Consiliul Concurenţei recomandă delimitarea clară a activităţilor comerciale ale administraţiilor portuare de cele care derivă din atribuţiile de autoritate publică încredinţate de stat, având în vedere că administraţiile portuare trebuie să pună accent pe gestionarea eficientă a infrastructurii de transport naval, respectiv de întreţinere, modernizare şi extindere a porturilor şi nu neapărat pe obţinerea de profit. O astfel de delimitare va avea efect direct asupra tarifelor, în sensul în care administraţiile portuare nu trebuie să înregistreze profit pentru activităţi ce ţin de atribuţiile de autoritate publică. Această separare a activităţilor trebuie realizată prin modificarea legislaţiei care reglementează activitatea administraţiilor portuare, urmând ca ulterior acestea să fie implementate de către consiliul de administraţie şi executivul fiecărei administraţii portuare în parte.
Această recomandare vine în urma finalizării studiului privind transportul naval din România, elaborat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul autorităţii de concurenţă.
Administrarea porturilor şi a căilor navigabile, urmărirea sau furnizarea serviciilor de siguranţă şi efectuarea activităţilor auxiliare se realizează de către administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare.
La ora actuală, există porturi care sunt în administrarea mai multor administraţii portuare (de exemplu, în cazul portului Galaţi, o parte se află în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi, iar o altă parte în administrarea Administraţiei Zonei Libere Galaţi) ceea ce generează dificultăţi în ceea ce priveşte administrarea integrată, unitară şi sustenabilă a respectivelor porturi, atât din punctul de vedere al modalităţii de stabilire a tarifelor, cât şi al elaborării unei strategii integrate la nivelul întregului port. Astfel, este necesară revizuirea modalităţii de administrare a infrastructurii de transport naval astfel încât să se asigure o administrare unitară a acesteia, cu posibilitatea adoptării pentru fiecare port a unor strategii comerciale şi de investiţii coerente.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare a unui port ar trebui, însă, să aibă ca punct de plecare direcţiile de acţiune stabilite printr-o strategie unitară la nivel naţional. Această strategie trebuie integrată şi cu măsuri şi acţiuni care vizează şi celelalte moduri de transport (rutier şi feroviar), astfel încât să se asigure cadrul necesar pentru o viziune unitară asupra modurilor de transport.
În acest sens, România şi-a asumat deja prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) elaborarea unei strategii de transport naval care „urmăreşte creşterea volumului de mărfuri transportate în mod mai sustenabil la nivel naţional/european, ţinând seama de faptul că, în linie cu Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului, una dintre etapele principale ale reorientării către moduri de transport mai sustenabile urmăreşte ca transportul pe căile navigabile interioare şi transportul maritim pe distanţe scurte să crească cu 50% până în 2050, faţă de nivelul din anul 2015”.
Starea infrastructurii de transport naval variază de la o administraţie la alta, dar şi de la un port la altul. De exemplu, dacă în Portul Constanţa au fost realizate investiţii semnificative în modernizare, nu acelaşi lucru se poate spune despre porturile fluviale aflate în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu. În plus, în porturile aflate în subordinea autorităţilor locale, investiţiile în infrastructura portuară sunt foarte reduse, ceea ce are un efect negativ asupra creşterii traficului de mărfuri.
Chiar dacă profitul este unul din elementele cu impact asupra politicii investiţionale a fiecărei administraţii portuare, practicarea unor rate ale profitului ridicate se reflectă în mod direct asupra nivelului tarifelor percepute. Astfel, rata profitului, care nu este reglementată în mod unitar, este cuprinsă între 5%-15%, indiferent că este vorba despre porturile aflate în reţeaua TEN-T (Reţeaua Trans-Europeană de Transport) sau cele aflate sub incidenţa legislaţiei naţionale.
În aceste condiţii, Consiliul consideră oportună atât stabilirea, prin cadrul legal, a unei rate a profitului rezonabile, de exemplu 5%, cât şi regândirea politicii tarifare, de exemplu, reducerea numărului de tarife sau schimbarea modalităţii de determinare a acestora, ceea ce va avea ca efect atragerea de fluxuri suplimentare de mărfuri, creşterea competitivităţii porturilor şi valorificarea superioară a potenţialului deţinut de fiecare port în parte.
De asemenea, fără a intra în contradicţie cu reglementările comunitare şi acordurile internaţionale, autoritatea recomandă analizarea posibilităţii de introducere a unor noi măsuri fiscale şi vamale adaptate tranzitului de mărfuri pe teritoriul României, ce poate avea ca efect facilitarea acestuia şi reducerea timpilor de aşteptare pentru formalităţile vamale, cu beneficii asupra clienţilor finali ai mărfurilor.
Studiul privind „Transportul naval din România – situaţie actuală şi perspective de dezvoltare” poate fi consultat pe paginile web ale CSDN, www.consiliulnaval.ro şi Consiliului Concurenţei, www.consiliulconcurentei.ro până la data de 24 martie 2023.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresele directia.dst@consiliulconcurentei.ro sau Carmen.bucur@consiliulconcurentei.ro, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, la începutul acestei săptămâni, că semnarea acordului între Ministerele Transporturilor din România şi Franţa pentru tranzitul cerealelor din Ucraina contribuie la accelerarea eforturilor pentru securitatea alimentară globală.
"Salut semnarea acordului între Ministerele Transporturilor din România şi Franţa pentru facilitarea tranzitului cerealelor din Ucraina. Una dintre priorităţi este creşterea capacităţilor portului Galaţi. Accelerăm eforturile noastre pentru securitatea alimentară globală", a afirmat Nicolae Ciucă, luni, într-o postare pe pagina de Twitter a Guvernului.
Ministrul Transporturilor din Franţa, Clement Beaune, a anunţat că va semna un acord cu România pentru a creşte exporturile de grâne ucrainene către ţările în curs de dezvoltare, îndeosebi în zona Mediteranei, a transmis Reuters.
"Mâine, voi semna un acord cu România care va permite Ucrainei să scoată şi mai multe cereale... către Europa şi ţările în curs de dezvoltare, în special în (ţările din) Mediterană, care au nevoie (de grâne) pentru hrană", a declarat Clement Beaune la postul de televiziune LCI.

