În total, Statele Unite au generat aproximativ 42 de milioane de tone de deşeuri de plastic în 2016 - mai mult decât dublu faţă de China şi mai mult decât ţările Uniunii Europene la un loc. Cu toate acestea, Statele Unite reprezintă mai puţin de 5% din populaţia lumii. În medie, fiecare american generează 130 de kilograme de deşeuri de plastic pe an, iar Regatul Unit, al doilea fiind în top, de 98 de kilograme de persoană pe an. În Franţa, media este de 43 de kilograme.
„Succesul invenţiei miraculoase a materialelor plastice în secolul al XX-lea a produs şi un potop de deşeuri de plastic la nivel global, oriunde ne uităm”, a scris Margaret Spring, preşedintele grupului de experţi care a scris acest raport comandat de Congresul SUA. Ea a numit problema o „criză de mediu şi socială”.

Un camion de gunoi descărcat în mare în fiecare minut

Cel puţin 8,8 milioane de tone de deşeuri de plastic ajung în ocean în fiecare an în întreaga lume - echivalentul unui camion de gunoi aruncat în mare în fiecare minut, potrivit raportului. Toate materialele plastice, inclusiv cele aruncate pe uscat, sunt probabil să ajungă în ocean, prin râuri, de exemplu, adaugă el. În ritmul actual, cantitatea de plastic turnată în ocean ar putea ajunge la 53 de milioane de tone pe an până în 2030, sau jumătate din greutatea totală a peştilor capturaţi în ocean anual.
Producţia de plastic a explodat, mai ales din anii 1980, dezvoltarea reciclării nu a urmat acest val.
Raportul recomandă dezvoltarea unei strategii naţionale în Statele Unite până la sfârşitul anului 2022. Acesta detaliază mai multe axe pentru abordarea problemei, de exemplu prin stabilirea unei limite a producţiei de plastic nereciclat, prin captarea de plastic mai bun în mediu sau prin dezvoltarea înlocuitorilor. De asemenea, recomandă o mai bună colectare a datelor privind generarea de plastic, de exemplu prin identificarea celor mai mari surse de deşeuri.
„Acesta este cel mai cuprinzător şi judicios raport despre poluarea cu plastic publicat vreodată”, a declarat Judith Enk, preşedintele asociaţiei Beyond Plastics. „Nu mai putem ignora rolul Statelor Unite în criza poluării cu plastic, una dintre cele mai mari ameninţări de mediu cu care se confruntă oceanele şi planeta noastră astăzi”, a mai reacţionat Christy Leavitt, directorul campaniei pentru materiale plastice din cadrul ONG-ului Oceana.

Publicat în Mapamond

O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).
O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).
Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).
Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.
Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.
Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie