Eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European şi co-autorul rezoluţiei forului europarlamentar privind preţurile la energie, adoptată miercuri, 05 octombrie 2022, a declarat că se impune de urgenţă decuplarea preţului gazului de preţul energiei electrice, pentru reducerea volatilităţii preţurilor energiei electrice pe piaţa angro.
"Rezoluţia pe care am iniţiat-o şi am negociat-o cu celelalte grupuri politice, împreună cu vicepreşedintele S&D pentru energie, solicită Comisiei Europene şi statelor membre o anchetă cu privire la abuzul de piaţă şi manipularea preţurilor la energie. De asemenea, cerem măsuri sociale, pentru a amortiza efectul crizei energetice asupra cetăţenilor, prin extinderea instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţii de urgenţă (SURE), instrument creat în timpul pandemiei", a precizat Dan Nica, în calitate de coordonator al deputaţilor S&D din Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European.
"Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu punctul virtual de tranzacţionare pentru gaze naturale de la Amsterdam (TTF)! Care sunt preţurile de achiziţie când gazul ajunge în porturile europene şi de ce preţurile de revânzare către consumatori sunt atât de mari? Trebuie să oprim acest lucru şi, de aceea, avem nevoie de transparenţă privind acest punct de tranzacţionare virtual - Title Transfer Facility (TTF). trebuie să abordăm cauzele fundamentale ale problemei legate de creşterea preturilor la energie în cadrul UE, pentru că eşecul pieţei europene de energie datează dinainte de invazia rusă din Ucraina. Avem nevoie de mai multe măsuri pentru a combate preţurile record la energie si pentru a proteja cetăţenii cei mai vulnerabili!", a declarat Dan Nica.

Articole similare: Dan Nica: Aderarea la Schengen, acum! Cerem imperativ să se pună capăt discriminării românilor în UE!

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marţi, după discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, că România nu se va lovi de o criză alimentară, însă „vom avea o creştere a preţurilor unor alimente”, notează digi24.ro. „Nu cred că în România vom avea o criză alimentară, nici în Europa. Vom avea însă o creştere a preţurilor unor alimente. Trebuie să fim foarte conştienţi că această criză alimentară va lovi mai întâi statele mai sărace. Faptul că ne implicăm să prevenim o criză globală e un semn de solidaritate”, a declarat preşedintele Iohannis, marţi, la New York.
Potrivit preşedintelui, românii nu trebuie să aibă semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea unor alimente. „Pentru români nu trebuie să apară semne de întrebare, nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite”, a mai transmis preşedintele.

Citește și Klaus Iohannis: Putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece

Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, Ordonanţa nr. 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie, măsurile fiind prelungite până pe 31 august 2023.
Potrivit modificărilor aduse ordonanţei, plafonul până la care Guvernul acordă compensări pentru energia electrică scade de la 300 kwh/lună, la 255 kWh/lună punându-se astfel în practică strategia deja funcţională în alte ţări europene prin care populaţia este îndemnată să facă economii.
Prin aplicarea noilor reglementări, consumatorii casnici vor plăti în continuare 0,60 de lei dacă se încadrează sub 100 kwh pe lună sau 0,80 de lei dacă au un consum între 100 şi 255 kwh. În schimb, cei care depășesc noul prag stabilit de Guvern, de 255 kwh/lună, nu vor mai beneficia de plafonare şi vor plăti preţul din contract.
Astfel, la un consum de 260 de kwh lunar, la ofertele concurenţiale ale furnizorilor valabile până pe 31 decembrie 2022, facturile vor varia între 195 lei la Hidroelectrica, Electrica Furnizare S.A. (Ofertă casnici Serviciu Universal) - 456 lei, Enel Energie Muntenia S.A. (Ofertă Serviciu Universal casnic) - 516 lei, EON Energie România, până la 809 lei, RCS &RDS - 893 lei, CEZ Vânzare - 1.202 lei, ENGIE Romania - 1.565 lei şi chiar 2.904 lei la WE POWER TEAM SRL.
Pe judeţul Galaţi, conform ANRE, există 84 de oferte pentru clienţii casnici de la peste 60 de furnizori, tariful cel mai mic fiind la Hidroelectrica, 0,75 lei/kwh, iar cel mai mare este la WE POWER TEAM SRL, 11,17 lei/kwh.
Specialiştii afirmă că diferenţa de plafon de 45 kwh aplicată prin noua ordonanţă înseamnă, practic, consumul unei maşini de spălat rufe în 20 de ore de funcţionare. Aparatele care consumă cel mai mult în medie pe lună sunt tocmai cele folosite aproape zilnic, precum frigiderul - 30 kw, cuptorul electric - 34 kw sau maşina de spălat - 40 kw.