Astăzi a început descărcarea primului tren cu cereale din Ucraina, venit zilele trecute pe calea ferată reabilitată, cu ecartament larg sovietic, care ajunge direct la silozurile din Portul Galați. Trenul are 20 de vagoane. Îl descarcă în silozuri și apoi, săptămâna viitoare, vine o navă, îl duce la Constanța și de acolo în Turcia, destinația finală. Despre acest prim transport feroviar cu cereale din Ucraina ajuns în Portul Galaţi, Monitorul de Galați a relatat AICI!

Linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi a fost redeschisă săptămâna trecută după o serie de lucrări de reparaţii executate în regim de urgenţă de către CFR Infrastructură, aşa cum a relatat Monitorul de Galaţi în articolul "A fost redeschisă linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi (FOTO)".
Duminică, 11 iulie 2022, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat că va insista pe lângă ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, să urgenteze implementarea unui investiţii prin care această linie de cale ferată să fie prelungită cu 600 ml.
”Galaţiul va fi un pol în asigurarea legăturii feroviare şi rutiere în zona portuară între Republica Moldova şi Ucraina şi restul Europei. Un nou proiect de infrastructură feroviară ar putea eficientiza şi mai mult transportul de marfă dinspre Ucraina, spre Galaţi, implicit spre Europa: Prelungirea liniei de cale ferată largă din Portul Bazin Nou din Galaţi cu aproximativ 600 ml, o investiţie care se adaugă la modernizarea liniei de cale ferată cu ecartament larg, ce a fost dată în folosinţă acum trei zile. Voi discuta, săptămâna viitoare, cu ministrul transporturilor Sorin Grindeanu despre implementarea urgentă a acestui proiect întrucât este nevoie de preluarea fluxului de marfă suplimentar, provenit din zona de conflict. În plus, această investiţie ar putea contribui atât la dezvoltarea transportului multimodal, cât şi la asigurarea fluxurilor de mărfuri către Portul Constanţa. Astfel, se va realiza posibilitatea operării unui tren complet de vagoane, crescând capacitatea frontului de descărcare de la 10 vagoane/zi, la 30 de vagoane, aproximativ 42.000 tone/lunar. Galaţiul trebuie să-şi valorifice cea mai importantă resursă economică, Dunărea”, a scris ministrul Economiei pe pagina sa de Facebook.

