Primăria municipiului Galaţi a câştigat în instanţă un proces cu ANAF prin care va primi 15 milioane de lei, a anunţat miercuri, 27 aprilie 2022, primarul Ionuţ Pucheanu, o premieră națională.

„Suntem prima primărie din România care câştigă un proces cu ANAF, cu Finanţele, pentru un TVA extrem de consistent. Sunt vreo 15 milioane de lei, TVA plătit pentru achiziţia troleibuzelor, de acum trei - patru ani. De atunci ne judecăm. Noi am spus de la bun început că e cu taxare inversă, dar asta e, a trebuit să plătim la momentul respectiv. Acum am câştigat, deschidem Cutia Pandorei şi pentru restul municipalităţilor din România”, a spus Ionuţ Pucheanu.

Potrivit acestuia, municipalitatea ar avea de primit 15 milioane de lei, plus alte sume accesorii, care încă nu s-au calculat. „Posibil să se dubleze efectiv suma”, a precizat Ionuţ Pucheanu.

Edilul a adăugat că banii ar putea fi investiţi în modernizarea arterei principale a municipiului, strada Domnească. „De 30 de milioane de lei, cel mai probabil cred că putem face strada Domnească, dar, dacă ar rămâne bani, ar putea fi amenajată şi o parcare subterană peste drum de sediul Primăriei Galaţi”, a menţionat Ionuţ Pucheanu.

Publicat în Știrea zilei

Procesul de divorţ dintre Anamaria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf a început luni, 7 februarie, dar cei doi nu au fost prezenţi la Judecătoria Buftea, doar avocaţii lor, notează click.ro.
După 15 ani de relaţie, Anamaria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf au decis să divorţeze şi primul termen a fost stabilit pentru data de 7 februarie. Nici unul dintre cei doi nu s-a prezentat însă, iar la judecătorie au mers doar avocaţii lor.
Conform fanatik.ro, Anamaria Prodan a ales să nu meargă pentru că ştie că procesul va fi amânat.
"Nu are niciun sens să o fac, ştiu că va fi o amânare", a declarat Anamaria Prodan.
Şi Reghecampf a explicat că nu are de ce să meargă el personal la judecătorie, pentru că nu a cerut partaj şi vrea doar să obţină un simplu divorţ, procedură care nu ar trebui să fie foarte complicată.
"Nu aveam de ce să mergem, astăzi. Adică, eu nu aveam, restul nu mă interesează, nu ştiu ce face Anamaria. Este vorba doar de divorţ, sper să se rezolve cât mai repede. Nu văd niciun motiv ca să se prelungească. Nu am cerut partaj, nu am cerut absolut nimic. Am cerut doar să divorţez de Anamaria, lucru care, cred eu, este simplu. Nu poate nimeni să fie ţinut cu forţa de cineva… Alte discuţii nu sunt acum", a declarat, la rândul său, Laurenţiu Reghecampf.

Anamaria Prodan, dovezi că reghe e vinovat pentru divorţ

Chiar dacă Reghe insistă că procesul de divorţ dintre el şi Anamaria Prodan nu ar trebui să dureze mult, impresa are alte planuri. Ea a declarat că a depus mai multe dovezi prin care vrea să demonstreze că Reghe este singurul vinovat de sfârşitul mariajului, prin prisma relaţiei pe care o avea cu Corina Caciuc.
"Am depus la dosar o serie de dovezi în care mi se demonstrează, încă o dată, ce caracter are domnul Reghecampf şi cât de necinstit a fost în relaţia pe care a avut-o cu mine. Mă delimitez total de comportamentul lui. Că avea relaţie paralelă, că era necinstit în căsnicie, că îşi minţea amanta că nu mai are nicio relaţie cu mine. Voi încerca să demonstrez că Laurenţiu Reghecampf este în culpă total în destrămarea căsniciei noastre", a declarat Anamaria Prodan.

