Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită demiterea "imediată" a ministrului Energiei, Virgil Popescu, pentru creşterea "nejustificat" de mare a preţurilor la energie, susţinând că "o majoritate guvernamentală de 70% are toate pârghiile legale, constituţionale şi politice pentru a interveni rapid în sprijinul populaţiei şi al economiei româneşti".
"Dincolo de contextul energetic internaţional, cauza principală care a generat creşterea preţurilor la energie în România este liberalizarea făcută fără să existe condiţii de piaţă concurenţială. Din moment ce peste 80% din producţia de energie este autohtonă, cea mai mare parte a ei fiind sub controlul direct al statului, iar costurile de producţie nu au crescut decât în foarte mică măsură, nu există nicio justificare pentru creşterea de până la 10 ori a preţurilor. Aceste preţuri nejustificat de mari sunt un atac direct la buzunarul cetăţenilor şi al firmelor din România, înfăptuit cu largul concurs al autorităţilor statului care au permis acest lucru. Din acest motiv, ministrul Energiei Virgil Popescu trebuie imediat demis", a transmis AUR, vineri, printr-un comunicat de presă remis Agerpres.
Totodată, AUR propune Guvernului un set de măsuri pentru protejarea economiei şi a populaţiei de efectele crizei energetice precum revenirea "imediată" la preţuri reglementate în energie şi plafonarea preţului final plătit de consumator, până când vor exista condiţii pentru o concurenţă reală.
"ANRE poate impune un preţ reglementat care să acopere costurile de producţie şi o marjă a profitului de o singură cifră, care să depăşească cu 1 sau 2 puncte procentuale rata inflaţiei", a explicat AUR.
Realizarea de investiţii în noi capacităţi de producţie energetică este o altă măsură propusă de AUR. "În loc să utilizeze resursele publice pentru diverse scheme de compensare a facturilor, este de preferat ca statul să facă investiţii în obiectivele energetice noi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, finalizarea termocentralei de la Iernut etc", se arată în comunicatul citat.
Potrivit AUR, ar trebui eliminate schemele de compensare, deoarece "sunt o formă mascată de a menţine profiturile uriaşe ale 'băieţilor deştepţi' din energie".
Deschiderea de discuţii cu UE pentru eliminarea obligativităţii cumpărării de certificate de carbon de către producători, ca măsură tranzitorie pentru depăşirea crizei energetice este o altă propunere a AUR.

Publicat în Politica

Banca Mondială a avertizat că ascensiunea rapidă a preţurilor la energie observată în Europa şi în anumite zone ale Asiei nu se va opri până în prima jumătate a anului 2022, informează Rador. Aceasta a susţinut că economia globală depune eforturi susţinute pentru a satisface o cerere tot mai mare pentru petrol şi gaze. Preţul tot mai mare al fertilizanţilor este văzut ca unul dintre motivele principale ale creşterii preţului alimentelor. Creşterea mare a preţurilor alimentelor din 2021 pare că va fi urmată de o mică scădere în 2022, dar aceasta nu va fi suficientă pentru a evita ca aproape 41 milioane de persoane - o creştere de aproape 25% - să ajungă în pericolul de a nu avea suficientă hrană. Zone din Africa Subsahariană întâmpină mari dificultăţi.

