Parlamentul de la Budapesta a ales joi, pentru prima dată, o femeie la preşedinţia Ungariei, în persoana lui Katalin Novak, în vârstă de 44 de ani, pentru o perioadă de cinci ani, cu sprijinul voturilor partidului de guvernământ Fidesz (ultranaţionalist), informează EFE.
Novak, fost ministru al familiei şi care îşi va prelua mandatul la 10 mai, a primit 137 de voturi pentru din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputaţi), în timp ce candidatul opoziţiei, Peter Rona, a primit 51 de voturi.
În primul ei discurs în calitate de preşedintă aleasă, Novak a promis să fie "o bună şefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranităţii". Totodată, ea a calificat drept "inacceptabilă invazia rusă în Ucraina". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Federaţia Internaţională de Judo (FIJ) a anunţat duminică "suspendarea" preşedintelui rus Vladimir Putin din calităţile de preşedinte de onoare şi ambasador al Federaţiei, a anunţat FIJ, într-un comunicat, scrie AFP.

"Având în vedere conflictul în curs din Ucraina, Federaţia Internaţională de Judo anunţă suspendarea statutului domnului Vladimir Putin de preşedinte de onoare şi ambasador al Federaţiei", menţionează FIJ.

Preşedintele FIJ este austriacul de origine română Marius Vizer. (sursa Agerpres)

Publicat în Sport

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de şeful statului rus, Vladimir Putin, transmite Reuters.
Zelenski a anunţat totodată că "duşmanul a suferit pierderi severe" şi le-a cerut cetăţenilor ruşi să iasă în stradă şi să protesteze împotriva războiului.
Totodată, Zelenski le-a transmis propriilor săi cetăţeni că va împărţi arme tuturor celor care le doresc şi că va anula sancţiunile împotriva tuturor cetăţenilor ucraineni care sunt gata să-şi apere ţara cu arma în mână.
Şeful statului ucrainean a încurajat totodată mediul de afaceri din ţară să pună la dispoziţia populaţiei bunuri şi servicii.
Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, notează Agerpres.
"Din păcate, în această dimineaţă, Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran. Astăzi, la eforturile comunităţii internaţionale pentru menţinerea păcii şi dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc oraşele şi obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federaţia Rusă a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţilor cetăţenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, şi întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală şi neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi omeneşti", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
El a punctat că singura soluţie pentru depăşirea crizei este cea diplomatică.
"În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană şi întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomaţia să prevaleze. România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat şi european şi a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situaţiei de la graniţele Ucrainei. Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea raţiunii să învingă. Singura soluţie de a depăşi cu bine această gravă criză este cea diplomatică", a afirmat Iohannis.
Şeful statului a subliniat şi că naţiunile democratice nu vor face niciun pas înapoi pentru a proteja valorile.
"Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizionişti ai istoriei trebuie să ştie că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult. Noi, naţiunile democratice, suntem aici şi nu facem niciun pas înapoi pentru a ne proteja valorile şi tot ce am construit până acum", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

Publicat în National

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a ales-o, la 18 ianuarie 2022, în funcţia de preşedinte, pentru doi ani şi jumătate, pe eurodeputata malteză Roberta Metsola, conform AFP şi DPA. Metsola a fost aleasă preşedinte al Parlamentului European cu 458 de voturi ''pentru'' din 616 exprimate. Roberta Metsola, care împlineşte 43 de ani chiar pe 18 ianuarie, devine, astfel, cea mai tânără persoană ce deţine această funcţie.
Roberta Metsola, membră a Grupului Partidul Popular European (PPE), s-a născut la 18 ianuarie 1979, în Gżira, Malta.
A absolvit Universitatea din Malta în 2003 şi Colegiul Europei din Bruges în 2004, profesând ca avocat, conform CV-urilor de pe site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.eppgroup.eu/.
În Malta, este membră a Partidului Nazzjonalista (începând cu 2013).
A fost vicepreşedinte al Studenţilor democraţi europeni (2000-2002) şi secretar general al Studenţilor democraţi europeni (2002-2003), în cadrul Uniunii Europene.
A lucrat în cadrul Reprezentanţei Permanente a Maltei pe lângă Uniunea Europeană din 2004 până în 2012 ca ataşat pentru cooperare judiciară a Maltei şi şef al Departamentului Justiţie şi Afaceri Interne de acolo. Ulterior, s-a alăturat echipei Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, în calitate de consilier juridic (2012-2013).
În 2013, a părăsit poziţia de consilier juridic, pentru a ocupa locul vacant al liderului opoziţiei din Malta, Simon Busuttil, ca europarlamentar, potrivit https://www.eppgroup.eu/. A devenit, astfel, europarlamentar în 2013, în cadrul celei de-a şaptea legislaturi (2009-2014), în cadrul căreia a fost membru în Comisia specială pentru crimă organizată, corupţie şi spălare de bani, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi Comisia pentru petiţii, conform https://www.europarl.europa.eu/.
A obţinut un nou mandat de eurodeputat în legislatura 2014-2019, timp în care a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru petiţii şi membru al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri sau al Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, sarcinilor fiscale şi evaziunea fiscală.
În 2019, a obţinut cel de-al treilea mandat de eurodeputat, în legislatura 2019-2024.
La 12 noiembrie 2020, a fost aleasă prim-vicepreşedinte al Parlamentului European (https://robertametsola.eu/), iar din 11 ianuarie 2022, a preluat preşedinţia interimară a legislativului UE, în urma decesului preşedintelui PE, social-democratul David Sassoli.
Este căsătorită şi are patru copii.

