Preţul la raft al băuturilor spirtoase va creşte în acest an ca urmare a majorării cu 6% a nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2023, susţin reprezentanţii Spirits România, asociaţie ce reuneşte principalii producători şi distribuitori de alcool şi băuturi spirtoase din România.
Conform sursei citate, majorarea preţurilor la raft va creşte consumul de băuturi nefiscalizate, cu efecte negative atât economic cât şi social.
Potrivit modificărilor aduse de Legea 370/2022 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 16/2022, publicată în Monitorul Oficial la 20 decembrie 2022, a fost majorată cu 6% acciza la alcool şi băuturile alcoolice.
Astfel, acciza aplicabilă alcoolului etilic de la 1 ianuarie 2023 este 4,208.86 lei/hl de alcool pur, majorată de la 3,968.38 lei/hl de alcool pur (nivelul aplicat de la 1 august 2022).
Această majorare va avea un impact mai acut asupra producătorilor care au capacităţi de producţie locală, ale căror costuri au crescut deja în 2022, pe fondul efectelor pandemiei şi ale războiului din Ucraina.
"Costul materiilor prime şi al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% şi 80%, iar nivelul accizei a fost deja majorat de două ori doar în anul 2022 (1 ianuarie 2022 cu 3,6% şi 1 august 2022 cu 5%), ceea ce a pus o presiune uriaşă pe costurile de producţie. De la 1 ianuarie 2023 ni se aplică o nouă creştere de 6% a nivelului accizei, ceea ce va determina şi creşterea preţului la raft al băuturilor spirtoase cu concentraţie alcoolică de 40% grade cu minimum 2 lei/litru", a declarat Tudor Furir, preşedintele Asociaţiei Spirits Romania.

«Majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari!»

Spirits Romania atenţionează că, pe termen mediu şi lung, majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preţ mai mare va genera o scădere a vânzărilor şi implicit a sumelor de plată la bugetul de stat. În paralel, se estimează că va creşte consumul de alcool nefiscalizat, iar efectele negative se vor resimţi şi la nivel social, în condiţiile în care băuturile alcoolice contrafăcute afectează grav sănătatea celor care le consumă.
Potrivit sursei citate, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat, în intervalul 2013-2014, o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%. În schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piaţa băuturilor spirtoase.
Totodată, în anul 2021, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creştere de 48% faţă de 2020.
Spirits Romania este o asociaţie patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România, înfiinţată în 2013. Companiile membre asigură peste 1.500 de locuri de muncă directe şi 185.000 indirecte. Spirits Romania este afiliată la SpiritsEurope, organizaţia reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reuneşte peste 31 de asociaţii naţionale din 24 de ţări. (sursa Agerpres)

Preţul locuinţelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 49,2% în perioada cuprinsă între 2010 şi trimestrul al treilea din 2022, iar România a consemnat printre cele mai mici majorări de preţuri din UE, conform datelor publicate marţi de Eurostat.
În perioada menţionată, preţul locuinţelor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre UE şi a scăzut doar în Grecia (minus 22%), Italia (minus 9%) şi Cipru (minus 0,3%).
Cele mai mari creşteri au fost înregistrat în: Estonia (199%), Ungaria (174%), Luxemburg (140%), Lituania (137%), Letonia (134%), Cehia (133%) şi Austria (130%).
În România, precum şi în Finlanda şi Spania, preţul locuinţelor a înregistrat o creştere mai mică de 25%, adică la jumătate faţă de creşterea medie înregistrată în UE.
Când vine vorba de chirii, acestea au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2010 şi trimestrul al treilea din 2022. Cu excepţia Greciei, unde au scăzut cu 24%, chiriile au crescut în restul celor 26 de state membre UE, inclusiv în România. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Estonia (233%) şi Lituania (151%). În cazul României, chiriile au înregistrat o creştere de peste 25%, peste media din UE. (sursa Agerpres)

