură de potasiu către populaţie ar putea dura două-trei săptămâni, menţionând însă că acest lucru nu se va face decât după o informare foarte clară a cetăţenilor.
„Trebuie să evaluăm (perioada de timp în care vor fi distribuite pastilele - n.r.), pentru că nu discutăm de 100.000 sau un milion de persoane care trebuie să primească aceste pastile, discutăm de câteva milioane de familii şi timpul alocat acestei distribuţii trebuie să fie corespunzător posibilităţii de a le distribui. Noi avem în România circa 10.000 de medici de familie, pe listele acestor medici de familie se găsesc 16 milioane de persoane şi în mod evident este necesar un interval de două-trei săptămâni, probabil, încât ei să poată să îşi cheme pe rând toţi pacienţii şi să poată să le distribuie aceste pastile”, a spus Rafila sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.
El a spus că acest lucru se va face doar după o informare foarte clară a populaţiei. Ministrul Sănătăţii a mai menţionat că pastilele de iodură de potasiu vor fi furnizate în mod gratuit, pentru că este o problemă de sănătate publică.
Fabrica Antibiotice Iaşi a produs 30 de milioane de comprimate cu iodură de potasiu. Marea majoritate a acestora au fost distribuite deja către depozitele direcţiilor de sănătate publică din ţară. (sursa digi24.ro)

Publicat în Sanatate

Sporul natural pentru populaţia României fost negativ în luna decembrie 2021, respectiv minus 11.090 de persoane, dar mai redus faţă de aceeaşi lună din 2020, când valoarea a fost de minus 19.508 de persoane, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Raportat la luna noiembrie a anului trecut, în decembrie 2021 s-a înregistrat naşterea a 16.550 de copii, cu 1.731 mai mulţi, în timp ce numărul deceselor a fost de 27.640 (14.298 bărbaţi şi 13.342 femei), cu 11.013 decese (5.185 bărbaţi şi 5.828 femei) mai puţine.
De asemenea, numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în luna decembrie 2021, a fost de 96 copii, în creştere cu 18 faţă de luna noiembrie 2021.
"În anul 2020, numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie - februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID-19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie - august). În ultimele două luni din 2021 s-a înregistrat, de asemenea, un trend descrescător al numărului de decese", menţionează INS.
Potrivit sursei citate, în ultima lună a anului trecut, două treimi din totalul numărului de decese s-a consemnat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 11.316 decese (40,9%) la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 6.870 decese (24,9%) la persoanele de 70 - 79 ani; 5.346 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60 - 69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 - 19 ani (62 decese), 20 - 29 ani (104 decese) şi 0 - 4 ani (115 decese).
În funcţie de cauza principală a deceselor, în decembrie 2021, cele mai multe au fost raportate pentru: bolile aparatului circulator (15.185 persoane, 54,9%), tumori (4.049 persoane, 14,6%) şi boli ale aparatului respirator (3.954 persoane, 14,3%).
La nivel general, sporul natural al populaţiei s-a menţinut negativ (-11.090) în luna decembrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Căsătorii vs divorţuri