Lucrările la linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi înaintează cu repeziciune. Demarate în data de 06 iunie 2022 de către personalul Sucursala Regională Căi Ferate Galaţi, lucrările vizează reparaţii la linia Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) şi a liniei cu ecartament normal Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km) şi se preconizează a fi finalizate în luna august.

Astăzi, 06 iulie 2022, o locomotivă a circulat lent pe această linie de cale ferată în probe şi teste pentru ca specialiştii să poată aprecia ce lucrări mai au de efectuat pentru a reda în circulaţie această linie care este vitală pentru asigurarea transportului de cereale dinspre Ucraina via republica Moldova. Pe această linie nu au mai circulat trenuri de marfă cu ecartament larg de aproximativ 15-20 de ani, iar anul ultimelor reparaţii a fost 1989. Ecartamentul rusesc are 1.524 milimetri, adică este mai larg decât cel european, care este de 1.435 milimetri. Această linie de cale ferată va conecta portul Galaţi de graniţa cu Ucraina.

Ucraina este unul dintre cei mari producători şi exportatori agricoli din Europa, dar din cauza războiului există mari probleme de livrare, fiind necesară o cale de transport feroviar. Mărfurile care vor ajunge în portul Galaţi pot fi depozitate temporar aici, urmând apoi să fie încărcate şi transportate pe Dunăre. Cu această ocazie, portul gălăţean va putea înregistra un reviriment semnificativ. Lucrările sunt realizate în regie proprie de Regionala de Căi Ferate Galaţi şi au început în luna iunie 2022.

Articole similare:

- Sorin Grindeanu a anunţat când va fi redeschisă linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi (VIDEO)

- CFR aduce, la Galaţi, 50 de muncitori din mai multe judeţe pentru a repara calea ferată largă

- Încep lucrările de reparaţii la linia ferată cu ecartament larg de la Galaţi

Lucrările la linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi au fost demarate în data de 06 iunie 2022 de către personalul Sucursala Regională Căi Ferate Galaţi. Lucrările vizează reparaţii la linia Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (linie cu ecartament larg, în lungime de 3,58 km) şi a liniei cu ecartament normal Galaţi Mărfuri – Port Docuri – Siloz (1,16 km).

"Reparaţiile la linia de cale ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi sunt în plină desfăşurare. Până în acest moment au fost înlocuite 698 de traverse speciale din lemn (2,80 m) dintre care 245 de traverse pe aparatele de cale. Au mai fost înlocuite aproape 4 mii de tone de material mărunt de prindere şi a fost completată prisma cu 120 de tone de piatră spartă.  Burajul traverselor cu utilaje de mică mecanizare a fost realizat pe 1280 metri liniari de cale. Lucrările, care sunt realizate în regie proprie de Regionala de Căi Ferate Galaţi, au început în luna iunie şi urmează să fie finalizate în luna august, anul acesta (2022)", a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Această linie de cale ferată este vitală pentru asigurarea transportului de cereale dinspre Ucraina via republica Moldova.