Preţul plătit de o gospodărie italiană medie pentru aprovizionarea sa cu gaze a crescut cu 64,8% în 2022, faţă de anul precedent, a informat Autoritatea de Reglementare în Energie din Italia (ARERA), subliniind impactul războiului din Ucraina asupra situaţiei financiare a familiilor, transmite Reuters.
ARERA, care stabileşte preţurile reglementate la gaze pentru consumatorii italieni, a anunţat că în decembrie preţurile au urcat cu 23,3% faţă de luna precedentă. Instituţia estimează că o familie de nivel mediu a cheltuit anul trecut aproximativ 1.866 de euro pentru gaze.
Marco Vignola, de la Sindicatul Naţional al Consumatorilor, a declarat: "Preţurile sunt nesustenabile pentru prea mulţi italieni", şi a cerut Guvernului mai multe măsuri de sprijin.
În bugetul Italiei sunt prevăzuţi peste 21 miliarde de euro pentru a ajuta firmele şi gospodăriile să-şi achite facturile la electricitate şi gaze, în principal prin subvenţii pentru firmele mari consumatoare de energie şi pentru familiile cu venituri scăzute.
În 2022, Autoritatea de Reglementare în Energie din Italia a decis ca facturile să nu mai fie calculate pe baza preţului european de referinţă la gaze, care este stabilit la hub-ul TTF din Ţările de Jos, ci să fie legate în schimb de preţul prevăzut în contractele de gaze din Italia.
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa, care sunt stabilite la hub-ul TTF din Amsterdam, s-au dublat în 2022, în contextul războiului din Ucraina. (sursa Agerpres)

Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe românii care călătoresc sau tranzitează Bulgaria că, începând cu 1 ianuarie 2023, se vor ieftini cu 10% vinietele electronice pentru mijloacele de transport cu masa totală de până la 3,5 tone (inclusiv), care folosesc infrastructura publică rutieră bulgară supusă regimului taxabil.
Astfel, cuantumul taxelor vinietelor electronice va fi următorul: vinietă electronică cu valabilitate de 1 an: 87 leva; vinietă electronică cu valabilitate de 3 luni: 48 leva; vinietă electronică cu valabilitate de 1 lună: 27 leva; vinietă electronică cu valabilitate de 1 săptămână: 13 leva; vinietă electronică cu valabilitate pentru un week-end: 9 leva.
MAE precizează că este importantă, în acest context, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi companii de transport, pot obţine informaţii relevante privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL la adresa www.bgtoll.bg/ro, privind situaţia traficului prin punctele de trecere a frontierei bulgare - www.mvr.bg/gdgp, dar şi privind starea actuală a drumurilor - pe aplicaţia gratuită LIMA www.lima.api.bg, pe pagina de internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră" - www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop.
Informaţii despre regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia se pot obţine pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg/wps/portal/agency-en/home/info-citizens.
De asemenea, cei interesaţi pot găsi date despre starea vremii în Bulgaria pe www.weather.bg.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.mae.ro şi aminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă" (http://www.mae.ro/app_cs), cu informaţii şi sfaturi de călătorie. (sursa Agerpres)

Benzina standard s-a ieftinit din nou, cel mai mic preţ din România pentru un litru din acest sortiment fiind astăzi de 6,5 lei la pompă, ceea ce înseamnă că preţul la casă este de 6 lei pe litru, arată datele centralizate de Plinul.ro, notează digi24.ro.
Un preţ asemănător s-a mai înregistrat în 7 decembrie 2021, iar în toamna şi vara anului trecut a şi coborât uşor sub 6 lei.
Totodată, s-a ieftinit şi benzina premium. Cea mai ieftină benzină premium în România costă 6,96 de lei pe litru, iar după aplicarea compensării de 50 de bani de la stat se ajunge la 6,46 de lei pe litru.

Preţul benzinei s-a dublat în ultimii 2 ani

Preţul benzinei a atins minimul ultimilor 10 ani în 2020 (1 mai - 4,27 lei pe litru), însă apoi a urmat o creştere susţinută care a dus preţul în jurul valorii de 6 lei pe litru. După o stagnare în toamna lui 2021, a urmat o nouă creştere puternică, iar preţul litrului de benzină standard a depăşit 8,50 de lei în iunie 2022. Aplicarea compensării de 50 de bani de la începutul lunii iulie a pornit scăderea preţului, arată datele Peco Online.
Benzina s-a mai scumpit temporar în noiembrie, însă apoi a revenit pe scădere până la valoarea de astăzi, 20 noiembrie, când preţul necompensat este de 6,5 lei pe litru la pompă, ceea ce înseamnă că este de 6 lei pe litru la casa de marcat.