Publicat în Economie

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European (PE), Dan Nica, a transmis în cadrul sesiunii plenare a PE de astăzi, cu ocazia dezbaterii prioritare solicitată de Grupul S&D, că necesitatea unor soluţii europene după creşterea preţurilor la energie şi gaze reprezintă o urgenţă majoră pentru toate ţările afectate din Uniunea Europeană.
„Viaţa a milioane de cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene depinde de ceea ce Comisia Europeană va decide săptămâna viitoare. Pentru foarte mulţi români, această perioadă dificilă, generată de explozia preţurilor, este una a alegerilor. Ei trebuie să aleagă între a-şi plăti facturile, a mânca sau a-şi cumpăra medicamentele. Mă deranjează foarte mult că nu sunt luate măsuri imediate împotriva celor care speculează piaţa în acest moment. În România, cel mai grav efect al creşterii preţurilor este că marea parte a populaţiei nu-şi mai permite plata facturilor la gaz şi energie electrică, iar preţurile se vor dubla în perioada următoare. Dacă printre măsurile pe care Comisia le va propune, nu vom îngheţa preţurile, situaţia va fi complicată şi riscăm ca oamenii să îşi piardă încrederea în noi, în instituţiile europene”, a explicat eurodeputatul PSD.
Dan Nica susţine că este datoria fiecărui reprezentant al Parlamentului European şi al Comisiei Europene să îi apere pe cetăţenii statelor membre de explozia preţurilor, reamintind că Grupul S&D a solicitat această dezbatere cu rezoluţie, dar demersul a fost respins de PPE şi Renew Europe. Acesta consideră că majorarea dramatică a preţurilor nu reprezintă doar o problemă naţională, ea având deja o dimensiune europeană, iar Comisia este cea care trebuie să pună pe picioare un plan concret, cu măsuri coordonate, pentru că nu este suficient şi nici conform valorilor europene ca statele membre să fie lăsate să încerce să rezolve individual această problemă majoră.
Şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European mai spune că autonomia strategică a Europei este incompatibilă cu nivelul actual de expunere la fluctuaţiile pieţelor internaţionale de energie, astfel încât este necesar fie un mecanism de coordonare între statele membre şi autorităţile de reglementare respective, fie o Platformă Europeană Centralizată pentru achiziţionarea de gaze naturale.

Publicat în Politica
Marți, 31 August 2021 13:52

Preţurile la energie nu vor fi plafonate

Premierul Florin Cîţu a anunţat, marţi, că preţurile la energie nu vor fi plafonate şi a subliniat că România are nevoie de independenţă energetică.
"Există o îngrijorare în spaţiul public care se accentuează în ceea ce priveşte preţurile la energie, în special pentru că vine sezonul de iarnă - plata facturilor - şi atunci trebuie să venim cu soluţii. Bineînţeles că soluţia asupra preţurilor nu poate să vină de la premier, trebuie să găsim soluţia împreună. Vă spun din capul locului că nu vom interveni pentru a plafona preţurile, asta ca să fie foarte clar", a declarat premierul, la Guvern.
El a arătat că preţurile la energie au crescut peste tot în Uniunea Europeană.
"Eu sunt gata să-mi asum acest obiectiv, împreună cu dumneavoastră, că este clar că avem nevoie de o independenţă energetică a României. Asta am înţeles eu din ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. O creştere a consumului - a trebuit să creştem importul şi suntem dependenţi de preţul energiei în Uniunea Europeană. Am văzut că în Spania s-au triplat preţurile, dar noi avem resursele pentru a avea independenţa energetică a României şi atunci trebuie să creştem capacitatea de producţie, avem câteva programe la care lucrăm deja, dar este important pentru această guvernare şi îmi asum acest obiectiv de a atinge independenţa energetică a României", a adăugat Cîţu.
Premierul a indicat că independenţa energetică a României este un obiectiv pe termen mediu şi că acest lucru implică mai multe acte normative la care deja lucrează.
"Trebuie să rezolvăm o problemă pe termen scurt, acum, pentru iarnă şi de aceea ne-am întâlnit iarăşi astăzi, aici, pentru a definitiva soluţiile pe care deja le-am anunţat în spaţiul public. În primul rând, este vorba de o soluţie, aceea pe care am propus-o şi trebuie să definim şi să vedem detaliile de a compensa o parte din factura pentru consum în această iarnă. La această soluţie trebuie să-i găsim forma finală cât mai repede", a spus Cîţu.
El a arătat că trebuie explicat românilor de ce au crescut preţurile la energie.
"Un paradox - suntem în România, unde producţia energetică este în majoritate făcută de companii de stat. Companii de stat, oameni numiţi în funcţii politic şi totuşi oamenii trebuie să înţeleagă că preţul la factură făcut de companiile de stat a crescut. Trebuie să explicăm oamenilor de ce au crescut preţurile. (...) Am spus la începutul anului despre reforma companiilor de stat, pentru că această reformă a avut ca obiectiv eliminarea ineficienţelor, eu când am vorbit de reforma companiilor de stat am fost foarte clar, ineficienţele nu vreau să fie transferate asupra consumatorului. Nu vreau să descoperim că o parte din creşterea facturii - şi de aceea am chemat şi ANPC astăzi aici - la consumatorul final se datorează din transferul unor ineficienţe ale companiilor de stat către consumatorul final. Dacă aşa ceva se întâmplă şi găsim aşa ceva, vom lua cele mai dure măsuri. (...) Nu vreau ca nimeni dintre companii să profite de această situaţie, să-şi umfle profiturile de o situaţie conjuncturală", a spus Cîţu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Este de aşteptat ca preţurile chiriilor să crească în următorii ani în România, ca şi în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, cei mai importanţi doi factori fiind rata supraaglomerării şi creşterea preţurilor imobilelor tranzacţionate, se menţionează într-o analiză publicată de o companie de consultanţă imobiliară.
România are cea mai mare rată de supra-aglomerare din UE şi, chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat (96% dintre oameni deţin casa sau apartamentul în care locuiesc), creşterea preţurilor locuinţelor şi a costurilor de construcţie limitează posibilitatea deţinerii unei locuinţe mai mari şi va susţine evoluţia pieţei închirierilor, potrivit analizei "The Private Rental Sector: Has it found a home in CEE?" realizate de Colliers în colaborare cu Greenberg Traurig şi Kinstellar.
Tendinţa unui volum mic al apartamentelor închiriate (aproximativ 20% din stocul total în oraşe mari precum Bucureşti şi Cluj-Napoca) are o motivaţie culturală, dar mai ales una economică, anume că ipotecile au fost multă vreme mai accesibile decât chiriile. Astfel, în Bucureşti, rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară, în timp ce chiriile din Praga sunt cu peste 40% mai ieftine decât un credit ipotecar, se precizează în documentul redactat de Colliers.
Rata supraaglomerării în România, calculată pe baza disponibilităţii camerelor per persoană şi a dimensiunii medii a gospodăriei, a fost de 45,8% în 2019, nivel urmat de Letonia (42,2%) şi Bulgaria (41,1%). Informaţiile sugerează că majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supra-aglomerare faţă de media UE, dar tendinţa europeană pe termen lung arată o scădere treptată a supra-aglomerării, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est continuă spre convergenţă, potrivit consultanţilor Colliers.
Prin urmare, această evoluţie pe termen lung va aduce un decalaj la nivel de ofertă, va fi nevoie de mai multe locuinţe şi, din noua ofertă, Colliers anticipează că proprietăţile disponibile pentru închiriere vor constitui o parte semnificativă, în condiţiile unei schimbări de strategie pentru mai mulţi dezvoltatori şi investitori, se menţionează în analiză.
Pe de altă parte, creşterea continuă a preţurilor de vânzare este un alt motor pentru piaţa închirierilor de locuinţe, mai ales că băncile centrale au luat unele măsuri pentru a limita creşterea creditelor ipotecare în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est, notează Colliers.
Acest lucru este cel mai vizibil în Republica Cehă, care are peste 50.000 de unităţi în sectorul închirierilor private, iar Polonia abia începe să câştige teren, cu peste 10.000 de unităţi deja planificate sau în curs de construcţie, care se adaugă stocului existent de 5.000 de unităţi.
România a rămas în urmă în Europa Centrală şi de Est, cu puţin peste 1.000 de unităţi construite, în construcţie sau planificate, dar Colliers se aşteaptă la un interes crescut pentru piaţa închirierilor în următorii ani. O creştere aşteptată a preţurilor de vânzare - indusă în special de costurile mai ridicate de construcţie - combinată cu o scădere a accesibilităţii pentru creditele ipotecare vor spori probabil interesul pentru proprietăţile de închiriat din România, estimează compania de consultanţă.
Din perspectiva dezvoltatorilor, pentru ca închirierea în sectorul rezidenţial să fie fezabilă financiar, proiectele trebuie să fie concepute, proiectate şi construite special pentru piaţa de închiriere. Drept urmare, acestea au nevoie de mult timp şi planificare, în special în ceea ce priveşte combinaţia de unităţi şi serviciile sau facilităţile relevante pentru locaţia respectivă şi pentru grupul ţintă de clienţi, subliniază autorii analizei.
În piaţa închirierilor de locuinţe, randamentele depind de zonă şi variază între 3,5-4% în Republica Cehă şi 5-5,5% în Polonia. Cele mai bune estimări plasează nivelul mediu al randamentului pentru sectorul de închirieri rezidenţiale din Bucureşti între 6-6,5%, dar pot exista uşoare variaţii în funcţie de zona în care se află locuinţa, potrivit Colliers.
Conform datelor Eurostat, costul pentru construirea de noi locuinţe în UE a crescut cu 15% în perioada 2010-2019. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cele mai mari creşteri au fost observate în Ungaria (+47%) şi în România (+46%). În acest context, mulţi dezvoltatori din întreaga regiune nu sunt tentaţi să schimbe modelul de afaceri axat pe construcţia pentru vânzare.
Datele Eurostat referitoare la preţurile locuinţelor între 2011 şi 2020 arată o tendinţă ascendentă constantă în UE începând cu 2013, cu creşteri deosebit de mari între 2016 şi 2020. În total, a existat o creştere de 25% în UE între 2011 şi 2020. Unele dintre cele mai mari creşteri au fost observate în Europa Centrală şi de Est, cea mai mare fiind în Ungaria (+96%), dar evoluţii notabile au fost sesizate şi în Republica Cehă (+61%) şi Slovacia (+52%), urmate de Bulgaria (+ 37%), Polonia (+28%) şi România (+23%).
Oraşul Bucureşti are unele dintre cele mai accesibile locuinţe din regiune, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat în clădirile noi de apartamente. Spre comparaţie, în Budapesta şi Varşovia preţul mediu este de aproximativ 2.600 de euro pe metru pătrat, în timp ce Praga are cel mai scump sector rezidenţial din regiune, cu un nivel de 4.700 de euro pe metru pătrat.
În Europa, sectorul încheierilor de locuinţe reprezintă unul dintre cele mai atractive modele în rândul investitorilor. Conform Real Capital Analytics, aceasta este a doua clasă de active cu cele mai mari investiţii din Europa, în faţa sectorului industrial şi logistic. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Indicele FAO al preţurilor la alimente (FFPI) a avut în medie 116,0 puncte în februarie 2021, cu 2,8 puncte (2,4%) mai mare decât în ianuarie, marcând a noua lună de creştere consecutivă şi atingând cel mai înalt nivel din iulie 2014. Creşterea din februarie a fost influenţată în principal de creşteri mari la subindicii zahărului şi uleiurilor vegetale, în timp ce au crescut şi cei pentru cereale, lactate şi carne, dar într-o măsură mai mică, potrivit Termene.ro.
Indicele Global al Preţurilor Produselor Alimentare, FAO Food Price Index (FFPI), este un indicator publicat pentru prima dată în 1996 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). FFPI este un indice de preţ calculat ca medie ponderată în comerţ a preţurilor la alimente mărfuri care acoperă pieţele agricole cheie pentru cereale, uleiuri vegetale, zahăr, carne şi produse lactate.
Pe scurt, creşterea preţului alimentelor nu mai este o prognoză pentru anul în curs, ci un trend în curs de desfăşurare.
Analiza Termene.ro se bazează pe informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice prin intermediul unei serii de publicaţii statistice cu privire la producţia agricolă, comerţul internaţional şi preţurile produselor agricole. De asemenea s-au luat în considerare şi cotaţiile tranzacţiilor cu cereale publicate permanent de Bursa Română de Mărfuri. Alte surse de date sunt Eurostat şi bursele internaţionale de mărfuri.

Publicat în Economie
Preţurile de consum au urcat, în noiembrie, cu 0,31% faţă de luna anterioară, pe fondul scumpirii produselor nealimentare cu 0,5% şi a serviciilor, cu 0,31%, în timp ce preţurile alimentelor aproape au stagnat (+0,06%), reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit, în noiembrie faţă de octombrie, cartofii, cu 2,8%, legumele şi conservele de legume, cu peste 2,5%, ouăle, cu 2,11% şi zahărul, cu 1,9%. În schimb, citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit în noiembrie cu 12,96% comparativ cu octombrie. În aceeaşi perioadă, din categoria mărfurilor nealimentare, cel mai mult au crescut preţurile ţigărilor şi tutunului, cu 2,38%, în timp ce la polul opus a fost energia termică, cu o ieftinire de 2,03%. La capitolul servicii, s-au scumpit cele din categoria 'alte servicii', cu 1,28%. Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în noiembrie, la minus 1,1%, în urcare de la minus 1,6% în octombrie. În luna noiembrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu noiembrie 2014, este de 37,5% iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% deţin o pondere de 33,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 28,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza de inflaţie pentru acest an, la minus 0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%, a anunţat, la începutul lunii noiembrie, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei. 
Publicat în Economie

Indicele preţurilor la produsele alimentare, la nivel mondial, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a înregistrat în august 2015 cea mai mare scădere lunară din ultimii şapte ani, pe fondul ofertelor abundente, dar şi a factorilor externi, precum scăderea preţurilor la energie şi îngrijorările cu privire la încetinirea economiei chineze, a anunţat FAO, transmite Reuters.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna august 2015, acest indice a atins o valoare medie de 155,7 puncte, în scădere cu 8,5 puncte sau 5,2%, comparativ cu luna iulie 2015. FAO a precizat că aceasta a fost cea mai gravă scădere lunară înregistrată după decembrie 2008.

