Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat câştigarea unui nou proiect cu fonduri europene. Astfel, luni, 05 aprilie 2021, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a semnat în format electronic contractul de finanţare pentru proiectul de eficientizare energetică a corpului central de la Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor. Valoarea proiectului este de 4.848.380 de lei, din care 4.028.582 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

„Este vorba despre modernizarea principalului corp de clădire al Spitalului din Târgu Bujor, acolo unde se desfăşoară majoritatea activităţilor medicale. Vor fi montate panouri solare şi pompe de căldură, precum şi sisteme inteligente de gestionare şi monitorizare a consumurilor de energie electrică şi termică. Astfel, vom reuşi să reducem costurile cu utilităţile, precum şi emisiile de dioxid de carbon. De asemenea, va fi înlocuită tâmplăria exterioară şi interioară a clădirii, se vor moderniza instalaţiile electrice, de încălzire, de apă caldă şi apă rece, va fi schimbat acoperişul şi vor fi reabilitate sistemele de climatizare. Mai mult, pentru acest proiect avem începută şi procedura de licitaţie cu clauză suspensivă, care este deja în faza de evaluare tehnică, astfel încât să putem demara cât mai repede această investiţie”, a declarat Costel Fotea.

În corpul de clădire care va fi modernizat funcţionează secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de neonatologie, secţia de chirurgie generală, blocul operator şi blocul de naşteri. Clădirea are o suprafaţă utilă de peste 800 de mp şi a fost construită în 1962.

Citeşte şi A fost semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor

Aleea de la P-uri va intra în modernizare, anunţă municipalitatea gălăţeană. „Primăria municipiului Galaţi anunţă atribuirea contractului pentru modernizarea aleii de la P-uri, în zona cuprinsă între strada Navelor şi parcul de la Elice. Proiectul face parte din planul de modernizare completă a centrului municipiului Galaţi”, menţionează sursa citată.

Prin acest proiect se doreşte reamenajarea completă a aleii, a spaţiilor verzi, plantări de arbori, realizarea de fântâni arteziene, paviment cu jeturi de apă şi amenajarea unui curs de apă. Din punct de vedere tehnic, aleea urmează să aibă mobilier urban modern, sistem de drenare a apelor pluviale, precum şi un sistem de iluminat decorativ şi arhitectural. „Un loc considerat emblematic pentru oraşul nostru va căpăta un aspect nou, va avea o arhitectură modernă şi am încredere că va deveni unul dintre locurile de promenadă cu care gălăţenii se vor mândri. Continuăm astfel planul de punere în valoare a centrului oraşului şi de consolidare a unei identităţi locale solide”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Oferta câştigătoare a fost cea prezentată de Asocierea Tancrad SRL (lider de asociere), Lemacons SRL, ATU Consulting SRL, cu un preţ total de 11.147.797,52 lei fără TVA. Contractul de achiziţie publică prevede atât modernizarea aleii pietonale cuprinsă între strada Navelor şi parcul de la Elice, cât şi proiectarea, iar durata de realizare a contractului este de 18 luni calendaristice.

Amplul program de modernizare a centrului municipiului Galaţi a cuprins până acum zonele „Spicu-Romarta”, „Potcoava de Aur”, „Piaţa Regală”, strada Domnească, Parcul „Mihai Eminescu” și Pasajul Dunărea. Totodată, reamintim că, în urmă cu câteva zile, a fost predat amplasamentul pentru modernizarea zonei cuprinsă între Potcoava de Aur şi Trei Star, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Zona Potcoava de Aur-Trei Star intră în modernizare (FOTO)”.

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Prima etapă a dezvoltării infrastructurii de apă potabilă şi canalizare în comuna Matca şi în municipiul Galaţi a fost demarată vineri, 19 martie 2021, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Galaţi, unde a fost anunţată semnarea contractului de finanţare pentru proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi elaborare documentaţii de atribuire pentru proiectul de reabilitare şi extindere sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Galaţi-etapa 2“ finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare în judeţul Galaţi 2014-2020.

Valoarea estimată a acestei investiţii este de aproximativ 43 de milioane de euro, fonduri europene prin Fondul de Coeziune şi vine în completarea proiectului de extindere şi reabilitare a reţelei de apă şi canalizare demarat în 2017. „În acest moment, în judeţul Galaţi se derulează o investiţie de amploare, de aproximativ 180 de milioane de euro, pentru extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare în 21 de localităţi. Cu o populaţie de peste 12.000 de oameni, Matca este singura mare localitate din judeţ care nu este în prezent conectată la o astfel de infrastructură, după ce în trecut s-a retras dintr-un proiect cu fonduri europene pe apă şi canalizare. Noul proiect, care vine în completarea investiţiei de amploare ce se implementează acum, se referă la realizarea a 100 de km de reţea de apă şi canalizare în Matca şi la schimbarea mai multor magistrale de alimentare cu apă a municipiului Galaţi. Este vorba de peste 18 km de conducte mari care aduc apa de la punctul de captare Salcia Lieşti şi de la Priza Dunării“, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Până în acest moment, a fost semnat contractul de finanţare pentru realizarea întregii documentaţii tehnice, în valoare de 3,9 milioane de lei. „La sfârşitul anului viitor, după ce se vor finaliza toate studiile tehnice, vom demara licitaţia pentru începerea lucrărilor. Pentru acest proiect avem deja certitudinea că vom obţine fondurile necesare. Conform estimărilor, valoarea investiţiei de la Matca este de aproximativ 19,5 milioane de euro, iar investiţia pentru magistralele de apă este de aproximativ 23 de milioane de euro“, a declarat Gelu Stan, directorul general Apă Canal S.A.

În prezent, în judeţul Galaţi se implementează un proiect de dezvoltare a reţelei de apă şi canalizare în 21 de localităţi. Investiţia prevede realizarea a 249 de km de reţea de apă potabilă, 535 de km de reţea de canalizare, staţii de epurare, foraje şi staţii de tratare a apei. Investiţia este realizată în proporţie de 50%.

La Chişinău a avut loc, marţi, 16 martie 2021, şedinţa premergătoare întâlnirii comitetului de coordonare al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti“, organizată în scopul de a asigura comunicarea efectivă între beneficiari, de a prezenta participanţilor informaţiile relevante despre stadiul proiectului, de a analiza riscurile identificate, măsurile de remediere a acestora şi de stabilire a calendarului activităţilor viitoare, informează Direcţia Generală a Vămilor.

„Proiectul îşi propune creşterea eficienţei structurilor de control care asigură siguranţa şi securitatea cetăţenilor, respectiv a structurilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor cu atribuţii de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere. Birourile vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti reprezintă puncte strategice de trecere a frontierei România-Moldova, îndeplinind un rol important în ceea ce priveşte politica de securitate a UE. Proiectul are o perioadă de implementare de 36 de luni (începând cu luna iunie 2019), cu o valoare totală de 10.000.000 euro şi este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. În acest proiect sunt implicate structuri centrale şi locale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, beneficiarii finali fiind 347 de lucrători vamali ce vor fi instruiţi pentru utilizarea echipamentului de control nedistructiv care îşi desfăşoară activitatea în cele trei puncte vamale ce vor fi modernizate în urma implementării proiectului (Albiţa - Leuşeni, Sculeni - Sculeni, Giurgiuleşti – Giurgiuleşti), echipament absolut necesar, ţinând cont de faptul că peste 2 milioane de autovehicule trec anual frontiera prin cele trei puncte vamale“, precizează sursa citată.

La reuniune au participat reprezentanţi ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, precum şi ai Direcţiilor Generale Regionale ai Finanţelor Publice Iaşi şi Galaţi.

Proiectul de "paşaport verde" digital, care urmează a fi prezentat, miercuri, 17 martie 2021, de Bruxelles, va ţine cont numai de vaccinurile împotriva COVID-19 autorizate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), a declarat vineri un responsabil al UE.

"Vrem să creăm un certificat digital care să poată menţiona un test PCR negativ, proba că aveţi anticorpi sau că aţi fost inoculat cu un vaccin care a fost aprobat de EMA", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru mai multe mass media care a mai precizat că cetăţenii europeni vor putea avea acest certificat pe telefon.

"De exemplu, dacă sunteţi vaccinaţi, nu mai trebuie să faceţi testele PCR", a precizat comisarul, care urma să-i informeze pe miniştrii europeni de interne reuniţi prin videoconferinţă despre lucrările Comisiei referitoare la acest proiect de certificat.

"Oamenii care călătoresc în prezent consumă multă energie pentru a se testa, a completa formulare, a arăta diferite tipuri de hârtii, din nou şi din nou", a recunoscut Ylva Johansson.

În prezent, există patru vaccinuri aprobate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA): Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Oxford şi Johnson & Johnson.

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat, miercuri, 10 martie 2021, semnarea contractului pentru construirea şi achiziţionarea a două nave maritime de patrulare care vor intra în dotarea Poliţiei de Frontieră Române.

Contractul a fost încheiat între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Damen Shipyards Gorinchem B.V. Netherlands, pentru achiziţia a două mijloace de mobilitate navală. Valoarea contractului este de 129.944.250 de lei fără TVA (26 milioane de euro), proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul pentru Securitate Internă, iar navele urmează să intre în dotarea Poliţiei de Frontieră Române până la data de 30 noiembrie 2022.

Aceste nave fac parte dintr-un proiect mai amplu care presupune suplimentarea flotei navale a Poliţiei de Frontieră Române, în cadrul căruia urmează să fie achiziţioneze, pe lângă cele două nave maritime de patrulare (CPV - Coastal Patrol Vessel) şi cinci şalupe de intervenţie (CPB - Coastal Patrol Boat).

„Achiziţia de nave maritime de patrulare şi şalupe de intervenţie conferă Poliţiei de Frontieră Române o creştere a capabilităţilor de intervenţie operativă, acestea fiind destinate supravegherii frontierei maritime externe a Uniunii Europene şi respectării jurisdicţiei statului român în zona de competenţă, pentru misiuni de patrulare, asigurarea apelor din zona exclusiv economică, siguranţă maritimă, operaţiuni de căutare şi salvare şi transportarea supravieţuitorilor. Această achiziţie va conduce la îmbunătăţirea cooperării operaţionale în cadrul acţiunilor comune Frontex la care participă Poliţia de Frontieră Română, fără a priva totodată structurile operative la frontierele României de astfel de mijloace tehnice pe perioade îndelungate“, se arată în comunicatul de presă al Poliţiei de Frontieră Române.

Cele două nave se vor construi în România, la Şantierele Navale DAMEN Galaţi şi Mangalia.

Caracteristici tehnico-tactice principale ale celor două nave, Damen FCS 4008 PATROL:

- executarea de misiuni operative de până la 3 zile pe un grad de agitaţie a mării 5 Douglas (valuri până la 4 metri înălţime);

- posibilitatea de a menţine legătura de date şi informaţii cu centrul de comandă şi control, precum şi cu alte nave;

- echipaj: 28 persoane;

- capacitate maximă supravieţuitori (pe puntea pupa): 80 persoane;

- viteză maximă: 30 noduri;

- lungime totală: 42,95 m;

- lăţime totală: 8,65 m;

- pescaj maxim: 3,05 m;

- autonomie de minim 600 mile marine;

- tonaj brut: 300 tone.

Primăria municipiului Galaţi a emis ordinul de începere a lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea urbană din Micro 18, cu data de 21 martie 2016. Lucrările vor fi executate de SC Lemacons SRL Galaţi, la preţul de 870.383 lei, fără TVA, şi sunt programate să dureze şase luni, de la data emiterii ordinului de începe a lucrărilor.
”Este încă un proiect de reabilitare urbană care se va concretiza, în ciuda numeroaselor piedici care ne-au fost puse. În locul garajelor pe care le-am demolat, se vor construi locuri de parcare, spaţii verzi, spaţii de joacă pentru copii şi de relaxare pentru locuitorii din zonă. Cred că epoca garajelor a apus. E dovedit faptul că aceste garaje au devenit orice altceva decât locuri unde oamenii îşi parchează maşinile, sunt inestetice şi ocupă inutil hectare întregi din suprafaţa municipiului Galaţi. Gândim proiecte pentru fiecare cartier în parte, proiecte care să înlocuiască aceste baterii de garaje. Proiectele vor fi implementate etapizat, în funcţie de disponibilităţile bugetare, astfel încât, în câţiva ani, garajele care sufocă oraşul să fie înlocuite cu zone de reabilitare urbană moderne şi utile”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Marius Stan.
Conform proiectului din Micro 18, pe suprafaţa de circa 3.800 metri pătraţi, rezultată în urma desfiinţării garajelor, vor fi amenajate locuri de parcare şi un parc care va avea zone speciale de joacă, de relaxare, spaţii verzi şi fântână arteziană. Zona reabilitată va beneficia de iluminat public ornamental, prietenos cu mediul, de mobilier urban, toalete ecologice, sistem de irigaţie, cişmele cu apă potabilă, alei pietonale.
Locul de joacă va fi realizat la cele mai moderne standarde de siguranţă pentru copii. Echipamentele şi suprafeţele de joacă vor fi antitraumă.
Locul de relaxare va fi prevăzut cu bănci şi mese de şah, iar zonele verzi vor avea gazon, flori, arbori şi arbuşti ornamentali.

La sediul UAT Matca a avut loc vinerea trecută o masă rotundă la care au participat Liviu Butunoi - preşedintele GAL Tecuci Sud Est, Nelu Costea - primar comuna Matca, Liviu Condrache - primar comuna Drăgăneşti, Taşcă Georgică - viceprimar comuna Matca, consilieri locali, membri ai societăţii civile şi ai mediul de afaceri şi Viorel Bălan - consultant GAL. În cadrul întâlnirii a avut loc lansarea proiectului prin acţiuni de animare, consultare şi informare pentru zona acoperită de GAL Tecuci Sud Est, acţiuni care au drept scop mediatizarea proiectului şi conştientizarea necesităţii de colaborare între diverşii actori locali. Ulterior se va trece la elaborarea Strategiei integrate de Dezvoltare, care va fi depusă pentru obţinerea următoarei finanţări, aceea de implementare a Strategiei.
Primarul Nelu Costea s-a adresat mătcaşilor prezenţi la întâlnire, explicându-le ce înseamnă asocierea comunei cu alte localităţi în cadrul GAL-ului, ce implică accesarea de fonduri europene şi avantajele acestei asocieri: „Grupul de Acţiune Locală Tecuci Sud Est reprezintă o unitate între mai multe UAT-uri care nu doresc altceva decât să implementeze proiecte prin bani europeni. GAL Tecuci Sud Este este o asociaţie legal consituită, prin care localităţile pot accesa fonduri europene şi pot implementa proiecte. GAL-ul este focalizat pe comunele care fac parte din asociaţie, respectiv Matca, Drăgăneşti, Barcea, Munteni şi Negrileşti. Unii dintre partenerii noştri, la început au fost poate neîncrezători că se poate implementa un proiect şi că se pot accesa bani europeni meniţi să fie utilizaţi pentru dezvoltarea localităţilor noastre şi acum le pare rău. Dar am demonstrat că se poate şi nu rămâne decât să ne apucăm de treabă. Partea frumoasă a lucrurilor şi avantajul asocierii în GAL Tecuci Sud Est este că în perioada 2016-2020 se pot accesa bani europeni de peste 2 milioane de euro”.
Liviu Butunoi, preşedinte GAL Tecuci Sud Est, a punctat pe eficienţa asocierii localităţii, pe nevoile şi implicit pe avantajele accesării banilor europeni nerambursabili, făcând o paralelă între zona Ardealului, unde au fost accesate fonduri europene, şi zona Moldovei, unde noţiunea de „bani europeni nerambursabili” a rămas la stadiul de vorbe.
„În GAL Tecuci Sud Est parteneriatul este format din 36% sector public, 43% sector privat, ceea ce este foarte important, 21% sector civil. Iată, deci, că prin acest GAL se dă o mână de ajutor şi agenţilor economici şi persoanelor care doresc să acceseze fonduri europene şi să se dezvolte în privat”, a mai spus Liviu Butunoi.
Consultantul GAL-ului, Viorel Bălan, a explicat etapele care se vor derula pentru obţinerea finanţărilor, invintând totodată la implicarea directă a populaţiei în Stategia de Dezvoltare Locală.
Viorel Bălan, consultant, a declarat: „Ideea constiturii acestui GAL pe Axa LEADER a fost a domnului Liviu Butunoi împreună cu dl. primar Nelu Costea, s-a întâmplat acum un an şi jumătate. Pentru că au fost comune, cum este şi Matca, care nu au fost parte dintr-o astfel de asociaţie şi care nu a putut beneficia de astfel de fonduri. (...). Aveţi o idee de proiect, de afacere, veniţi la noi şi dezbatem împreună. Avem experienţa realizării de proiecte, avem experienţa implementării de proiecte, avem experienţa în acesarea fondurilor europene. Dumneavoastră, societatea civilă, agenţii economici şi administraţia locală trebuie să va implicaţi în mod activ, pentru că doar aşa, muncind împreună, ne putem dezvolta, ne putem crea o viaţă mai uşoară”.

Asociaţia Grup de Acţiune Locală „Eremia Grigorescu 1863 Galaţi” îşi propune implementarea unui proiect cu finanţare europeană prin intermediul PNDR 2014 – 2020 în vederea elaborării strategiei de dezvoltare locală. Pentru îndeplinirea acestui scop, trebuie derulat un proces de consultare şi animare realizat la nivel local şi realizată o analiză a nevoilor şi oportunităţilor de dezvoltare şi a mecanismului de implicare activă a populaţiei în dezvoltarea zonei.
Proiectul „Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală a Asociaţiei Grup de Acţiune Locală Eremia Grigorescu 1863 Galaţi” îşi propune să contribuie la atingerea indicatorilor de dezvoltare durabilă din zona rurală, dar succesul PNDR 2014-2020 nu va depinde numai de existenţa sprijinului financiar, ci va depinde, de asemenea, şi de existenţa de idei bune pentru proiecte noi care să promoveze dezvoltarea afacerilor rurale şi a comunităţilor rurale. De aceea, este absolut necesar ca GAL „Eremia Grigorescu 1863 Galaţi” să dezvolte o Strategie de Dezvoltare Locală fundamentată pe nevoile curente ale actorilor relevanţi pentru comunitate. Aşa se face că partenerii provin din sectorul public - 12 UAT-uri; din sectorul privat - 16 SRL-uri, 4 PFA-uri, 2 întreprinderi individuale, o întreprindere familială şi o societate pe acţiuni; din rândul societăţii civile - 2 asociaţii.
În ceea ce priveste populaţia, cele 12 UAT ce fac parte din parteneriatul propus au o populatie 46.343 persoane cu o densitate de 57,74 locuitori/kmp. Activităţile din cadrul proiectului se vor desfăşura în toate localităţile prinse în GAL şi fiecare în întâlnire se va constitui într-un proces de consultare şi animare realizat la nivel local, culegerea de informatii (pe baza unor chestionare), cu implicarea, în mod activ, a actorilor locali şi a organizaţiilor din teritoriu. Trebuie spus, însă, că s-au selectat 3 UAT-uri reprezentative: Cuca – având în vedere dispunerea acesteia în centrul unei zone cu mai multe UAT-uri din teritoriul Grupului de Acţiune Locală; Tîrgu Bujor – la acest UAT s-a dorit ca persoanele fizice şi juridice să conştientizeze apartenenţa la GAL; Tuluceşti – a fost selectată ca UAT reprezentativ având cel mai mare număr de locuitori. Proiectul se va derula pe o perioadă de 3 luni, deoarece se doreşte ca Strategie de Dezvoltare Locală să sprijine identificarea şi valorificarea resurselor teritoriale în intereseul comunităţii locale şi să contribuie la consolidarea identităţii locale precum şi la promovarea aspectelor specifice regiunii.

Timp de de 3 luni, Asociaţia Grup de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” va derula un proces de consultare şi animare, cu implicarea, în mod activ, a partenerilor din cadrul proiectului, pentru a analiza nevoile şi oportunităţile de dezvoltare şi mecanismul de implicare activă a populaţiei în dezvoltarea zonei în care activează. Precizăm că GAL Lunca Joasă a Siretului reprezintă un parteneriat local alcătuit din 10 unităţi administrativ teritoriale (UAT), 3 ONG-uri, 20 de SRL-uri, 5 PFA-uri, 3 întreprinderi individuale şi un SRL – D. Astfel, s-a constituit un veritabil parteneriat de acţiune locală, acesta reprezentând toţi actorii relevanţi pentru comunităţile care intră sub incidenţa GAL-ului şi, implicit, a proiectului derulat. Atât actorii publici, actorii economici, cât şi societatea civilă au posibilitatea de a se implica activ în viaţa comunităţi sporind posibilităţile comune de dezvoltare.
În cadrul procesului demarat zilele trecute vor fi realizate 14 acţiuni de animare la care vor participa minimum 340 de persoane, 11 acţiuni de informare la care vor participa minimum 220 de persoane şi 3 acţiuni de consultare la care vor participa minimum 120 de persoane. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi sprijinite 10 localităţi.
Un alt rezultat al proiectului, deosebit de relevant pentru actorii implicaţi şi pentru cei 48.339 locuitori aferenţi teritoriului GAL-ului este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceasta se va fundamenta, în primul rând, pe informaţiile obţinute în urma activităţilor de animare şi a celorlalte surse de studiu.