Circa 40 de funcţionari ai Prefecturii Galaţi au fost timp de o oră, astăzi, în grevă de avertisment. Ei au oprit activitatea şi au coborât în holul instituţiei purtând în mâini afişe în care îşi scriau solicitările.

„Solicităm modificarea cadrului legislativ, în sensul în care solicităm trecerea angajaţilor din prefecturi de la funcţii teritoriale, la funcţii de stat. Diferenţa, financiar vorbind, ar fi de aproape jumătate la salariu, în plus. După 18 ani de vechime în funcţie publică, am un salariu de 3.000 de lei, faţă de alt consilier juridic de la Finanţe, care are dublu“, a explicat Lenuţa Marin, consilier juridic la Prefectura Galaţi.

Oamenii consideră că salarizarea personalului din cadrul instituţiilor prefectului ar trebui să fie la nivelul funcţiilor publice de stat, având în vedere că instituţia prefectului este un organ de control al activităţii autorităţilor publice locale şi de conducere a serviciilor publice deconcentrate.

Publicat în Eveniment

În luna septembrie a acestui an, ca urmare a ruperii coaliţiei de guvernare USR-PNL-UDMR, prefectul judeţului Galaţi la acea vreme, Gabriel-Aurelian Panaitescu, a fost eliberat din funcţie împreună cu alţi 13 prefecţi şi 28 de subprefecţi din toată ţara, toţi susţinuţi în funcţii de USR-PLUS.

De atunci şi până în prezent, judeţul Galaţi a rămas fără prefect, atribuţiile acestuia fiind preluate de cei doi subprefecţi, adică Paul Cristea şi Andra Mihaela Costache din partea PNL, Paul Cristea fiind cel care a preluat cele mai multe atribuţiuni, inclusiv dreptul de semnătură.

Ca urmare a intrării PSD la guvernare, s-a schimbat şi algoritmul numirilor politice în teritoriu.

S-a stabilit, de principiu, că partidul care nu deţine preşedinţia Consiliului Judeţean va da prefectul, dar pot exista şi excepţii.

prefe

La Galaţi, excepţia ar putea fi cu atât mai mare cu cât se vehiculează numele lui Claudiu Sorin Gavril (foto ↑), care a candidat pentru funcţia de primar al municipiului Tecuci, din partea Uniunii Independente Pentru Tecuci (UIPT), însă a reuşit să ocupe doar o funcţie de consilier local, iar acum este propunerea PSD pentru a fi numit ca prefect al judeţului Galaţi.

În privinţa subprefecţilor, una dintre funcţii ar putea reveni unui reprezentant al minorităţilor naţionale, şi aici se face vorbire despre comunitatea elenă, iar celălalt fotoliu de subprefect ar rămâne la PNL.

Publicat în Politica

Guvernul a adoptat Hotararea nr. 1242/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 decembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID - 19.
Elementele de noutate sunt următoarele:
- eliminarea obligativităţii purtării măştii de protecţie pentru toate spaţiile publice deschise neaglomerate; masca de protecţie va fi purtată în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, spaţiile publice deschise cu aglomerări de persoane, mijloacele de transport în comun, locul de muncă, pieţe, târguri şi locurile unde se formează cozi;
- eliminarea interdicţiilor de circulaţie a persoanelor pe timpul nopţii;
- organizarea şi desfăşurarea anumitor activităţi în spaţii închise sau deschise vor fi permise până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00-22,00 (competiţiile sportive, cinematografele, spectacolele, concertele, festivalurile publice şi private sau alte evenimente culturale, cursurile de instruire, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-urile, conferinţele, precum şi cele organizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene).
- Va fi permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 5,00-22,00 activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară în spaţii închise şi/sau deschise:
a) activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase;
b) activităţi în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness;
c) activităţi de administrare a piscinelor interioare;
d) activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
e) activităţi în săli de jocuri şi locuri de joacă pentru copii;
f) activitatea târgurilor, bâlciurilor şi a talciocurilor.
Accesul la organizarea şi desfăşurarea activităţilor menţionate sau la activităţile cu publicul a operatorilor economici în cauză va fi permis doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, a operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, precum şi activitatea de cazare în structurile de primire turistice va fi permisă şi pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, nu doar pentru cei vaccinaţi sau aflaţi în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
În cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală de 200 mp va fi permis accesul tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi afişarea la intrarea în spaţiul comercial a numărului maxim de persoane care se pot afla simultan în incintă.
În perioada 24 decembrie-25 decembrie 2021, respectiv în perioada 31 decembrie 2021-1 ianuarie 2022, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, precum şi la terase va fi permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului fără restricţii privind intervalul orar şi doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
De asemenea, în perioadele mai sus menţionate, se permite organizarea şi desfăşurarea în aer liber a evenimentelor specifice dedicate marcării trecerii în noul an, în perioada 31 decembrie 2021-1 ianuarie 2022, fără restricţii privind numărul de persoane şi intervalul orar, cu purtarea măştii de protecţie, precum şi cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, informează Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi.