Motorina a ajuns la preţul de la începutul războiului din Ucraina

Motorina standard s-a ieftinit din nou şi preţul minim astăzi în România era de 7,66 de bani pe litru, iar cu aplicarea compensării de 50 de bani preţul de vânzare a devenit 7,16 lei, mai notează digi24.ro.
O valoare asemănătoare n-a mai fost atinsă de la începutul războiului din Ucraina. Pe 24 februarie 2022, data invaziei ruse, preţul motorinei standard în România era de 7,07 lei, în timp ce un preţ asemănător cu cel înregistrat astăzi, 20 decembrie 2022, a fost înregistrat pe 1 martie (7,14 lei pe litru).
Totodată, motorina premium s-a ieftinit, un litru din acest sortiment fiind vândut cu 7,52 lei, potrivit Plinul.ro

Cum a evoluat preţul motorinei în ultimii ani

După un an 2020 marcat de scăderi de preţuri la carburanţi, interval în care motorina s-a vândut şi cu 4,34 lei pe litru (27 septembrie), a urmat 2021 cu creşteri de preţuri. Anul trecut, în octombrie, motorina a atins un preţ maxim de aproape 6,50 de lei pe litru, arată datele Peco Online.
2022 a însemnat creşteri constante de preţ pentru motorină, iar a doua zi după izbucnirea invaziei ruse (25 februarie) preţul acestui carburant depăşise deja 7 lei pe litru. Trendul s-a menţinut, iar deja pe 18 iunie motorina se vindea cu 9,24 lei pe litru. Aplicarea compensării cu 50 de bani a oprit creşterea preţului şi a declanşat un trend descendent. Au existat şi câteva vârfuri, spre exemplu în noiembrie - 8,58 lei pe litru, însă motorina n-a mai revenit la preţul uriaş din vară.

Coadă, în fiecare dimineaţă, în faţa punctelor de lucru de relaţii cu clienţii din municipiul Galaţi ale Electrica Furnizare. Zeci de gălăţeni, încă de la primele ore ale dimineţii, aşteaptă îndelung, în frig, pentru a depune documentele necesare ca să beneficieze de plafonarea preţului la energie electrică sau pentru a încheia sau reînnoi cu contractul de furnizare.

Gălăţenii strânşi în faţa punctului de lucru Electrica Furnizare din bdul Siderurgiştilor (foto ↑) au dârdâit de frig ore în şir la coadă, lipsiţi de orice fel de informaţii din partea companiei. Toţi sunt la mila paznicului care face accesul în interiorul clădirii şi care are în "custodie" şi cererile pe care trebuie să le completeze clienţii.

Informaţiile se dau în silă de funcţionarele de la ghişeu, care sunt foarte arogante şi vorbesc cu oamenii răstit. Până şi cei care s-au interesat înainte de procedurile care trebuie urmate pentru a depune documentele pentru a beneficia de plafonare s-au trezit că în sediul Electrica li se mai solicită să completeze câte un formular sau cerere.

"Am venit de dimineaţă în speranţa că intru mai repede şi scap. Eu am nevoie să-mi reînoiesc contractul, dar se intră foarte greu. La un moment dat se formaseră vreo 3 cozi diferite, una pentru cei cu cereri de plafonare care se încadrează în categoriile alea diferite, una pentru informaţii şi una pentru contracte", spune o gălăţeancă ce aşteaptă deja de mai bine de o oră la coadă.

"Stăm aici de două ore şi abia intră câte unul, câte doi. Praf ne-au făcut în perioada Sărbătorilor", spune alt gălăţean revoltat de situaţia creată.

O altă clientă abia ieşită din sediu este şi ea nervoasă deşi a reuşit să-şi rezolve problemele: "Eu am avut de schimbat titularul contractului. Am intrat înăuntru după ce a ieşit persoana dinaintea mea şi doamna de la ghişeu m-a dat afară ţipând să intru când mă cheamă ea, nu aşa când vreau eu, ca la doctor, unul iese altul intră. Ne tratează ca pe sclavi. Doamnele sunt foarte arogante şi arţăgoase. Parcă venim să cerşim. E ceva strigător la cer. Chiar nu se sesizează nimeni cum ne ţin ore în şir în frig şi apoi când intrăm ne tratează ca pe ultimii oameni?".