VEZI VIDEO, mai jos! ↓

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a primit, sâmbătă, 28 mai 2022, delegaţia Senatului SUA condusă de senatorul Robert Portman. În cadrul întrevederii au fost discutate subiectele legate de sprijinul american pentru investiţiile în energia nucleară, facilitatea  oferită de România pentru exporturile ucrainene de cereale şi situaţia de securitate a României şi a regiunii în contextul agresiunii militare pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Premierul României a prezentat problematica exporturilor ucrainene şi a eforturilor României pentru a susţine securitatea alimentară a statelor expuse, în special a celor din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, dar şi viabilitatea economiei ucrainene. Portul Constanţa, Portul Galaţi, circulaţia pe Dunăre către inima Europei, transportul pe cale ferată şi pe drumuri au fost prezentate ca variante de suport de către premierul Nicolae Ciucă. De asemenea, o parte importantă a discuţiei a vizat invazia rusă din Ucraina şi nevoile de sprijin concret pentru vecinii noştri.
Senatorul Robert Portman a mulţumit României pentru toate eforturile prezentate şi a subliniat interesul pe care îl are pentru ţara noastră, deoarece în Ohio, statul pe care-l reprezintă, are o importantă comunitate de români, dar şi o comunitate reprezentativă de ucraineni. Din această perspectivă, senatorul american este preocupat să ajute ţara noastră în finanţarea proiectelor energetice nucleare, dar şi în transportul de cereale, irigaţii şi investiţii în industria de profil.
Robert Portman este un susţinător al prezenţei americane în Flancul Estic al NATO şi al importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea aliată.
Senatorul american a remarcat  producţia românească de grâu excelentă de anul acesta, dar şi deciziile ţării noastre în materie de independenţă energetică, foarte apreciată de către partea americană.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat că, pentru victoria Ucrainei în războiul declanşat de agresiunea militară rusă, este esenţială unitatea Occidentului, în special prin manifestarea susţinerii tuturor statelor care sunt încă dependente de produsele energetice ruse. Ambele părţi au convenit faptul că întărirea serioasă a Flancului Estic cu capabilităţi militare moderne, de ultimă generaţie şi prezenţa americană şi aliată substanţială sunt cruciale pentru menţinerea posturii de apărare şi descurajare necesară în faţa avansului şi proiectelor strategice ofensive ale Rusiei în regiune.

La Galaţi s-au descărcat primele trei camioane cu porumb pentru export din Ucraina care au ajuns în silozul cu o capacitate de peste 25.000 tone deţinut de grupul TTS (Transport Trade Services) SA  în Galaţi. Acestea fac parte dintr-un prim convoi de 23 camioane, dintre care alte şapte se află deja în vama Giurgiuleşti. Ulterior, produsele agricole de export din Ucraina ajunse în silozul TTS, vor fi transbordate pe nave maritime prin terminalul portuar TTS din Galaţi.
Grupul TTS este cel mai mare transportator pe Dunăre şi a făcut o nouă rută logistică destinată exportului de produse agricole ucrainene pe trasee combinate terestru, fluvial şi maritim, pentru a transporta mai rapid marfa şi a evita posibilele blocaje de pe rutele tradiţionale.
"Noua rută este unul dintre rezultatele implicării grupului TTS în procesul de reconfigurare a lanţurilor logistice de transport pentru exporturile şi importurile ucrainene cauzat de imposibilitatea utilizării de către Ucraina a porturilor sale maritime, blocate din cauza războiului. În acest context, pe lângă rutele logistice combinate cu transport terestru până la Galaţi şi transport fluvial pe Dunăre până la Constanţa, soluţii mai rapide de înlocuire a traseelor logistice tradiţionale s-au dovedit a fi traseele pornind din porturile ucrainene la Dunăre, Reni şi Izmail", a spus Petru Ştefănuţ, director general TTS Group, citat de Ziarul Financiar.
Primele rute alternative operaţionalizate de către grupul TTS de la începutul războiului din Ucraina au fost rutele Reni/Izmail – Dunăre – Canalul Dunăre Marea Neagră – Constanţa, prin care, începând din 16 martie grupul TTS a transportat şi operat peste 200.000 tone de mărfuri minerale şi agricole, reprezentând exporturi şi importuri ucrainene, potrivit reprezentanţilor companiei.
Alte peste 100.000 tone exporturi ucrainene au fost expediate pe cale ferată de către grupul TTS, în principal prin subsidiara sa din Ungaria, dar şi prin punctele de frontieră dintre Ucraina şi România. Pe segmentul terestru, marfa va fi transportată din Ucraina până în terminalul portuar TTS din Galaţi, pentru început cu mijloace auto.
După ce CFR Infrastructură va reabilita porţiunea de cale ferată cu ecartament larg, în lungime de 4 km, care face legătura între Giugiuleşti şi terminal, exporturile de produse agricole ucrainene vor putea fi transportate direct pe cale ferată până în portul Galaţi.
Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800 mii tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi este monument istoric