Anamaria Prodan vrea custodia totală a lui Laurenţiu junior

În plus, ea vrea să obţină custodia totală a lui Laurenţiu junior, fiul de 14 ani al celor doi.
"Laurenţiu Reghecampf va fi decăzut din drepturile părinteşti, voi face tot ce îmi stă în putere să obţin custodia totală, exclusivă, a copilului nostru, o să îl iau pe Bebeto. Bebe nu are ce învăţa de la Reghecampf, comportamentul lui în relaţia cu acea fată de oraş este mai mult decât grăitor", a mai adăugat Anamaria Prodan.
Impresara mai vrea să îi ceară şi o pensie alimentară lui Reghe, pentru fiul lor, care se va ridica la suma de 5.000 de euro lunar.
"Da, normal că voi solicita, conform legii, pensie alimentară. E adevărat, Bebe nu stă în cei 5.000 de euro pe care i-ar putea obţine de la Laurenţiu Reghecampf (antrenorul fiind plătit, susţine impresarul, cu 15.000 de euro, lunar, de Universitatea Craiova, n. red.), dar sunt curioasă pe unde va scoate cămaşa când va fi nevoit să plătească. Dar asta, deja, nu mai este treaba mea, va fi problema lui să îi explice acelei fete ce s-a întâmplat şi de ce nu mai are bani", a completat Anamaria Prodan.

Reacţia lui Laurenţiu Reghecampf, la cerinţele Anamariei Prodan

Laurenţiu Reghecampf a declarat că el a cerut custodie comună a lui Bebeto, aşa cum i se spune fiului său. Antrenorul a explicat că nu crede că Anamaria Prodan îl poate obliga însă pe băiat să nu îşi vadă tatăl, mai ales că Bebeto este deja destul de mare.
"Eu am cerut să fie custodie comună. Dacă nu se va putea acest lucru, eu o să fiu de acord să fie şi la Anamaria, nu am nicio problemă. Bebe face deja 14 ani, e deja mare. Dacă ea vrea custodie exclusivă, vom vedea ce se va întâmpla. Până atunci, nu cred eu că Anamaria este în măsură să spună ce hotărâre va lua curtea judecătorească. Nu cred că voi depinde de acordul ei să îmi văd copilul, va veni copilul singur să se vadă cu tatăl lui. Nu cred că poate să îl oblige pe Bebe aşa cum face cu mine, să mă oblige să stau lângă ea", a declarat Laurenţiu Reghecampf.

Citește și A început procesul de divorţ dintre Anamaria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf

Publicat în Mozaic

ÎPS Teodosie a pierdut definitiv procesul împotriva Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care a refuzat să îi prelungească postul de profesor titular după ce a împlinit 65 de ani, vârsta de pensionare.

Decizia Curţii de Apel Galaţi este definitivă. Arhiepiscopul Tomisului pierduse în primă instanţă la Tribunalul Constanţa.

„ÎPS Teodosie a atacat în instanţă Universitatea „Ovidius” din Constanţa pentru că nu are metodologia prevăzută de Legea 1/2011 privind Norma universitară şi statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior, deci nu poate da curs solicitărilor cu privirea menţinerea calităţii de titular după vârsta pensionării”, a declarat Dan Mihăescu, şeful biroului de presă al Universităţii Ovidius.

De precizat este că universitatea a avut metodologia invocată de Teodosie, dar a fost abrogată, iar legea nu obligă instituţia să o reintroducă.

ÎPS Teodosie, profesor la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC), nu a mai primit prelungire pentru calitatea de titular după ce Senatul instituţiei a decis ca toţi cei care împlinesc vârsta de 65 de ani sa iasă la pensie. Arhiepiscopul Tomisului a împlinit 65 de ani în 12 decembrie 2021. Referitor la pensionarea lui ÎPS Teodosie, conducerea Universităţii „Ovidius” a transmis că „şi în cazul invocat vor fi aplicate prevederile specifice ale Legii Educaţiei Naţionale şi ale Codului Muncii”.