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 37,8% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 37,9% în zona euro, în iulie, comparativ cu perioada similară din 2021, în timp ce România a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE în ritm anual, dar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (67,4%), Bulgaria (55,9%) şi Danemarca (55,1%).
Eurostat precizează că în iulie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 96,2% al preţurilor la energie şi de o creştere de 21,7% a preţurilor bunurilor intermediare.
În iulie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au înregistrat o creştere de 4% în zona euro şi de 3,7% în Uniunea Europeană, după un avans de 1,3% în zona euro şi de 1,5% Uniunea Europeană, în iunie.
Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Irlanda (26,1%), Ungaria (9,4%), Bulgaria (8%) şi România (6,8%).
Şi în acest caz, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au crescut cu 8,2%, urmate de preţurile la bunurile de folosinţă imediată, care au înregistrat un avans de 1,1%.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. (sursa Agerpres)

Premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat marți seara, după ședința conducerii liberalilor, că o compensare mai mare a prețurilor la energie și gaze față de cea care este aplicată acum nu este posibilă, având în vedere bugetul alocat pentru acest domeniu.
Acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă PNL ia în calcul un preț reglementat la energie și la gaze și care ar putea fi o soluție de intervenție pe piața energiei electrice și gazelor în așa fel încât prețul plătit de consumatorul final să scadă.
"Până în acest moment, la nivelul ANRE și la nivelul ministerelor care decontează compensarea prețurilor la energie și la gaze s-au primit toate facturile pentru intervalul noiembrie-martie. Nu avem încă o lună încheiată, de exemplu aprilie, care ar fi trebuit să fie prima lună pe care să fi analizat valoarea compensărilor pe noua schemă și în momentul în care vom avea această lună încheiată facem analiza și venim cu o decizie și în ceea ce privește această ajustare a compensării a prețului la energie. (...) În momentul de față mergem pe aplicarea ordonanței de urgență pentru perioada aprilie 2022-martie 2023 și când vom avea datele concrete asupra unei sume compensatorii pe o lună întreagă, vom lua o decizie", a declarat Nicolae Ciucă, la sediul PNL.
Întrebat dacă Guvernul ar putea veni cu o nouă reducere a prețului la energie și gaze, adică un nivel mai mare de compensare, premierul a subliniat că acest lucru nu este posibil având în vedere alocările bugetare.
"O reducere a prețului mai mult decât este acum nu este posibilă pentru că trebuie să fim onești și să le spunem oamenilor adevărul. Bugetul este cel pe care l-am făcut public și aceștia sunt banii din care putem să facem, să realizăm compensările prețurilor la energie și gaze", a explicat Ciucă.

«Populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului»

Șeful Executivului a fost întrebat de presă și cine din România va trebui să aplice decizia luată la nivelul Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze, el răspunzând că această decizie trebuie privită ca una voluntară și că populația din țara noastră nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului.
"Vă rog să privim această decizie voluntară, de altfel, cum bine ați spus. În ansamblul de măsuri care s-au luat la nivelul Ministerului Energiei și de către companiile producătoare de gaz, avem în momentul de față peste 1,8 miliarde de metri cubi înmagazinați, ceea ce ne duce mult peste pragul pe care îl aveam asumat la 1 august, care era de 46%, la 1 septembrie - 57%. Am depășit și pragul pe care-l aveam de îndeplinit pentru 1 septembrie, motiv pentru care în acest moment continuăm să ne asigurăm necesarul de gaz înmagazinat în depozitele proprii și dau asigurări că populația nu va fi afectată în ceea ce privește asigurarea gazului. Și, pe măsura voluntară, nefiind în momentul de față stabilite elemente tehnice clare, nici pe măsura în momentul în care ea va deveni obligatorie, nu pot să comentez ceea ce avem de făcut. Cert este că în momentul în care vom avea suficiente gaze și în momentul în care discutăm de această atitudine a tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, de a continua solidaritatea față de contextul în care ne găsim, vom adopta aceeași atitudine și în continuare", a declarat Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă a mai adăugat că în cazul în care măsura privind reducerea consumului de gaze cu 15% va deveni obligatorie, aceasta va fi aplicată în mod echilibrat, astfel încât să nu se întrerupă activitatea nici a marilor consumatori, nici în instituții și preponderent să fie asigurat necesarul de gaz pentru populație. (sursa Agerpres)