Reporterii Monitorul de Galaţi au încercat să obţină un punct de vedere al Centrului Relaţii Clienţi Galaţi al companiei Electrica Furnizare, însă de la numărul de telefon al secretariatului am primit o adresa de email de la Electrica Furnizare - sediul central la care am adresat o solicitare de informaţii fără a primi nici măcar o confirmare de primire, iar la numerele de telefon de pe site am aşteptat în zadar mai bine de 10 minute să preia apelul un operator, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Se pare că această companie a redus drastic interacţiunea umană între clienţi şi superiorii celor de la ghişee tocmai pentru a evita avalanşa de reclamaţii ce ar putea veni din partea clienţilor de care îşi bat joc ţinându-i în frig.

Citeşte cine poate depune cerere pentru a beneficia de preţ plafonat la energie electrică, AICI!

Companiile furnizoare de energie electrică nu găsesc în piaţă energie cu livrare anul viitor. Aşadar, nu pot transmite clienţilor lor cât va costa energia, a declarat Volker Raffel, directorul general al E.ON România.
"Nu găsim energie în piaţă pentru anul viitor şi nu putem să le spunem clienţilor noştri ce preţ vor avea la energie electrică anul următor. Mai ales la firme şi la cei industriali. Acest lucru trebuie deblocat, deoarece cum îşi poate face planurile o firmă care foloseşte energie electrică la producţie? Planuri de investiţii, de finanţare, de angajare, dacă nu-şi cunosc preţul la energie electrică? Sper să avem o soluţie curând", a susţinut Raffel, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
Situaţia a fost semnalată şi de Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România, care a precizat că acest lucru are drept cauză preţul prea mic stabilit de Guvern, 1.300 lei pe MWh.
De asemenea, reprezentantul E.ON a insistat pe ideea problemei legate de cash-flow pe care companiile o au ca urmare a schemei de decontare stabilită de statul român. Raffel a arătat că, în timp ce în România există întârzieri foarte mari la plata deconturilor, în Germania discuţia este cum să plătească statul dinainte companiilor, pentru a evita problemele de cash.
"Ca să vă dau nişte cifre, noi am avut o linie de credit de 100 de milioane de euro acum un an, iar acum suntem la mai mult de 600 de milioane de euro şi creşte în fiecare zi. În fiecare zi avem cu 9 milioane de lei mai puţin în cont seara decât dimineaţa şi aşa nu mai putem să continuăm", a spus reprezentantul E.ON citat de stiripesurse.ro.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că preţul unui kilogram de caşcaval nu va ajunge la 100 de lei, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public în contextul scumpirilor din ultima perioadă, precizând că nu sunt elemente obiective care se determine un asemenea nivel.
"Nu va ajunge la un asemenea preţ. Nu sunt elemente obiective care se determine un asemenea nivel, ştiindu-se trei lucruri. În primul rând, se ştie că preţul la producţia marfă s-a stabilizat. În al doilea rând, se cunoaşte faptul că au fost intervenţiile acestea privind plafonarea preţurilor la energie, care sunt elemente constitutive ale costului de producţie şi sunt inevitabile în realizarea produsului respectiv. Şi în al treilea rând, există şi un control, zic atent, al pieţei şi se poate constata comportamentul acesta mai liniştit, mai ponderat, pentru că, din nefericire, unii înţeleseseră că este momentul câştigului rapid şi fără multe greutăţi. Iată că lângă mine am doi colegi pe care îi cunoaşteţi prin acţiunile pe care le-au lansat la nivelul ţării - preşedintele ANPC (Horia Constantinescu, n.r.) şi vicepreşedintele ANSVSA (Ioan Oleleu, n.r.) care sunt tot timpul cu ochii pe piaţă şi intervin în baza legii acolo unde deficienţele apar şi le elimină cu măsuri pe care le au la îndemâna dumnealor, şi pe care ei le gestionează, zic, cu interes pentru ţară", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Şeful MADR a adăugat că în privinţa scumpirilor la alimente există "preocupări consistente" la nivelul Ministerului Agriculturii şi în Guvernul României.
"Eu vi le-am pus la dispoziţie tot timpul şi vi le-am prezentat de fiecare dată atunci când în Parlamentul României sau în Guvernul României sau la nivelul Ministerului Agriculturii, prin ordine de ministru, am putut interveni cu forme de sprijin în aşa fel încât să creştem producţia. Noi ştim foarte bine că activitatea din agricultură este realizată de fermieri în condiţii naturale diferite. Aţi putut constata că anul acesta am avut o situaţie mai dificilă din punct de vedere al al naturii. Seceta ne-a pus la grea încercare. Practic, seceta pedologică a ocupat toată ţara, mai puţin zonele unde am avut posibilitatea să irigăm sau natura a putut să lase în anumite perioade cantităţi de precipitaţii care să ţină într-un confort hidric plantele, în aşa fel încât vegetaţia să se desfăşoare normal. Avem preocupări în domeniu tot timpul, prin actele normative pe care le aprobăm, prin programele de sprijin pe care le lansăm de fiecare dată", a explicat Petre Daea.
Potrivit sursei citate, în acest an au fost o serie de elemente care au perturbat piaţa, iar preţul la energie a fost unul dintre ele, dar care a scăpat de sub control.
"Este adevărat că în acest an am avut o serie întreagă de factori care au tulburat pe piaţă. În primul rând a fost această scăpare de sub control a preţului la energie şi o dovadă faptului e că Guvernul a intervenit prin instrumentele pe care le-a lansat, aprobându-le în şedinţe de Guvern şi apoi în Parlament, acele plafonări de preţuri la energie şi la gaze, în aşa fel încât elementele de cost să poată să fie cumpănite pentru a putea ajunge un preţ, spun eu, în respect faţă de producători şi de consumatori", a mai spus oficialul MADR.
Ministrul a anunţat că la Consiliul de Miniştri care a avut loc la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, s-a discutat despre formele de sprijin care vor fi puse la dispoziţie fermierilor în perioada 2023-2027. "Este pentru prima dată în urma acestui cuplaj politic şi aderării noastre la Uniunea Europeană, când cunoaştem pe o perioadă de timp, care înseamnă predictibilitate pe o perioadă de 7 ani de zile, ce forme de sprijin au fermierii, în aşa fel încât ei se cunoască care sunt elementele ce compun efortul propriu privind realizarea culturilor şi, evident, care este sprijinul dat de Guvern prin actele normative pe care noi le lansăm în direcţia asigurării producţiei necesare, iar preţurile să fie la un nivel convenabil", a transmis Petre Daea.
Ministrul Agriculturii a participat joi la un eveniment de gastronomie sustenabilă, dedicat celebrării Zilei Internaţionale de Conştientizare Asupra Risipei şi Deşeurilor Alimentare. (sursa Agerpres)