Datele INS relevă, totodată, că, în luna decembrie a anului trecut, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 5.104 de căsătorii, cu 681 mai multe decât în luna noiembrie 2021. În acelaşi timp, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive a fost de 2.424, cu 190 mai multe raportat la perioada de referinţă.
Numărul persoanelor care au decedat, în decembrie 2021, a fost cu 7.169 mai mic faţă de luna aceeaşi perioadă din 2020, iar primele trei cauze de deces s-au înregistrat cu 3.713 decese mai puţine din cauza bolilor aparatului respirator, cu 3.340 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator şi cu 54 mai multe decese având cauză principală tumorile.
În plus, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 17 mai mare în luna decembrie 2021 decât cel înregistrat în luna decembrie 2020.
În luna decembrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 13.285 persoane (6.873 bărbaţi şi 6.412 femei), iar în mediul rural decesul a 14.355 persoane (7.425 bărbaţi şi 6.930 femei). Faţă de aceeaşi lună a anului 2020, numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 4.350 persoane (2.723 bărbaţi şi 1.627 femei) în mediul urban, respectiv cu 2.819 persoane (1.639 bărbaţi şi 1.180 femei) în mediul rural.
Totodată, numărul căsătoriilor consemnat în perioada analizată a fost cu 1.082 mai mare decât cel înregistrat în luna decembrie 2020, iar prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 549 divorţuri mai multe, în decembrie 2021.
"Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, dar în lunile septembrie-noiembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent sunt semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese. Luna decembrie 2021 a înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de luna decembrie 2020. În 2020 numai lunile februarie, septembrie, octombrie şi noiembrie au înregistrat creşteri ale numărului de născuţi-vii faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent", notează INS.
Conform statisticii oficiale, în 2021, lunar, s-a înregistrat o scădere a numărului de născuţi-vii faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu excepţia lunilor august şi decembrie. În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, situaţie care s-a menţinut în perioada martie - decembrie 2021, mai puţin în luna noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a afirmat, miercuri că, în opinia sa, cea mai mare ameninţare pentru populaţie o reprezintă facturile la energie.
Ministrul a susţinut o declaraţie după şedinţa de autoevaluare a activităţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" pe anul 2021.
El a fost întrebat care este cea mai mare ameninţare pentru români - pandemia, războiul sau facturile la energie.
"Nu este simplu să evaluezi, nu avem metode cantitative prin care am putea să evaluăm aceste lucruri. Fiecare din aceste zone are gradul ei de periculozitate. Pentru populaţie, însă în acest moment, cea mai mare ameninţare, cred eu, sunt facturile la energie, pentru că mi se pare că energia pandemiei s-a mai diminuat în ultima vreme", a spus Dîncu.
El a detaliat, adăugând că "populaţia este afectată mai mult de facturi decât de situaţia internaţională".
"Am vorbit despre ameninţarea pentru populaţie, despre asta am vorbit, nu am vorbit despre ameninţările la adresa României, despre ameninţările externe. M-aţi întrebat şi am înţeles că aceasta este logica întrebării. Populaţia este afectată şi asta pot să o spun foarte clar în acest moment, mai mult de facturi decât de situaţia internaţională. Am răspuns exact la ceea ce m-aţi întrebat", a subliniat ministrul Apărării. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Peste 50% dintre europeni ar putea să se infecteze cu varianta Omicron a noului coronavirus în următoarele şase-opt săptămâni, a anunţat marţi directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat de Reuters şi AFP.
Europa a raportat peste 7 milioane de cazuri noi de COVID-19 în prima săptămână a anului 2022, un număr de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în precedentele două săptămâni, a anunţat directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, într-o conferinţă de presă online.
"În acest ritm, Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea Washington din Statele Unite prognozează că peste 50% din populaţia din regiunea europeană va fi infectată cu Omicron în următoarele 6-8 săptămâni", a precizat Hans Kluge.
El a subliniat că varianta Omicron prezintă mutaţii "care îi permit să adere mai uşor la celulele umane şi poate să infecteze chiar şi persoanele care au fost infectate în prealabil sau vaccinate".
Regiunea europeană cuprinde 53 de ţări şi se întinde până în Asia Centrală.
În plus, conform datelor transmise de OMS, începând din 10 ianuarie, 26 de ţări au semnalat deja că peste 1% din populaţiile lor s-au infectat cu COVID-19 în fiecare săptămână.
Hans Kluge consideră că amploarea "fără precedent" a transmiterii virale a dus la aglomerarea spitalelor, în timp ce rata deceselor a rămas stabilă.
Valul de îmbolnăviri "pune la grea încercare sistemele de sănătate şi prestatorii de servicii medicale din numeroase ţări în care Omicron s-a răspândit cu mare viteză şi ameninţă să se răspândească în multe altele", a adăugat directorul pentru Europa al OMS. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Guvernul italian, confruntat cu o creştere bruscă a contaminărilor cu COVID-19, a decis miercuri să introducă vaccinarea obligatorie pentru toate persoanele în vârstă de peste 50 de ani, scrie AFP.
"Dorim să încetinim curba contaminărilor şi să îi detreminăm pe italienii care nu au fost încă vaccinaţi să facă acest lucru", a explicat premierul Mario Draghi în cadrul şedinţei de guvern în care a fost adoptată această măsură, citat într-un comunicat al executivului.
"Intervenim în special la grupele de vârstă care au cel mai mare risc de a fi internate pentru a reduce presiunea asupra spitalelor şi pentru a salva vieţi", a adăugat el.
În detaliu, decretul-lege impune obligaţia de vaccinare pentru persoanele peste 50 de ani care nu lucrează şi deţinerea unui certificat de vaccinare pentru toţi cei peste 50 de ani care lucrează, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
De fapt, este într-adevăr o obligaţie de vaccinare pentru toţi cei peste 50 de ani, deoarece în Italia certificatul de vaccinare se obţine numai după o schemă completă de vaccinare sau după vindecarea de COVID-19.
Italia are 59 de milioane de locuitori, dintre care 28 de milioane de peste 50 de ani, potrivit Institutului naţional de statistică (Istat).
La 29 decembrie, guvernul decisese deja să solicite de la 10 ianuarie certificatul de vaccinare în transporturi, hoteluri, terase de restaurante, târguri şi congrese, precum şi la piscine şi săli de sport.
Până în prezent, pentru a călători cu trenul sau avionul, era suficient să fii în posesia unui permis sanitar "de bază", care se putea obţine datorită vaccinării, dar şi cu un test negativ.
Certificatul de vaccinare este deja necesar pentru anumite categorii profesionale, precum personalul sanitar, din învăţământ şi pentru forţele de ordine.
Confruntată ca şi vecinii săi cu o recrudescenţă foarte puternică a contaminărilor cauzate de varianta Omicron, peninsula a înregistrat în ultimele zile un număr mare de noi cazuri pozitive: peste 189.000 miercuri şi peste 170.000 marţi. În total, peste 1,4 milioane de persoane sunt în prezent pozitive în Italia.
Prima ţară europeană puternic afectată de pandemie, Italia a înregistrat peste 138.000 de decese de la începutul anului 2020, reaminteşte AFP. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2