Arhiepiscopia Tomisului, condusă de ÎPS Teodosie, a transmis pentru Info Sud-Est că înaltul prelat a depus cerere de prelungire a activităţii după vârsta de pensionare „la solicitarea Decanului şi a Consiliului Profesoral” din cadrul Facultăţii de Teologie. ÎPS Teodosie a fost ales decanul Facultăţii de Teologie în 17 septembrie 2002 şi a rămas în această funcţie timp de 14 ani, până în anul 2016. Teodosie a fost şi prorector al UOC în perioada martie 2012-iunie 2014. Odată pensionat, ÎPS Teodosie nu va mai putea deţine nicio funcţie în universitate şi nu va mai putea face parte din Consiliul Facultăţii de Teologie. Arhiepiscopul Tomisului va mai putea activa în universitate doar în sistem „plata cu ora”.

Citeşte şi ÎPS Teodosie, 3 amenzi în câteva ore pentru nerespectarea carantinei

Publicat în National

Tribunalul Galaţi a decis că a fost legal sesizat în dosarul un gălăţean, Iulian Andrei Baciu, judecat pentru trafic de persoane, iar efectuarea actelor de urmărire penală şi administrarea probelor respectă legea. Bărbatul a cunoscut o tânără pe un site de socializare în 2011 şi profitând de naivitatea acesteia, a început o relaţie sentimentală cu ea, sub pretextul că doreşte ca ulterior să formeze un cuplu. Iulian Andrei Baciu i-a propus ulterior tinerei să se prostitueze în Germania pentru a face rost de banii necesari în vederea asigurării unei vieţi lipsite de griji. Şi pentru ca tacâmul să fie complet, individul a reuşit să o convingă pe iubita lui să fure bani şi bijuterii de la părinţi, ce au fost ulterior amanetate, pentru a cumpăra bilete către Germania. Fata a crezut chiar că, după ce se va încheia aventura în Germania, se va putea întoarce acasă, unde să îşi va putea continua studiile universitare. Ea a fost trezită repede la realitate, după ce, la doar câteva zile de când ajunsese în Germania, „prietenul” ei a negociat cu câţiva albanezi preţul camerei unde urma să se prostitueze. El a lovit-o cu pumnii şi picioarele, i-a spart telefonul mobil, ca să nu îşi poată contacta familia şi i-a furat cartea de identitate. În aceste condiţii, fata a fost obligată să se prostitueze. Tânăra a fost în cele din urmă ajutată de o altă româncă ce practica prostituţia să ia legătura cu familia, iar tatăl victimei a venit în Germania, reuşind să o scape de individul care o transformase practic într-un sclav sexual. Iulian Andrei Baciu riscă acum până la 10 ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat de trafic de persoane.

Publicat în Comunitate

Curtea de Apel Iaşi întâmpină dificultăţi serioase în finalizarea procesului, ce îl are ca principal protagonist pe Viorel Gheorghiţă, fostul şef al Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi. Procesul a avansat extrem de puţin în cele aproape 12 luni de când a ajuns pe masa judecătorilor ieşeni, iar cercetarea judecătorească este îngreunată aproape permanent de faptul că o parte din inculpaţi rămân mai mereu fără avocaţi, în condiţiile în care au fost puse sub acuzare 18 persoane şi mai multe societăţi comerciale. Tribunalul Bacău i-a condamnat într-o primă fază pe Viorel Gheorghiţă şi Dumitru Neculai, patronul reţelei de magazine alimentare "Albo" şi al fabricii de preparate din carne "Top Meat Food", la câte şapte ani de închisoare, primul pentru pentru luare de mită, şantaj şi abuz în serviciu, iar cel de-al doilea pentru dare de mită, complicitate la abuz în serviciu şi falsificare de alimente. Procurorii anticorupţie gălăţeni îl acuză pe fostul director DSVSA Galati că îl proteja pe omul de afaceri Dumitru Neculai ori de câte ori fabrica de preparate din carne a acestuia din urmă intra în colimatorul inspectorilor veterinari. Patronul magazinelor alimentare "Albo" scăpa astfel de amenzi şi închiderea fabricii pentru că reintroducea în procesul de fabricaţie produse din carne alterate sau expirate. 