Așa cum Monitorul de Galați a anunțat AICI, Carpaţi şi Snagov, renumitele mărci de ţigări din vremea comunismului, au apărut pe piaţă în România anului 2022, beneficiind de un "upgrade" substanţial.
Putem spune că mărcile româneşti fac din nou concurenţă ţigărilor străine, pachetele de Carpaţi şi Snagov reapărând pe piaţă la preţuri minime.
Un pachet de Carpați sau de Snagov costă 18 lei, un preț şi cu 7 lei mai mic decât al țigărilor premium comercializate pe piața românească. În timp ce Carpați se găsește pe piață în variantele Red și Blue, Snagov se fabrică în variantele Blue și Silver.
Ţigările Carpaţi au încetat să mai fie produse în România în 2014, când firma Galaxy Tobacco, controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, a intrat în insolvenţă, potrivit romaniatv.net.

Comisia Europeană intenţionează să anunţe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuaţiilor extreme de pe piaţă, creşterea lichidităţii şi reducerea preţului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar.
Potrivit surselor, Executivul comunitar intenţionează să dea publicităţii în data de 28 septembrie un document în care va detalia noi paşi destinaţi să reducă volatilitatea şi să crească volumul tranzacţiilor pe pieţele de energie, în condiţiile în care explozia preţurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum şi măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce preţul carburanţilor.
Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre UE cer plafonarea preţului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susţin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.
Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.
Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de "comunicare", ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniştrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul iniţial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acţiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.
Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga în data de 7 octombrie precum şi la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.
Un plan pentru preţul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre ţările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniştrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacţiilor fizice şi financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susţine plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, iar Polonia vrea o limită de preţ pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, ţările care se opun ideii unui plafon de preţ susţin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană vrea să reducă utilizarea combustibililor fosili. (sursa Agerpres)