Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, se investesc peste 60 de milioane de lei (aprox. 12 milioane de euro) pentru a rezolva problemele cu apa din zona localităţilor Movileni (Tecuci) şi Cosmeşti. "S-au suplimentat sursele de apă, s-au montat conducte noi pentru extinderea reţelei de apă, s-a intervenit pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi se dezvoltă infrastructura şi pe partea de canalizare, mai ales că în zonă a fost construită deja o staţie de epurare nouă, care este deja funcţională", precizează şeful CJ Galaţi, care punctează şi cele mai importante lucrări din cadrul acestei invesţii, după cum urmează: extindere aducţiune la sistemul de apă - aprox. 14 km; două noi staţii de tratare a apei; extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile - peste 9 km; staţii de gopodărire a apei la Furcenii Vechi, Cosmeşti şi Movileni; suplimentarea surselor de apă de la Cosmeşti (asigură necesarul şi pentru Movileni); 7 noi staţii de pompare apă uzată; peste 9 kilometri de conducte de refulare; extinderea sistemului de canalizare cu aproape 64 de kilometri; sisteme informatice de monitorizare şi gestionare a sistemului de apă şi canalizare.
Acesta mai precizează că, în acest moment, lucrările sunt gata în proporţie de 70%. Precizăm că investiţia face parte dintr-un amplu proiect cu fonduri europene (peste 230 de milioane de euro) de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare în peste 20 de localităţi din judeţul Galaţi.

Edilul Ionuţ Pucheanu a postat pe pagina sa de facebook, noi imagini de la situl arheologic Tirighina-Barboşi, pe care puteţi să le vedeţi în Galeria de imagini de mai jos! ↓.

Potrivit acestuia, lucrările sunt în plină desfăşurare, iar la final acest loc istoric al oraşului nostru va fi o adevărată atracţie turistică.

"Punem acest loc istoric al oraşului nostru pe harta turistică a ţării. Lucrările sunt în plină desfăşurare. Într-o primă etapă s-a acţionat pentru pregătirea şi stabilizarea terenului, iar acum echipele de muncitori intervin pentru amenajarea aleilor ce vor avea elemente din lemn şi piatră. Mai mult, construim şi un muzeu de sit cu punct de informare, iar fundaţiile au fost deja turnate", a precizat Ionuţ Pucheanu.

Reamintim că valoarea proiectului este de 22 milioane de lei, fonduri europene, din care contribuţia de la bugetul local este de 13 milioane de lei.

Citeşte şi Contract de lucrări semnat pentru restaurarea sitului arheologic Tirighina-Barboşi

Stupefacţie în şedinţa Consiliului Local Galaţi desfăşurată joi, 27 ianuarie 2022. Când s-a ajuns la punctul 11 de pe ordinea de zi „Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul construire capelă” la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Buna Vestire Galaţi (Maternitatea Galaţi), consilierul USR Daniel Zinica a luat cuvântul înainte de vot pentru a întreba la ce e nevoie să se contruiască o capelă când banii (peste 500.000 lei) ar putea fi folosiţi pentru altceva.

„M-am uitat pe acest proiect şi din documentaţie reiese că avem de votat o capelă pentru Maternitate care costă undeva peste 500.000 lei din ce am văzut în devizul general, însă uitându-mă pe documentaţie nu am găsit nicio cerere, nici din partea Arhiepiscopiei, nici din partea Maternităţii. De ce este necesar să folosim aceşti bani pentru a construi o capelă şi să nu-i folosim în dotarea Maternităţii?”, a întrebat consilierul USR, Daniel Zinica.

Managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, i-a explicat în amânunt şi i-a dat o mulţime de argumente tânărului consilier în sprijinul construirii acestei capele. Explicaţiile managerului au fost absolut geniale şi impresionante, pornind de la susţineri legislative şi până la motive de suflet.

Costinela Georgescu a început explicaţiile prin a expune faptul că Maternitatea Galaţi a depus un proiect la CNI pentru crearea unei secţii de 30 de paturi pentru îngrijiri paleative (îngrijiri acordate bolnavilor care se confruntă cu probleme grave ascociate bolilor cronice incurabile, pentru uşurarea suferinţelor). Aceste servicii medicale de îngrijiri paleative lipsesc cu desăvârşire în Galaţi şi în judeţele limitrofe.