 

Peste 400.000 de lei confiscaţi în folosul statului 

 

Judecătorii din Bacău au dat dovadă de clemenţă faţă de mai mulţi inculpaţi din dosar, printre aceştia numărându-se angajaţi ai DSVSA Galaţi, care au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cristinel Mătură, Eugenia Şendrea, Lenuţa Catrin au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu executare, aceasta din urmă fiind obligată alături de fostul director al DSVSA Galaţi la plata a 209.000 de lei către ANAF cu titlu de despăgubiri civile. Tribunalul Bacău a hotărât confiscarea de la Neculai Dumitru şi firma administrată de acesta, Top Meat Food, a sumei de 426.166 de lei şi a 202.877 de kilograme de carne. Viorel Gheorghiţă rămâne în continuare cu sechestru pe apartamentul proprietate personală şi pe suma de 2.605 euro, în timp ce Dumitru Neculai nu poate înstrăina două apartamente şi nu se poate folosi de 10.850 de euro până la finalizarea definitivă a procesului. În plus, cei doi ar fi buni de plată şi câte 110.000 de lei către stat cu titlu de cheltuieli de judecată.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi va începe luna viitoare audierea studenţilor care l-au denunţat pe profesorul Mircea Iliev pentru luare de mită. Profesorul universitar Mircea Iliev este  judecat în prezent pentru luare de mită, el formulând şi o plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Galaţi în  cazul celor 27 de studenţi, care l-au reclamat pentru corupţie. Dascălul, care predă la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din Galaţi, a fost denunţat de doi studenţi vizavi de obiceiul de a le cere bani pentru a le da notă de trecere la examene. În final, anchetatorii au reţinut în sarcina conferenţiarului universitar 27 de infracţiuni de luare de mită, în locuinţa acestuia fiind descoperită suma de 2.700 de lei, dar şi o listă cu studenţii care plătiseră pentru a promova la disciplina la care preda Mircea Iliev. Profesorul cerea 100 de lei de la fiecare student pentru a obţine nota 5, iar banii îi erau înmânaţi fie la biroul său de la Universitate, fie direct la locuinţa dascălului.

 

Publicat în Comunitate

După ce a acordat un termen de nu mai puţin de trei luni pentru a identifica un birou notarial, iar agenţii procedurali ai instanţei s-au dovedit incapabili să facă acest lucru, Tribunalul Galaţi a cerut Primăriei Galaţi să furnizeze informaţia, astfel încât judecătorii să se poată pronunţa finalmente în dosarul, ce vizează sediul PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55. Decizia instanţei vine după ce municipalitatea a invocat prescripţia achizitivă sau uzucapiunea, ce reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra clădirii prin exercitarea posesiei asupra acesteia, într-un interval de timp stabilit de lege. Biroul notarial în cauză ar trebui să depună un dosar, pentru a clarifica acest aspect, în măsura în care sediul său va fi până la urmă identificat de autorităţile locale. Anterior, o expertiză efectuată din dispoziţia instanţei a stabilit că valoarea imobilului se ridică la 800.000 de lei. Primăria a ridicat obiecţiuni la raportul de expertiză, susţinând că valoarea clădirii ar fi de circa 200.000-300.000 de lei. Instanţa a stabilit anterior legalitatea ordinelor emise de fostul prefect Paul Florea, în baza cărora sediul PSD a fost trecut în proprietatea Primăriei. Tribunalul Galaţi a respins o cerere a Primăriei, ce viza acţiunea intentată de Aristides Melissaratos, privind revendicarea sediului PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55, municipalitatea invocând atunci faptul că acţiunea grecului ar fi inadmisibilă. 