Procedura alegerii preşedintelui Parlamentului European

Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi (membri aleşi direct), conform art. 14 din Tratatul UE consolidat, accesat pe https://eur-lex.europa.eu/.
Preşedintele Parlamentului European este ales prin vot secret, alegerea sa fiind urmată de cea a vicepreşedinţilor şi a chestorilor (art. 15 din Regulamentul de procedură al PE din septembrie 2021, publicat pe site-ul https://www.europarl.europa.eu/).
În cadrul şedinţei PE dedicate convocării Parlamentului, precum şi în orice altă şedinţă consacrată alegerii Preşedintelui şi Biroului, preşedintele aflat la sfârşit de mandat, sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii aflaţi la sfârşit de mandat, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, sau, în lipsa unuia dintre aceştia, deputatul care a deţinut mandatul pentru perioada cea mai lungă, ocupă provizoriu funcţia de preşedinte, până la declararea alegerii noului preşedinte (art. 14 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile sunt prezentate cu acordul candidatului şi pot fi iniţiate numai de un grup politic sau un număr de deputaţi care atinge cel puţin pragul redus. Înainte de fiecare tur de scrutin, pot fi prezentate noi candidaturi.
În cazul în care numărul de candidaturi nu depăşeşte numărul de locuri care urmează a fi ocupate, candidaţii sunt aleşi prin aclamare, cu excepţia cazului în care un număr de deputaţi sau un grup sau grupuri politice care ating cel puţin pragul ridicat solicită un vot secret. În cazul în care se organizează un singur scrutin pentru mai multe funcţii, buletinul de vot este valabil numai dacă au fost exprimate mai mult de jumătate dintre voturile disponibile (art. 15 din Regulamentul de procedură).
Candidaturile pentru funcţia de preşedinte trebuie prezentate deputatului care ocupă această funcţie în mod provizoriu în temeiul art. 14 din Regulamentul de procedură, care le aduce la cunoştinţa Parlamentului. În cazul în care, după trei tururi de scrutin, niciun candidat nu întruneşte majoritatea absolută a voturilor exprimate, la al patrulea tur de scrutin, prin derogare de la art. 15 alineatul (1), pot candida numai primii doi clasaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, candidatul cel mai în vârstă este declarat ales (art. 16 din Regulament).
Imediat după alegerea preşedintelui, deputatul care ocupă funcţia de preşedinte în mod provizoriu cedează locul celui nou ales. Numai preşedintele ales poate pronunţa un discurs inaugural.
Durata mandatului preşedintelui, al vicepreşedinţilor şi al chestorilor este stabilită la doi ani şi jumătate.
În cazul în care poziţia de preşedinte devine vacantă, un vicepreşedinte, stabilit în conformitate cu ordinea precedenţei, exercită funcţia de preşedinte până la alegerea noului preşedinte (art. 20 din Regulament). (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 11 Ianuarie 2022 08:27

A murit preşedintele Parlamentului European

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli (foto ↑) a încetat din viaţă marţi, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, transmite dpa.
Sassoli a murit la spitalul din oraşul italian Aviano, conform informaţiilor comunicate dpa de purtătorul său de cuvânt, Roberto Cuillo.
Luni, Parlamentul European a confirmat că David Sassoli a fost internat pe 26 decembrie "din cauza unei complicaţii grave ca urmare a unei disfuncţii a sistemului imunitar".
Pe Twitter, Cuillo a precizat că locul şi data la care vor avea loc funeraliile vor fi comunicate în următoarele ore.
După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar", aminteşte EFE.
Acest lucru a fost făcut public abia luni, două săptămâni mai târziu, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor sale publice. În urma acestui anunţ, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.
Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).
Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit.
În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.
În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa). (sursa Agerpes)

Publicat în Mapamond

Preşedintele Federaţiei Române de Kaiac-Canoe (FRKC), Ioan Bîrlădeanu, a declarat, pentru Agerpres, că anul 2021 a fost marcat de pierderea multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, decedat la vârsta de 71 de ani.
"Este o pierdere absolut uriaşă pentru disciplina noastră, pentru România şi lumea întreagă. Anul acesta este marcat de pierderea marelui Ivan Patzaichin. A fost din punctul meu de vedere, cel mai bun canoist al tuturor timpurilor de pe această planetă. Şi aici ţinem cont de numărul de medalii, de longevitate, de orice... Altul nu se va mai naşte cu siguranţă. Disciplina noastră a fost marcată pentru că s-a întâmplat totul fulgerător, aşa... Mie mi-a lăsat un mare gol în suflet pentru că, sincer vă spun, eu nu credeam că Ivan se va îmbolnăvi vreodată. El a fost toată viaţa un tip extrem, extrem de rezistent, nu a stat prin spitale, nici răcit nu ştiu dacă a fost vreodată. El va rămâne mereu în amintirea noastră", a afirmat preşedintele FRKC.

Publicat în Sport

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care veteranii de război şi pensionarii vor primi, până la sfârşitul anului 2024, legitimaţiile de transport tip card.
Este vorba de legea privind aprobarea OUG nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Potrivit actului normativ, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor întreprinde măsurile necesare pentru ca, până la data de 31 decembrie 2024, veteranii de război şi văduvele de război, pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale să intre în posesia legitimaţiei de transport tip card, personalizată cu numele şi codul numeric personal ale fiecărui beneficiar.
Legea stipulează că până la data de 1 ianuarie 2025, data de la care, conform legii, se utilizează legitimaţiile de călătorie de tip card, persoanele prevăzute de Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează a beneficia de facilităţile acordate pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau taloane speciale de călătorie conform metodologiei în vigoare. (sursa Agerpres)

Publicat în National

De la începutul mandatului său de cinci ani, Emmanuel Macron şi-a schimbat vehiculele de mai multe ori. În 2017, la investirea sa, viitorul şef al statului francez, a ajuns la bordul unui DS 7 Crossback, apoi a călătorit într-un Peugeot 5008 BlueHDi, un Renault Espace V sau chiar un Renault Vel Satis.
Pe 11 noiembrie 2021, Emmanuel Macron a chemat de la garaj vehiculul oficial nou-nouţ pentru a participa la comemorările Armistiţiului, precum şi la omagiul adus ultimului supravieţuitor al Eliberării. De data aceasta, şi-a făcut apariţia instalat într-un Citroën DS 7 Crossback Élysée. Pentru Preşedintele Republicii, este o maşină simbolică deoarece este primul hibrid plug-in blindat fabricat în Franţa.
Pe lângă geamuri şi caroserie rezistente la gloanţe, o cerinţă pentru vehiculele prezidenţiale, bateria lui DS 7 Crossback va fi şi ea blindată. Potrivit publicaţiei „L'Est Républicain”, costul total al producţiei maşinii lui Emmanuel Macron este de aproximativ un milion de euro. O alegere esenţială din partea preşedintelui francez. „Maşina trebuie să aibă un anumit standard, pentru că întruchipează prestigiul şi modernitatea Franţei, dar în acelaşi timp, preşedintele nu trebuie să apară drept privilegiat”, relatează publicaţia citată.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de decorare a gimnastei Nadia Comăneci cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
"Astfel, în semn de înaltă apreciere şi recunoaştere pentru excepţionala carieră sportivă, pentru rezultatele remarcabile obţinute în calitate de reprezentantă a României, precum şi pentru implicarea în popularizarea sportului în rândul tinerei generaţii, Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer doamnei Nadia Comăneci", se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota 10 într-o competiţie internaţională, împlineşte, vineri, 60 de ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Sport
Pagina 1 din 2