Potrivit legislaţiei în vigoare „dacă avem o astfel de structură trebuie să avem şi o capelă. Un spaţiu de rugăciune pentru pacienţi, aparţinători şi personal”, a spus Costinela Georgescu care a mai precizat că, în plus, anul acesta, Maternitatea Galaţi a fost inclus într-un poiect POCA, fiind unul dintre cele doar 8 judete din ţară selectate pentru a asigura îngrijiri paleative la domiciliu din luna septembrie. Serviciul de îngrijiri paleative, conform legii, nu poate funcţiona fără o capelă, a subliniat Costinela Georgescu.

În plus, Maternitatea Galaţi este singurul spital din Galaţi care nu are o capelă. „Am improvizat într-o camera din bucătărie, am pus câteva icoane, câteva lumânări şi un covor pentru ca pacientele şi personalul să aibă unde să se reculeagă. (...) În pandemie am fost singurul spital care a acordat îngrijiri pentru pacientelor gravide, cu patologie de obstetrică-ginecologie, infectate cu COVID-19 sau suspecte. În această perioadă chiar a fost nevoie de un loc în care să ne îndreptăm cumva gândurile către «ajutoare suplimentare», care s-a şi dovedit că au existat. Am avut chiar medici care s-au dus într-un «loc» (n.r. - cu referire la baie) să se reculeagă pentru că nu aveau unde. Cred că şi acestea sunt motive pentru care trebuie să avem o capelă. Pe lângă toate aceste argumente, să spunem că este şi Luna Internaţională a Rugăciunii”, a spus managerul Maternităţii Galaţi.

Costinela Georgescu a adus şi argumente din istoria neagră a spitalului, de care mulţi evită să vorbească. „Suntem unul dintre cele mai vechi spitale din judeţul Galaţi, de fapt din ţară. Aici a existat un spital materno-infantil - haideţi să atingem şi acest aspect - unde se făceau avorturi în serie plus - ca o glumiţă - că aici a existat şi catedra de anatomie patologică a Facultăţii de Medicină şi - fără glumă - având în vedere ce ne propunem ca dezvoltare pentru viitorul acestui spital şi faptul că numai în ultimii 3 ani sunt 6 proiecte cu fonduri externe europene aflate în prezent în derulare, daţi-ne posibilitatea să avem 40 de metri pătraţi în această curte în care să avem comunicare mai rapidă cu Doamne-Doamne”, s-a adresat managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, către consilierul local USR, Daniel Zinica.

Acesta a mai întrebat când se estimează că se va deschide „acest centru de tratare a rănilor paleative”. De fapt este vorba despre două proiecte privind îngrijirile paleative, a subliniat Costinela Georgescu, unul dintre acestea, proiectul mare, cel depus de la CNI este în aşteptarea unui răspuns, iar cel privind îngrijirile paleative la domiciliu va fi pus în efectiv în practică în luna septembrie, cel târziu luna octombrie a a acestui an.

Proiectul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea capelei a fost adoptat în unanimitate.

Fundaţia Progress lansează GirlPower Network - Reţeaua fetelor puternice din rural, un proiect ce va fi implementat începând cu luna ianuarie 2022, pe o perioadă de 24 de luni, prin care îşi propune să educe, să crească nivelul de capacitare şi să dezvolte intelectual 500 de fete, din 50 de comunităţi rurale din România, pentru ca ele să facă faţă mai bine provocărilor aduse de viitor.

Proiectul se adresează pre-adolescentelor şi adolescentelor, cu vârste între 10-16 ani, din mediul rural, care, potrivit unei cercetări realizate pe un lot de convenienţă având peste 100 de respondente, sunt victime ale violenţei verbale în proporţie de 53%; sunt frecvent jignite sau dispreţuite 39% dintre ele, iar 47% se gândesc cu îngrijorare la viitorul lor.

În acest context, proiectul îşi propune ca fetele din mediul rural implicate în proiect să îşi asume provocările cu care vin în contact, să îşi schimbe atitudinea faţă de provocările vârstei (făcând faţă situaţiilor de violenţă verbală şi fizică, directă şi online, de defăimare şi jignire), să devină puternice prin dobândirea de cunoştinţe şi competenţe sociale, să aibă curajul  de a-şi exprima opinia şi să participe la deciziile comunităţii în chestiuni care le privesc.

Astfel, în fiecare dintre cele 50 de comunităţi rurale se înfiinţează un club al fetelor puternice, GirlPower Hub (GPH), care va funcţiona în cadrul bibliotecii publice rurale din comunitatea respectivă, sub coordonarea şi îndrumarea bibliotecarului, unde fetele vor avea acces la educaţie, ateliere şi informaţii de calitate privind teme utile în dezvoltarea lor.

Fundaţia Progress va publica în cursul lunii ianuarie 2022, pe website-ul www.progressfoundation.ro, informaţiile necesare pentru selecţia bibliotecilor care vor participa la implementarea proiectului.

Proiectul este derulat de Fundaţia Progress cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

MAI a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care ar putea lovi dur în cetăţenii care locuiesc la altă adresă decât cea din buletin.
Mai exact, dacă proiectul va intra în vigoare, românii care nu pot face dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin ca urmare a verificărilor făcute de poliţişti ar putea rămâne fără acte de identitate.
Acelaşi proiect interzice şi înscrierea la aceeaşi adresă a mai mult de zece persoane dacă între acestea nu există legături de rudenie, relatează ziare.com.
Cei mai afectaţi de ideile MAI ar putea fi românii care locuiesc cu chirie sau în gazdă.
MAI îşi justifică propunerea de act normativ susţinând că aceasta urmăreşte reglementarea unor norme ce vizează acurateţea datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) prin asocierea menţiunii „încetat valabilitate domiciliu” persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de Codul Civil cu privire la realitatea aspectelor declarate privind domiciliul.
Totodată, scopul actului normativ este de a elimina situaţiile în care un număr mare de persoane îşi stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă, prin limitarea stabilirii domiciliului în situaţia în care în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată, cifra stabilită corespunzând unei realităţi sociale.
Mai mult, dovada adresei de domiciliu prin simpla declaraţie a găzduitorului nu va mai fi posibilă. Noile norme prevăd ca din declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, trebuie să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă, precum şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.
Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului trebuie însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.
În situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate.
Încetarea valabilităţii va fi decisă în urma verificării de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul. În acest caz, persoanele vor fi obligate să se adreseze serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, în vederea obţinerii unui nou act de identitate.

Bugetul de stat pe 2022, care se află în dezbaterea comisiilor din Parlamentul României, include mai multe investiţii extrem de importante pentru dezvoltarea Galaţiului şi a acestei regiuni. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

„Este cel mai mare buget de investiţii pentru Galaţi din ultimele decenii. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu ministrul Transporturilor, care a vizitat judeţul nostru la începutul acestei luni, am reuşit să obţinem fonduri importante pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a Galaţiului şi conectarea la marile axe de transport. Astfel, bugetul pe 2022 prevede fonduri pentru demararea proiectului tehnic şi a lucrărilor la Centura Mare a Galaţiului, proiect care era blocat. În plus, bugetul pe 2022 prevede şi realizarea unei conexiuni rutiere între drumul expres Galaţi – Brăila şi Centura Mare a Galaţiului. Mai mult, vom obţine banii necesari pentru a începe implementarea unui proiect extrem de important pentru Galaţi, şi anume modernizarea DN25, pe ruta Galaţi – Şendreni – Braniştea – Independenţa – Piscu – Tudor Vladimirescu – Lieşti – Iveşti, ceea ce va presupune şi realizarea unor variante ocolitoare în anumite localităţi. În 2022, Ministerul Transporturilor va aloca fonduri şi pentru drumul expres Galaţi - Brăila, pentru finalizarea Centurii Tecuciului şi pentru realizarea unui drum expres între podul suspendat peste Dunăre şi Focşani, care, odată finalizat, va asigura conectarea Galaţiului cu autostrada Moldovei. Mai mult, sunt prevăzute investiţii şi la Drajna, unde se va realiza un pasaj rutier, ceea ce va fluidiza foarte mult traficul către şi dinspre Autostrada Soarelui. Sunt investiţii extrem de importante pentru judeţul nostru, pe care îmi doresc să le vedem realizate în următorii ani”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

De asemenea, în cadrul proiectului de buget sunt incluse şi investiţii la podul de la Cosmeşti (peste Siret), podul de la Giurgiuleşti (peste Prut), precum şi pentru modernizarea infrastructurii portuare.

„O altă veste bună pe care am primit-o de la Ministerul Transporturilor se referă la faptul că proiectul aeroportului de la Galaţi va fi inclus în Master Planul General de Transport al României. Astfel, putem demara procedurile de elaborare a documentaţiei necesare pentru obţinerea finanţării, fie de la bugetul de stat, fie de la bugetul Uniunii Europene, în funcţie de programele existente, sau printr-un parteneriat public-privat", a mai precizat Costel Fotea.

Articole similare: Ce proiecte pentru Galaţi sunt prevăzute în bugetul Transporturilor pe 2022

Depozitul conform de deşeuri nepericuloase de la Tirighina, amplasat în faţa combinatului siderurgic din Galaţi, care cuprinde Celula I, s-a umplut. Depozitul are o suprafaţă de 29,40 hectare, din care Celula I are 6,29 ha. Această celulă a atins capacitatea maximă de depozitare de 920.000 mc de deşeuri nepericuloase.
În acest context, se impune închiderea acestei celule, iar Primăria municipiului Galaţi trebuie să demareze procedurile ce se impun în acaestă situaţie. În următoarea şedinţă de Consiliu Local, se va afla pe masa consilierilor un proiect ce vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru închiderea acestui obiectiv.
Chiar dacă depozitul de deşeuri de la Tirighina are capacitatea de a se mai deschide o celulă, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Consiliul Judeţean Galaţi implementează un sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi, care va fi realizat în localitatea Valea Mărului, sistem care va deservi şi municipiul Galaţi.
Potrivit indicatorilor tehnico-economici, închiderea gropii de gunoi de la Tirighina va costa municipalitatea aproximativ 29,7 milioane de lei, iar durata de realizăre a lucrărilor va fi de 12 luni.

Până pe data de 12 decembrie, la sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, în foaierul Sălilor de lectură de la etajul 1, Serviciul Referinţe şi Compartimentul Colecţii Speciale organizează expoziţia Fotografia ta, istoria Galaţiului: donaţiile lunii noiembrie, care cuprinde fotografii şi alte tipuri de documente donate în cadrul proiectului de recuperare a memoriei fotografice a oraşului Galaţi, iniţiat luna trecută, cu ocazia Zilelor Bibliotecii, sub sloganul „Fotografia ta, istoria noastră! Amintirile tale, istoria Galaţiului!”.

Proiectul promovează rolul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, instituţie subordonată Consiliului Judeţean, în procesul de recuperare şi de conservare a memoriei locale şi importanţa donatorilor în recuperarea memoriei fotografice comunitare. „În vitrinele dedicate expoziţiei puteţi descoperi atât donaţii primite în cadrul proiectului, cât şi poveştile nespuse din spatele acestora, unele descoperite chiar de bibliotecari. Despre documentele şi fotografiile donate, în format fizic sau digital, puteţi afla atât parcurgând expoziţia, cât şi de pe paginile de facebook ale Bibliotecii, bvauReferinte şi bvauCS.ro”, transmit reprezentanţii Bibliotecii.

Miercuri a avut loc conferinţa de închidere a proiectului PRACTINOV - „Sprijinirea tranziţiei studenţilor din domeniul ingineriei către piaţa muncii prin stagii de practică inovatoare”. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăţirea calităţii stagiilor de practică prin optimizarea coerenţei între obiectivele de formare a stagiului şi nevoile de inovare şi dezvoltare a întreprinderilor în trei domenii de dezvoltare importante pentru economia regiunii de Sud-Est: tehnologia informaţiei, domeniul energiei electrice şi cel naval.
Universitatea „Dunărea de de Jos” din Galaţi a fost lider de proiect şi a avut ca parteneri Fundaţia SATEAN din Brăila şi Asociaţia UTC - UMBRIA TRAINING CENTER din Italia.
Perioada de implementare a proiectului a fost 29 octombrie 2018 - 28 octombrie 2020, cu o prelungire până la 12 noiembrie 2021 din cauza pandemiei de Coronavirus.
Proiectul a avut ca grup ţintă 250 de studenţi de la licenţă şi masterat, înscrişi la Facultăţile de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică şi de Arhitectură Navală. 200 dintre ei au participat la stagii de pregătire în ţară, iar 50 la stagii în străinătate. Toţi studenţii au beneficiat de o bursă în valoare de 900 de lei.
La conferinţa de miercuri, care s-a desfăşurat în format online, au participat reprezentanţi ai celor trei parteneri care au implementat proiectul, reprezentanţi ai unor companii partenere şi studenţi.
Aceştia din urmă, în calitate de beneficiari ai proiectului, şi-au prezentat opiniile în ceea ce priveşte proiectarea stagiilor de pregătire practică. Tinerii consideră că activitatea desfăşurată pe parcursul acestor stagii de practică trebuie să fie „o oportunitate de a dobândi anumite deprinderi practice, necesare construirii unei cariere de succes”. De asemenea, studenţii mai doresc ca, pe toată perioada stagiului de practică, să se poată implica în activitatea firmei şi chiar să-şi asume unele responsabilităţi.
În concluzie, studenţii au apreciat şansa participării la stagiile de practică din cadrul proiectului, pe care le consideră o experienţă foarte utilă, unii chiar exprimându-şi dorinţa prelungirii colaborărilor şi pe viitor: „Mai vrem!”, a fost concluzia unanimă a studenţilor.
„Păcat că nu am beneficiat şi noi, la vremea noastră, de astfel de proiecte inovatoare. Dar, mă bucur că am putut să implementez eu un astfel de proiect şi să-i ajut pe studenţii de astăzi să se orienteze pentru o carieră cât mai de succes”, a spus Ciprian Vlad, prorector.
Stagiile de practică au fost împărţite astfel:
- domeniul IT: de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică: 80 de studenţi de la licenţă şi 15 studenţi de la masterat;
- domeniul Energetic: de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică: 100 studenţi de la licenţă şi 30 studenţi de la masterat;
- domeniul Naval: 25 de studenţi de la licenţă de la Facultatea de Arhitectură Navală.
Valoarea proiectului a fost de 954.712,00 lei, informează Universitatea.

Primăria municipiului Galaţi informează că a fost semnat contractul de finanţare europeană pentru un nou proiect ce vizează modernizarea Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”, de această dată fiind vorba despre corpurile C1 şi C2 din str. Alba Iulia nr. 1 (cartier I.C. Frimu).

Principalele categorii de lucrări de intervenţie sunt: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă, lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală pentru asigurarea calităţii aerului interior, lucrări de modernizare a instalaţiei de iluminat etc.

Corpul C1 din str. Alba Iulia nr. 1 a fost construit în anul 1936 şi are regimul de înălţime P, iar Corpul C2 are un regim de înălţime de S+P+2E şi a fost dat în folosinţă în anul 1995. În ambele corpuri îşi desfăşoară cursurile aproximativ 700 elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial.

Valoarea totală a proiectului cu fonduri europene este de 6.908.914,55 lei cu TVA, din care 2.331.130 de lei vor fi asiguraţi de la bugetul local. Perioada de implementare este de 17 luni de la semnarea contractului de finanţare.

De curând, pentru Şcoala Gimnazială „Miron Costin” a fost semnat şi contractul de finanţare europeană pentru modernizarea corpului C1, situat pe str. Alba Iulia nr. 2, construit în anul 1936, în care îşi desfăşoară cursurile aproximativ 260 elevi. Valoarea totală a proiectului ce vizează acest corp este de 3.302.396,06 lei lei cu TVA, din care contribuţia de la bugetul este de 1.103.809 lei. Subiect despre care cotidianul nostru a relatat AICI.

Pentru a respecta prevederile Ghidului Solicitantului aplicabil Axei prioritare 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B - Clădiri Publice, Apel de proiecte nr. POR/2020/3/3.1/B/2/NE,SE,SM au fost depuse două cereri de finanţare având ca obiect reabilitarea şi eficientizarea energetică a Şcolii gimnaziale „Miron Costin” pentru cele două numere poştale, respectiv str. Alba Iulia nr. 1 (pentru cele 2 corpuri) şi str. Alba Iulia nr. 2 (pentru un corp), informează municipalitatea.