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 89,5% în luna iunie a acestui an faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 202, şi energia electrică - plus 17,05%.
Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 49,71%, cartofii - 42,18% şi făina - 33,16%.
În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 29,13%, apă, canal salubritate - 19,44% şi serviciile poştale - 15,94%.
De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei - 7,33%, servicii de transport aerian - 6,24% şi combustibili - 3,22%.
Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate de INS.
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor. (sursa Agerpres)

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie pentru a treia lună consecutiv, dar rămân aproape de nivelul record din martie, a anunţat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În iunie, acest indice a scăzut la 154,2 puncte, faţă de valoarea revizuită de 157,9 puncte atinsă în mai. În pofida scăderii înregistrate în iunie, acest indice este cu 23,1% mai mare decât în perioada similară din 2021, pe fondul cererii globale solide, a temerilor privind impactul invaziei ruseşti în Ucraina şi al condiţiilor meteo nefavorabile, precum şi al costurilor ridicate cu producţia şi transportul.
"Factorii care au provocat în primul rând nivelul ridicat al preţurilor la nivel global sunt încă în joc", a apreciat economistul şef al FAO, Maximo Torero.
Potrivit FAO, preţurile la cereale au scăzut cu 4,1% luna precedentă, dar încă sunt cu 27,6% mai ridicate decât în iunie 2021. Preţul uleiurilor vegetale calculat de FAO a scăzut cu 7,6% în iunie, comparativ cu mai, în urma majorării producţiei în principalele state producătoare şi a perspectivelor privind creşterea livrărilor din Indonezia.
Şi preţurile mondiale la zahăr au scăzut cu 2,6% în iunie, comparativ cu luna precedentă, creşterea lentă a economiei mondiale afectând cererea. Preţurile la carne au urcat cu 1,7% luna precedentă, atingând un nou nivel record, în timp ce preţurile la lactate au crescut cu 4,1% în iunie, comparativ cu mai.
Totodată, FAO a dat publicităţii şi un set de estimări cu privire la producţia mondială de cereale în 2022. FAO se aşteaptă la o creştere a producţiei globale de cereale până la 2,792 miliarde de tone, faţă de previziunea precedentă, de 2,784 milioane de tone, dar cu 0,6% sub nivelul producţiei mondiale de cereale în 2021. (sursa Agerpres)

Cel mai mare aqua-park din sud-estul României, "Plaja Dunărea", s-a redeschis publicului în urmă cu o săptămână, respectiv în data de 16 iunie 2022. Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat, baza de agrement, care are ca principal punct de atracţie unul dintre cele mai înalte tobogane din ţară, are o pagină de facebook pe care cetăţenii o pot consulta pentru a fi la curent cu toate noutăţile în ceea ce priveşte aqua-park-ul din Galaţi. Pagina a fost creată la începutul lunii iunie 2022, de către administratorul bazei de agrement, societatea Gospodărire Urbană SRL Galaţi.

Ieri, miercuri, 22 iunie 2022, pe pagina amintită a fost făcută o postare prin care gălăţenii erau atenţionaţi asupra unor lucruri care nu le sunt permise dacă aleg să vină la aqua-park. Astfel, potrivit postării, "În baza de agrement "Plaja Dunărea" nu sunt permise: Containere de sticlă pe puntea piscinei; Sărituri cu capul înainte; Aşezarea pe tubulatură; Mâncare şi băuturi în piscină".

Gălăţenii s-au arătat nemulţumiţi de postare şi au comentat ca atare: "Aceste «reguli», pe care încercaţi să le impuneţi, nu au nimic de a face cu faptul că nu eşti lăsat să intri cu o sticlă de apă. Asta are ca şi scop să fim nevoiţi să cumpărăm din interior unde este mai scump. Golăneala specifică celor de la conducerea societăţilor subordonate primăriei! Aş putea şi paria că primarul nu ştie toate chiţibuşurile din interior!", a comentat un gălăţean.