Articole similare: CAD RESTRICŢIILE! Ce măsuri de relaxare intră în vigoare de joi, 09 decembrie

Publicat în Eveniment

După ce 47 de comune gălăţene, cu circa 500.000 de locuitori, au primit de la Guvern cam 2.050 de mii de lei, în timp ce celelate 18, cu primari PNL, au primit 10.250 de mii de lei, primarii PSD şi consilierii locali, circa 100 de oameni, au protestat în faţa Prefecturii Galaţi.

Astfel, primarii şi consilieri locali PSD  au protestat astăzi, 07 octombrie 2021, în faţa Prefecturii nemulţumiţi de modul în care Guvernul a alocat azi-noapte sumele bugetare din fondul de rezervă. Toate proiectele pe bani europeni le vor fi blocate şi nici nu vor avea cum să asigure şi chetuielile comunei privind încălzirea sau asistenţa socială. Ies în evidenţă sumele acordate discreţionar pentru comunele PNL şi în special ale localităţilor ale căror primari l-au susţinut pe Florin Cîţu la congresul PNL de luna trecută.

Astfel, comuna Suhurlui, cu doar 1.300 de locuitori, a primit 485 de mii de lei, în schimb ce localitatea Pechea, cu peste 11.000 de locuitori, dar primar PSD, a primit 0 lei. Nici primarii de la USR, PMP sau Pro România nu au stat mai bine. Doar cei de la PNL au avut norcul să primească bani destui pentru comunitățile lor.

„Ce vină au oamenii ăştia sau ce vină au primarii aceştia care au fost aleşi ca şi gospodari ai comunităţii? Ce vină au copiii din localităţile unde sunt primari PSD? Ce să le spună primarii oamenilor din localităţile lor? Să le spună că doar 18 localităţi, doar 120.000 de locuitori din judeţul Galaţi contează şi restul de 500.000 de locuitori nu contează? Au dat aseară, au dat o hotărâre de Guvern, «noaptea ca hoţii», şi au alocat bani doar pentru 18 comune ale PNL-ului. Judeţul Galaţi are 627.000 de locuitori şi ei au alocat bani doar pentru 120.000 de oameni. O localitate cu 1.300 de locuitori, ca Suhurlui, a luat  485.000 de lei, iar localităţi de 10.000 de locuitori, ca Brăhăşeşti şi Pechea, nu au luat nici un ban. Ce vină au oamenii ăştia? Sunt proiecte cu fonduri europene şi nu vor avea bani să asigure cofinanţările. Este vorba despre 540.000 de oameni care au fost ignoraţi de Guvernul României. Guvernul nu este pe persoană fizică, este al tuturor românilor“, a spus preşedintele Consiliului Județean (CJ) Galaţi, Costel Fotea.

Primarii care au primit 0 lei nici nu ştiu ce să mai facă. „Reprezint o localitate care are 7.500 de locuitori. Anul trecut am primit doar 10.000 de lei, anul ăsta nu am primit nici un bănuț. Avem nevoie de 2 milioane pentru finanţarea proiectelor pe care le avem deja, cât şi pentru nevoile salariale, asistenţă socială. Am făcut solicitare la Prefectură“, a spus Dumitru Țene, primarul din Corod.

Alţi primar au mai primit câte ceva, o sumă infimă, dar deja ştiu, nu doar că nu pot continua proiectele europene, dar și că nu vor avea bani pentru asistenţă socială. „Problema care este o ştiţi şi dumneavoastră, este problema că nu am primit absolut nimic, nici la inundaţii, şi nici acum mai nimic. De fapt, acum am primit o sumă foarte mică cu care noi ne chinuim să supravieţuim. Dacă CJ nu o să ne ajute cu bani pentru asistenţă socială şi pentru persoanele cu dizabilităţi, vom avea probleme de luna viitoare, nu mai avem de unde le da salariile“, a precizat Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi.

La finalul protestului, o delagație a intrat la cabinetul subprefectului cu atribuţii de prefect, căruia i-a fost înaintată o notă de protest.

Publicat în Politica

Zilele trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, alături de peste 20 de primari din judeţ, a ieşit public să tragă un semnal de alarmă şi să-şi facă publică supărarea cu privire la faptul că Galaţiul nu a primit niciun leu de la Guvern ca despăgubiri pentru localităţile afectate de inundaţii în această vară. Monitorul de Galaţi a relatat pe larg despre acest subiect în articolul „Preşedintele CJ şi 22 de primari din judeţ supăraţi foc că nu au primit niciun ban de la Guvern“. Principala vină pentru nealocarea bugetară pare să fie politică, căci se ştie că Galaţiul a votat preponderent PSD.

Ca replică la nemulţumirile primarilor din localităţile grav afectate de inundaţii şi pentru a scuza Guvernul, preşedintele PNL Galaţi aruncă vina pe fostul prefect, Gabriel Panaitescu, care a fost demis de Guvernul PNL după ruptura de USR, Panaitescu ocupând această funcţie cu susţinerea USR. Despre acest subiect, cotidianul nostru a relatat în articolul „Subprefecţii preiau frâiele Prefecturii Galaţi“.

Printr-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi, George Stângă, afirmă că Guvernul României a alocat, săptămâna trecută, peste 377 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie, pentru judeţele afectate de calamităţile naturale şi chiar dacă Galaţiul se numără printre cele mai afectate judeţe din ţară, vina ar fi a fostului prefect de la USR, Gabriel Panaitescu, care nu a depus nicio solicitare pentru alocarea de fonduri. Din acest motiv, Galaţiul nu s-a regăsit pe lista judeţelor care au primit sprijin financiar de la Guvern.

„În ciuda cererilor depuse de administraţiile locale afectate de inundaţii, habarnistul Panaitescu nu a urmat procedura şi nu a transmis solicitările către Guvern pentru alocarea de fonduri pentru refacerea drumurilor, podeţelor sau a altor obiective calamitate. Până acum, am preferat să dăm dovadă de maturitate politică şi am făcut compromisul de a nu-i trage de urechi pe cei de la USR pentru greşelile pe care le-au tot făcut, dar nu mai putem tolera incompetenţa crasă care îi caracterizează pe usrişti, mai ales că acest fapt îi afectează direct pe gălăţeni. USR a fost nociv pentru judeţul Galaţi. Singura decizie bună pentru români pe care a luat-o USR a fost să plece de la guvernare”, spune George Stângă, preşedinte PNL Galaţi.

George Stângă susţine că în cea de-a doua etapă a alocării din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, subprefecţii liberali, care au preluat atribuţiile fostului prefect, au deblocat situaţia.

„În urma inundaţiilor care  au avut loc în lunile mai-august 2021, la Instituţia Prefectului  au fost înregistrate 20 de rapoarte operative pentru care au fost constituite comisii de evaluare a pagubelor. Deşi avea posibilitatea, poate chiar obligaţia, ca în baza acestor rapoarte să iniţieze o Hotărâre de Guvern, la acel moment, Instituţia Prefectului Galaţi, condusă de Gabriel Panaitescu (USR) nu a făcut acest lucru, Galaţiul fiind astăzi un judeţ care nu a putut beneficia de aceste despăgubiri. Din discuţiile avute la nivel naţional cu reprezentaţii Guvernului, vom face tot posibilului pentru remedierea problemei cu celeritate”, a declarat Andra Constache, subprefect.