Silozul din Port Docuri Galaţi a fost achiziţionat de TTS Porturi Fluviale S.R.L. la sfârşitul anului 2006 şi are o capacitate totală de 25.000 tone (baza grâu), având multiple facilităţi. Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi construit în perioada 1884-1891 fiind înscris în lista monumentelor istorice din România.
Construcţia este din cărămidă, iar cele 336 de celule dispuse în forma de fagure sunt construite din plăci de beton armat. Celulele au capacităţi diferite de 50 to, 60 to, 90 to si 100 to şi permit depozitarea mai multor tipuri de produse agricole în acelaşi timp.
Siloz Port Docuri Galaţi are posibilitate de stocare şi tranzit din vagoane de tip cale larga, în vagoane de tip cale normala, iar operaţiunile de încărcare/descărcare nave/barje/şlepuri se desfăşoară în danele 31 şi 32 din Port Docuri Galaţi unde pot fi operate nave de până la 7000 to în funcţie de cotele apelor Dunării.

Termenul limită pentru licitaţia destinată reparaţiei liniei de cale ferată cu ecartament larg dintre Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Portul Galaţi este 19 mai 2022, iar suma de 1,289 milioane lei, fără TVA, necesară reparaţiilor va fi suportată din bugetul CFR Infrastructură, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, marţi, pe pagina sa de Facebook.
"Operaţionalizăm rapid liniile de cale ferată din Portul Galaţi! Data de 19 mai 2022 este termenul limită pentru licitaţia destinată reparaţiei liniei de cale ferată cu ecartament larg dintre Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Portul Galaţi. Această linie de cale ferată va permite transportul mărfurilor spre şi dinspre Ucraina, via Republica Moldova, prin Portul Galaţi. Astfel, acest port dunărean va deveni, alături de portul Constanţa, unul dintre punctele cheie din regiune pentru transportul de mărfuri şi materii prime", a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, reparaţiile pentru această linie de cale ferată cu ecartament lărgit (3,583 km) şi pentru o linie de cale ferată cu ecartament normal (1,167 km) din Portul Galaţi vor dura 60 de zile de la data semnării contractului. (sursa Agerpres)

O investiţie de peste 26 de milioane de euro, care va face parte dintr-o strategie comună a autorităţilor din Galaţi şi Brăila, de a dezvolta întreaga infrastructură a zonei - rutieră, navală şi aeriană, va fi implementată în perioada următoare, precizează Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.

"Am participat la Brăila, la conferinţa de prezentare a acestei importante lucrări care va duce la dezvoltarea de noi rute comerciale şi care în mod cert va aduce beneficii şi zonei navale gălăţene, pentru care sunt prevăzute de asemenea investiţii de peste 200 de milioane de euro. Mai mult, recent am primit o veste bună de la Ministerul Transporturilor. Calea ferată cu ecartament dublu va fi prelungită de urgenţă cu patru kilometri până în Portul Galaţi, astfel încât trenurile de marfă din Ucraina să fie descărcate direct în navele din port", a precizat Costel Fotea într-o postare pe Facebook.

Este vorba despre o linie ferată cu ecartament larg, de tip sovietic, care va fi redată rapid în folosinţă în portul Galaţi, astfel încât trenurile de marfă încărcate cu cereale din Ucraina să poată ajunge până la nave, a declarat pentru Economedia ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Ucraina foloseşte ecartamentul larg, de tip sovietic, în timp ce România foloseşte ecartamentul îngust, european. Această diferenţă face să se piardă mult timp la intrarea în România a transporturilor de cereale din Ucraina, iar faptul că Portul Galaţi are această linie ferată de tip sovietic face ca trenurile ucrainene să nu mai piardă timpul cu schimbarea roţilor la graniţă, a mai declarat Grindeanu pentru sursa citată. Avantajul Portului Galaţi e că aici pot fi încărcate atât navele fluviale, cât şi navele maritime, potrivit dcnews.ro.

De asemenea, în acest context, preşedintele CJ Galaţi a mai declarat că: "Lucrăm împreună cu ai noştri colegi de la Brăila pentru a implementa cât mai multe proiecte regionale, în cadrul unei strategii clare şi coerente, prima din ultimele decenii care se bazează pe documente viabile şi cel mai important pe lucrări majore aflate deja în implementare (Podul peste Dunăre, Drumul Expres Brăila - Galaţi)".