Postarea a trezit revoltă şi în rândul mămicilor: "Păi şi cu apa copiilor ce facem? Avem de unde să achiziţionăm din incintă o sticluţă specială pentru copii sau venim cu sticla goală de acasă? Un fruct, un pufulete, o ciorbiţă pentru copii găsim în incintă?/ Da, mă gândesc că n-ar trebui să fie problemă pentru o sticlă de apă cu care intri şi o gustare, măcar pentru copii, dar, se pare că...".

Alţi gălăţeni se plâng de preţuri. "Când o să vedeţi preţurile sigur n-o să mai spuneţi că nu-i nicio problemă. O să muriţi de sete la 6 lei apa la jumate". "Jale ce e acolo", a concluzionat un alt gălăţean.

Despre preţurile de acces la "Plaja Dunărea", puteţi citi AICI!

Articole similare: Se reiau traseele speciale de autobuz pentru Plaja Dunărea

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "Provocări concurenţiale în noul context economic", organizată de Consiliul Concurenţei şi Pria Events.
"Acum avem un război la graniţa noastră de est. Din nou, este un lucru pe care generaţiile noastre nu l-a mai întâlnit. La mine în familie erau poveştile bunicilor despre ce s-a întâmplat când au venit ruşii în 1944. Avem o criză serioasă din punct de vedere al securităţii naţionale şi ea are consecinţe economice. Şi ele sunt de fapt legate şi acesta ar fi unul dintre lucrurile pe care care voiam să-l spun astăzi. Vedem toţi inflaţia, suntem nemulţumiţi, vrem să existe soluţii, dar ca să votăm soluţii trebuie să înţelegem cauzele. Nu poţi să vii cu tratamente, nu poţi să rezolvi probleme dacă nu înţelegi ce cauzează acele probleme. Şi mi se pare că vorbim insuficient la noi în ţară, în restul Europei lucrurile cred că sunt mai clare, la noi în ţară nu cred că explicăm suficient de mult opiniei publice că este (...) principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina. Şi ştiu că nu este foarte uşor de explicat. Oamenii o să spună: dar ce treabă are războiul din Ucraina cu nu ştiu ce produs, cu nu ştiu, cu preţul alimentelor sau alimente care nu vin din Ucraina? Sau: domnule, dar noi am avut inflaţie şi anul trecut când nu era niciun război în Ucraina? Inflaţia deja începe de anul trecut, cresc preţurile la energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a declarat că aici avem şi analize realizate pe plan intern, dar şi un raport recent al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care arată cum preţurile cresc la gaze de la mijlocul anului trecut când Rusia şi-a redus livrările de gaze în Europa. Nu numai că au livrat mai puţin, dar au livrat şi golind depozitele din Europa.
"La vremea aceea nu înţelegeam de ce face Rusia asta. Ne întrebam anul trecut de ce se întâmplă. Acum ştim de ce făcea. Pentru că se pregătea de invazie şi voia să aibă mai multă forţă de a negocia, de a şantaja, puteţi să numiţi cum doriţi, faţă de ţările din Uniunea Europeană. Acum înţelegem. Ceea ce părea straniu anul trecut acum are sens. Vedem logică lor", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Creşterea preţului la gaze a antrenat creşterea şi a preţului la electricitate. Iar de aici lucrurile se răspândesc în economie şi conduc la inflaţie, a subliniat el.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, avem pentru prima dată după 15 ani o inflaţie de două cifre, iar aceasta naşte atât la noi în ţară, dar şi în alte ţări, nemulţumiri şi incertitudine în mediul de afaceri.
El a afirmat în cadrul conferinţei că România s-a descurcat surprinzător de bine în perioada care a trecut, iar acest lucru se vedere în scăderea relativ redusă de PIB pe care a avut-o ţara noastră în pandemie. Revenirea economiei a fost relativ rapidă. Chiar şi acum, rapoartele pe ultimul trimestru au arătat o creştere de PIB peste media Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că economia şi societatea au reacţionat "cât de bine se putea la condiţiile de pandemie".