Instituţia Prefectului Galaţi a depus, astăzi (n.r. - vineri, 24 septembrie 2021), documentaţia pentru alocarea de fonduri în valoare de peste 6 milioane lei pentru mai multe obiective din judeţ afectate de inundaţii din localităţile Târgu Bujor, Bereşti, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Bereşti - Meria, Costache Negri, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Jorăşti, Matca, Măstăcani, Oancea, Schela, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Rădeşti, Valea Mărului şi municipiul Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Prim-ministrul Florin Cîţu a anunţat, în această după-amiază (n.r. - 09 septembrie 2021), că a aprobat eliberarea din funcţie a 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi. Printre prefecţii eliberaţi din funcţie de către premier se număra şi Gabriel - Aurelian Panaitescu, prefectul judeţului Galaţi, care ocupa această funcţie, pentru a patra oară, din luna martie 2021, susţinut fiind de USR-PLUS.

Premierul a menţionat că atribuţiile prefecţilor vor fi preluate de subprefecţi. "Nu numim alţi prefecţi sau alţi subprefecţi, vor fi preluate atribuţiile. Doar rămân posturile libere şi se preiau din atribuţii", a precizat premierul, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria. La Galaţi, cele două funcţii de subprefect sunt ocupate de Paul Cristea şi Andra Mihaela Costache (foto ↑), din partea PNL.

Urmează, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei de eliberare din funcţie a lui Gabriel - Aurelian Panaitescu, să se stabilească cum vor fi împărţite atribuţiile între cei doi subprefecţi ai Galaţiului.

Publicat în Știrea zilei

Instituţia Prefectului judeţului Buzău funcţionează de mai multă vreme fără prefect, ceea ce ar afecta activitatea judeţului. Acest lucru este reclamat de preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, care trage un semnal de alarmă şi afirmă că autorităţile centrale trebuie să numească cât mai repede un prefect de Buzău pentru că el, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, a ajuns să nu aibă cu cine colabora în lipsa unei echipe complete la vârful Prefecturii.
„Judeţul Buzău de o grămadă de timp nu poate fi condus din punct de vedere adminiŞstrativ şi politic. Nu avem prefect, nu avem subprefect, nu am cu cine lucra, nu am cu cine să colaborez. Restul este poezie! Dacă politicienii nu vor înţelege că trebuie făcut ceva şi pentru cetăţeni şi trebuie să facă în mod special pentru aceia care i-au trimis în Parlament, atunci nu o să facem nimic. Dar, indiferent de culoarea politică, cetăţenii ne vor întreba, pe bună dreptate, ce si cum. Eu nu sunt supărat, dar lucrurile nu sunt în ordine şi vreau să trag un semnal de alarma“, a declarat Petre Emanoil Neagu, informează News.ro.
Judeţul Buzău nu mai are prefect din 4 ianuarie 2021, când Leonard Dimian şi-a dat demisia. De la demisia lui Dimian şi până în 3 martie, activitatea Prefecturii a fost coordonată de subprefectul Adina Moiseanu, secondată de subprefectul Vasile Alecu. Ulterior, cei doi au fost înlăturaţi din funcţii prin hotărâre de Guvern, astfel că de la începutul lunii şi până acum, la Instituţia Prefectului lucrează un singur subprefect, Marieta Boloş de la PNL.
Postul de prefect ar urma să revină PLUS, iar celălalt post de subprefect ar urma să revină PNL.

Publicat în Politica

Începând din luna septembrie, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Galaţi va demara o campanie de conştientizare a familiilor de rromi în vederea schimbării mentalităţii acestora inclusiv în legătură cu nunţile între minori, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, dr. Ciprian Groza, prezent la şedinţa Biroului Judeţean pentru Romi. “Vom demara campania şi în şcoli, este o campanie inclusiv de consiliere socială şi juridică privind evitarea creării anumitor situaţii conflictuale în comunitatea de romi”, a declarat Ciprian Groza.  

La şedinţa Biroului Judeţean pentru Romi s-a discutat despre căsătoriile şi/sau logodnele între minori, o tradiţie care pare că încă se mai păstrează în anumite familii. Subiectul a fost introdus pe ordinea de zi de către preşedinta Biroului Judeţean pentru Problemele Romilor, Viorica Gotu, după ce, recent, în presa naţională au apărut înregistrări video în care apar doi copii de etnie care pare că se logodesc. Cum autorităţile locale şi Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Galaţi au demarat anchete, care însă nu au confirmat existenţa încheierii unei căsătorii sau logodne între minori în comuna Iveşti (acolo unde se presupune că ar fi avut loc înregistrarea video), Viorica Gotu are două posibile explicaţii: fie  filmul respectiv este o înregistrare video mai veche, din 2011, făcută acum publică în scop de răzbunare între două familii rivale de romi, fie, într-adevăr, în comunitate a avut loc o nouă nuntă între minori, eveniment despre care, însă, nimeni acum nu recunoaşte că s-ar fi petrecut!