 

Clădirea a fost lăsată ca dotă

 

Tot Tribunalul Galaţi a decis efectuarea unei expertize care să stabilească dacă imobilul a aparţinut într-adevăr familiei grecului, iar raportul de expertiză, depus la dosar, a confirmat acest lucru.  Grecul Aristides Melissaratos susţine că este adevăratul proprietar al imobilului unde se găseşte în prezent sediul PSD Galaţi. Bărbatul, stabilit în SUA din 1950, se bazează pe documente de la Arhivele Statului, care ar atesta că bunicul său, Pepino Zanicos, i-a lăsat fiicei, Antipi Melissaratos, clădirea de pe strada Domnească nr. 55, ca dotă, în 1943, an în care se năştea şi Aristides Melissaratos. Tribunalul Galaţi trebuie să stabilească acum cine este, de fapt, proprietarul imobilului de pe strada Domnească nr. 55, în condiţiile în care a concluzionat că cele două ordine ale fostului prefect sunt legale, pe această linie venind şi cererea municipalităţii privind prescripţia achizitivă, dar expertiza a stabilit că Aristides Melissaratos este moştenitorul fostului proprietar al clădirii.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Bacău continuă în pas de melc administrarea de probe în procesul gălăţenilor Mihai Daniel Bociar şi Viorel Adrian Ferendino, în condiţiile în care a trecut mai bine de un an şi jumătate de când aceştia sunt judecaţi pentru trafic de influenţă, fără să se fi făcut mare lucru în dosar. Cei doi barbaţi  au ajuns în atenţia procurorilor DNA Galaţi după ce Compania Regională de Apă Bacău a organizat, în cursul anului 2012, o licitaţie pentru atribuirea contractului de lucrări „Reabilitarea Staţiei de tratare apă Cărăboaia”, în urma căreia a fost desemnată câştigătoare o asociere constituită din firma SC Erg Termrom SA şi o altă societate. În perioada decembrie 2012-ianuarie 2013, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino, în calitate de reprezentanţi ai societăţii amintite, au pretins şi primit de la administratorul celeilalte firme din asocierea câştigătoare a licitaţiei, care i-a denunţat, suma de 10.000 euro, pretinzând că au influenţă asupra unor persoane din cadrul Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în vederea respingerii contestaţiei formulate de un competitor care a pierdut licitaţia. După soluţionarea favorabilă a contestaţiei la nivelul CNSC, având în vedere că firma perdantă a formulat plângere la Curtea de Apel Bacău, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino au pretins şi primit de la acelaşi denunţător suma de 15.000 euro, pretinzând că au influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău, în vederea respingerii plângerii.

 

Bani şi procent din valoarea contractului

 

În ambele situaţii cei doi l-au asigurat pe partenerul lor de asociere că vor contribui şi ei cu aceleaşi sume de bani la influenţarea deciziilor, în situaţiile menţionate.  Totodată, în luna aprilie 2013, Mihai Daniel Bociar şi Viorel-Adrian Ferendino i-au spus denunţătorului că decidenţii din cadrul Companiei Regionale de Apă Bacău le-au pretins un procent de 7 % din valoarea contractului de lucrări atribuit, în valoare de aproximativ 17.000.000 lei, pentru semnarea şi derularea contractului. Prin urmare, cei doi gălăţeni au solicitat şi primit de la denunţător o primă tranşă de 25.000 euro. Începând cu luna octombrie 2013, inculpaţii Bociar Mihai Daniel şi Ferendino Viorel-Adrian i-au cerut partenerului lor de asociere sume de bani pentru a fi remise decidenţilor din cadrul companiei de apă, în vederea începerii executării contractului. 

Publicat în Comunitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut zilele trecute primul pas spre finalizarea procesului deschis de către directorul Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, care îl declarase anterior incompatibil. Instanţa supremă a dispus comunicarea raportului, procedură prin care se verifică dacă recursul îndeplineşte cerinţele de formă, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute de lege ori dacă este nefondat. Asta după ce a trecut mai bine de un an de când judecătorii Curţii de Apel Galaţi au anulat raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), iar instituţia a atacat decizia cu recurs. Agenţia Naţională de Integritate susţine că directorul Teatrului Muzical ”Nae Leonard” din Galaţi ar fi fost în stare de incompatibilitate, în condiţiile în care în perioada 31 ianuarie 2012 - 17 octombrie 2012 a exercitat, simultan, funcţia de manager interimar al teatrului şi pe cea de decan al Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi. În replică, Teodor Niţă ne declara că „din punctul meu de vedere nu există incompatibilitate. Funcţia de decan este funcţie didactică, nu publică, iar funcţia de director interimar nu este funcţie de conducere. Când am fost numit manager, îmi dădusem demisia din funcţia de decan”. 

Conform inspectorilor de integritate, Teodor Niţă a încălcat dispoziţiile art. 3 din O.U.G nr. 189/2008, potrivit cărora managementul instituţiilor publice de cultură poate fi încredinţat unei persoane fizice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: nu deţine o funcţie de conducere la o altă instituţie din România, coroborate cu dispoziţiile art. 207, alin. (2) din legea nr. 1/2011, potrivit cărora funcţiile de conducere sunt următoarele: decan la nivelul facultăţii”. Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va confirma decizia Curţii de Apel Galaţi, Teodor Niţă poate spune că a scăpat de riscul de a-şi pierde funcţia. Conform legii,  „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective”. Mai mult decât atât, pentru o perioadă de trei ani Niţă nu ar mai putea ocupa o funcţie publică.

Publicat în Comunitate

Un dosar judecat de Tribunalul Galaţi, în care sunt implicaţi doi români şi un cetăţean olandez de origine turcă dă serioase bătăi de cap instanţei gălăţene. S-a ajuns ca procesul să fie transferat la Constanţa după ce nu s-a găsit un interpret de limbă olandeză pentru unul dintre inculpaţi, pentru ca dosarul să ajungă, din nou, pe masa judecătorilor gălăţeni. Unul dintre cei aflaţi în boxa acuzării, Eugen Grosu, a pretins pentru el şi pentru alte persoane suma de 37.000 de euro, cu scopul de a interveni pe lângă funcţionarii vamali din cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud - Agigea. Vameşii urmau să acorde liberul de vamă unui container, sosit din China în luna august 2009 în portul Constanţa Sud - Agigea, ce conţinea parfumuri contrafăcute, etichetate sub mărci de lux, fără ca acel container să fie supus controlului fizic de către autorităţile vamale. Din banii pretinşi, Eugen Grosu a primit direct şi prin intermediul unuia dintre complicii săi, Mihai Lambadarie, suma de 28.500 euro şi 800 lei, în trei tranşe, de la olandezul de origine turcă Vedat Vurgun, trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă.  

 

Uite traducătorul, nu e traducătorul

 

Procesul a bătut pasul pe loc timp de opt luni pentru că judecătorii gălăţeni nu reuşeau să găsească un interpret de limbă olandeză pentru Vedat Vurgun, iar până la urmă dosarul a fost pasat la Constanţa, unde putea fi găsit mai uşor un interpret. Motivul oficial invocat de instanţă la acel moment a fost că Tribunalul Constanţa ar fi competent să judece dosarul, dar dacă lucrurile ar fi stat aşa, dosarul ar fi trebuit trimis la instanţa amintită în urmă cu mai bine de un an de zile. În cele din urmă dosarul a revenit la Galaţi, dar abia zilele trecute a început efectiv cercetarea judecătorească în acest proces. O situaţie similară s-a petrecut tot la Tribunalul Galaţi în 2009, când procesul celui mai mare traficant de cannabis din România, olandezul Adrianus Bierhuizen, a bătut pasul pe loc mai bine de un an de zile pentru că nu se găsea un traducător de limbă olandeză. În cele din urmă, instanţa a identificat un traducător, iar procesul a putut continua, traficantul fiind condamnat la 12 ani de închisoare şi restituirea a 79.000 de euro către statul român.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2