Scăderea din luna august a afectat toate produsele alimentare principale, precum laptele, uleiurile vegetale, zahărul sau cerealele, care au înregistrat un recul de 7% în raport cu iulie şi unul de 15% în raport cu luna august a anului trecut.

Preţurile uleiurilor vegetale au scăzut şi ele cu 8,6% comparativ cu luna iulie, iar preţul la zahăr s-a redus cu 10%.

Economistul şef al FAO, Abdolreza Abbassian, a apreciat că există puţine semnale ale unei reveniri a preţurilor în lunile următoare. Potrivit acestuia, semnalele referitoare la încetinirea economiei chineze se reflectă în importurile de produse precum soia boabe, pentru care China este cel mai mare importator mondial.

„Atunci când o ţară de asemenea mărime şi populaţie încetineşte acest lucru afectează toate sectoarele, inclusiv agricultura”, a explicat Abdolreza Abbassian.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit estimările cu privire la producţia mondială de cereale în 2015, până la 2,54 miliarde de tone, cu 21 de milioane de tone mai mică decât recolta record înregistrată anul trecut. Revizuirea estimărilor se datorează unor perspective mai bune privind producţia de grâu şi orez, ca urmare a unor condiţii peste aşteptări în ţări precum Argentina, Brazilia şi SUA. FAO susţine că producţiile bune din cele două Americi vor compensa scăderea producţiei de porumb în Uniunea Europeană cauzată de vremea secetoasă, care a redus producţiile la hectar.

Publicat în Economie

Preţurile producţiei industriale pe total piaţa internă şi externă au scăzut, în iulie 2015, cu 2% faţă de iulie 2014, în timp ce comparativ cu iunie 2015 s-a înregistrat o scădere de 0,2%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă au scăzut cu 1,5% în iulie 2015 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut, în timp ce pe piaţa externă preţurile producţiei industriale s-au redus cu 2,9%.

Potrivit INS, pe marile grupe industriale, cele mai importante scăderi ale preţurilor în iulie faţă de luna anterioară s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare şi în industria energetică, cu 0,5%, respectiv cu 0,4%, în timp ce în industria bunurilor de capital preţurile au crescut cu 0,3%, iar în cea a bunurilor de uz curent, creşterea a fost de 0,1%.

Ca evoluţie anuală, cea mai spectaculoasă evoluţie au avut-o preţurile din industria energetică, cu o scădere de 6,6%, urmate de cele din industria bunurilor de capital, cu o descreştere de 2,5%. La polul opus s-au aflat preţurile din industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu o creştere de 1,7% şi din industria bunurilor de uz curent, mai mari cu 1,1%, mai reiese din datele INS.

Publicat în National

România s-a situat în iunie pe locul şase în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor producţiei industriale, comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care indicatorul a scăzut cu 0,1% în zona euro şi în Uniunea Europeană, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creşteri de preţuri la producţia industrială au fost înregistrate în: Spania (0,9%), Estonia (0,6%), Ungaria (0,5%), Polonia (0,4%), Bulgaria, Irlanda şi Olanda (toate cu 0,2%), România şi Letonia (ambele cu 0,1%). Cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Lituania (minus 1,5%), Danemarca, Slovacia şi Suedia (toate cu minus 0,9%).

Preţurile producţiei industriale au scăzut cu 2,7% în UE 28 şi cu 2,2% în zona euro (EA19), în iunie, comparativ cu perioada similară din 2014. Singura creştere de preţuri la producţia industrială a fost înregistrată în Luxemburg (0,5%), iar cel mai semnificativ declin a fost raportat în Lituania (minus 8,5%), Danemarca (minus 7,3%), Marea Britanie (minus 6,7%), Cipru (minus 6%) şi Olanda (minus 5,8%).

În România, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 1,8% în iunie comparativ cu perioada similară din 2014, după un declin de 2,2% în mai.

Publicat în National
Pagina 1 din 2