“Noi vrem să aflăm dacă sunt astfel de cazuri, să vedem dacă s-au petrecut într-adevăr. După cum ştiţi, în 2011 ne-a confruntat cu astfel de situaţii, când au avut loc succesiv mai multe petreceri, că nu pot să le spun nunţi... Pentru că o căsătorie nu este petrecere cu salbe, când ne dăm în stambă, ci presupune un certificat de căsătorie iar între minori nu se poate aşa ceva! Iar dacă descoperim că încă se fac astfel de lucruri, să vedem ce măsuri luăm. Pentru că am ajuns să credem că suntem criminali pentru copiii noştri! Îi mulţumesc lui Cezar de la Iveşti că a venit, spre deosebire de Ferdinand, de la Iveşti, care a spus că vine dar nu a venit şi nici Tarzan nu a venit, deşi mă tot sună la telefon şi mă ameninţă că nu iau măsuri în legătură cu nunţile, dar eu nu am atribuţii... Vreau să ne lămurim dacă acele imagini au fost imagini de la nunta din 2011 sau s-au mai întâmplat astfel de cazuri. Că logodne, adică petreceri, putem face, dar nu luăm copilul de 4-5 ani şi îl dăm la familia băiatului! Că vi-l ia Protecţia Copilului şi să vedem apoi cum îl mai recuperaţi... La Munteni, doi ani s-a chinuit familia să îşi recupereze fata după ce a luat-o Protecţia Copilului, şi acolo a fost un caz fericit, că avea fata 13-14 ani... A fost dată la Iaşi, nu s-au înţeles la preţ – că asta se întâmplă! -  şi după aia reclamăm...”, a spus Viorica Gotu la începutul şedinţei.

După ce atât primarul din Iveşti cât şi experţii pe problemele romilor au spus că nu au cunoştinţă de existenţa nunţilor între minori, în discuţie a intervenit problema reacţiei pe care ar trebui să o aibă experţii locali în cazul în care sesizează că se fac nunţi între minori. “Să nu se supere nimeni, dar când vezi fată de 11 ani care e măritată şi are bebe, nu te întrebi când a făcut nunta? La ce vârstă? Autorităţile de ce nu iau măsuri? Să se implice, că eu, unul, singur, nu am spate acolo, trebuie să mă bazez şi eu pe cineva”, a spus Viorel Laţi, expert local pe problemele romilor în comuna Munteni. 

Pe de altă parte, sunt şi romi care cred că tot din rândul comunităţii trebuie să plece schimbarea de mentalitate în privinţa căsătoriilor între minori. “Cu ce ne ajută pe noi Protecţia Copilului? Tot de la noi trebuie să plece, să le spunem – măi, Gheorghe, tu nu vezi că la Toflea, la Tg. Bujor, nu se mai fac căsătorii decât cu cei care au împlinit 16 ani, cu hârtie de la instanţă şi certificat medical, aşa cum scrie la lege? Că ştim să ne parfumăm, să cumpărăm maşini străine, să ne îmbrăcăm modern, deci trebuie să mai lăsăm obiceiurile astea!”, a spus Gheorghe Marodin, expert local în comuna Brăhăşeşti.

Prezent la discuţii, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, le-a atras atenţia romilor asupra implicaţiilor penale ale unei nunţi între minori: “Conform legislaţiei în vigoare, acest lucru este asimilat relelor tratamente aplicate minorului, care se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi cu interzicerea unor drepturi. Vă avertizez că această căsătorie, posibilă, conform tradiţiei dumneavoastră, căsătoria timpurie sau logodna copiilor, poate genera abuzul emoţional, care se pedepseşte aşa cum tocmai v-am spus”.

Şi reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Galaţi, dr. Ciprian Groza, a precizat că “monitorizarea comunităţilor de romi va continua şi pe viitor”, pentru depistarea celor care pregătesc nunţi între minori.

Publicat în Știrea zilei