Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi în parteneriat cu Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi au implementat, în perioada iulie 2014 - decembrie 2015, proiectul „Şanse Egale pentru Femeia din Mediul Rural”. Proiectul a avut ca obiectiv general promovarea şi dezvoltarea principiului egalităţii de şanse în societatea românească prin eliminarea practicilor discriminatorii pe criterii de gen din piaţa forţei de muncă. Astfel s-a reuşit informarea a 540 de femei cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor, au fost selectate 375 femei în vederea participării la cursurile de formare profesională iar alte 375 de femei au urmat cursuri de formare profesională în ocupaţiile lucrător în comert, lucrător în tricotaje-confecţii, confecţioner asamblor articole textile, frizer, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitoare bătrâni la domiciliu, patiser.  Proiectul a întâmpinat ostacolele de care se lovesc majoritatea celor care derulează fonduri europene, din această cauză unul dintre parteneri a renunţat, iar cel ce i-a luat locul a fost nevoit să se adapteze într-un timp foarte scurt. Au fost întârzieri generate de încasarea şi plata banilor, datorate sistemului care gestionează fondurile europene, care a tot avut sincope. Cu toate acestea, managerul de proiect, Ion Ştefan, rămâne optimist: ”Prin acest proiect, considerăm că ne-am îndeplinit obiectivele, dar lucrurile trebuie să meargă mai departe. Trebuie să găsim soluţii să ieşim din această stare specifică Galaţiului. Cu toate greutăţile întâmpinate, am reuşit să ducem la bun sfârşit acest proiect, care a avut nişte facilităţi deosebite pentru femeile din mediul rural. Ele au primit rechizite şi materialele necesare pentru cursuri, dar şi o subvenţie de 450 de lei ce a revenit fiecărei cursante. La cursurile de calificare au putut participa chiar şi femeile cu 8 clase, iar lectorii noştri le-au îndemnat să-şi deschidă PFA-uri pentru a profesa chiar în satul, comuna unde locuiesc. Aşa putem pune umărul la dezvoltarea zonelor rurale şi sprijinirea persoanelor vulnerabile”.

Consiliul Judeţului Galaţi, în calitate de beneficiar, a avut ieri conferinţa de închidere oficială a proiectului „Conservarea biodiversităţii în Pădurea Gârboavele, judeţul Galaţi”, co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniul major de intervenţie - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000 - Solicitarea de proiecte nr. V/2012. 

Valoarea totală a proiectului este de 1.183.985 lei, din care 814.846 lei reprezintă valoarea nerambursabilă oferită prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013 şi 369.139 lei este contribuţia Consiliului Judeţului Galaţi.

Proiectul a vizat protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii în Aria naturală protejată Pădurea Gârboavele prin elaborarea unui plan de monitorizare a speciilor şi habitatelor din arie, construirea  unui punct de informare – vizitare în Pădurea Gârboavele, precum şi realizarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa protejării biodiversităţii în Aria naturală protejată Pădurea Gârboavele.

La acest proiect s-a lucrat timp de 25 de luni. S-au amenajat 18 km de alei şi poteci pentru trasee tematice în interiorul ariei protejate, două refugii tradiţionale, de lemn, pentru vizitatori, dar şi adăposturi, adăpători şi suporturi de hrană pentru animale. Traseele beneficiază de indicatoare pentru vizitatori dar şi panouri cu informaţii privind speciile de plante protejate. Gălăţenilor, la fel ca tuturor vizitatorilor din aria protejată, nu le rămâne decât să se bucure de acest nou loc de petrecere a timpului liber şi să păstreze, pe cât posibil, atât natura cât şi investiţiile realizate.

Este bine ştiut faptul că persoanele trecute de 50 de ani îşi găsesc cu mare greutate un loc de muncă. De aceea, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în parteneriat cu SC Rusu & Borţun Consultanţă SRL şi SC System & Network Solutions SRL, implementează un proiect cu finanţare europeană ce se adresează acestei categorii de şomeri. Obiectivul general al acestui proiect numit  sugestiv „Fii activ la orice vârstă!”, îl reprezintă, pe de o parte, conştientizarea şomerilor de  peste 55 de ani, precum şi a angajatorilor cu privire la importanţa conceptului de îmbătrânire activă pe piaţa muncii, iar pe de altă parte, oferirea de instrumente informative, necesare instituţiilor Serviciului Public de Ocupare din România pentru a putea asigura servicii personalizate. Pentru atingerea obiectivului menţionat se derulează o amplă campanie de informare în cadrul căreia AJOFM Galaţi a organizat o conferinţă de presă în care directorul adjunct al instituţiei, Nicoleta Harţegan, a prezentat cauzele socio-culturale care determină dificultăţile de integrare pe piaţa muncii, iar în cazul angajatorilor, tipurile de comportament de recrutare aplicate persoanelor din categoria de vârstă menţionată. Durata proiectului este de 18 luni, acesta aflându-se pe ultima sută de metri, iar valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 9.973.843,43 lei. 

 

Luni a avut loc închiderea proiectului „Program Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.       

Portul Galaţi este singurul port din România de pe sectorul maritim al Dunării inclus în reţeaua centrală de transport TEN-T core network care trebuie să fie finalizată şi pe deplin funcţională până în 2030. Proiectul al cărui beneficiar este APDM Galaţi insistă pe idea că pentru creşterea atractivităţii şi accesibilităţii Portului gălăţean în plan european este nevoie de obiective strategice, propuse a fi realizate în perioada 2014-2035.

Proiectul a cuprins trei secţiuni, respectiv Studiul de Piaţă, Planul Strategic şi Planul de Acţiune.

Dacă Studiul de Piaţă a evidenţiat situaţia actuală din Portul Galaţi (un grad mare de interdependenţă între port şi mărfurile aprovizionate sau furnizate de Combinatul Siderurgic ArcelorMittal Galaţi) şi necesitatea dezvoltării infrastructurii portuare şi a conectivităţii cu reţeaua infrastructurii de transport naţională şi regională, Planul Strategic a stabilit ce direcţie de acţiune trebuie urmată. Ca atare, s-au conturat câteva direcţii şi strategii pentru îndeplinirea misiunii, viziunii şi obiectivelor generale asumate: strategia de management al relaţiei cu actorii relevanţi, strategia de marketing şi afaceri, strategia de investiţii, strategia de finanţare, strategia organizaţională şi dezvoltare a resurselor umane, strategia de mediu.

Planul de Acţiuni a urmărit identificarea şi prioritizarea proiectelor de infrastructură şi a măsurilor suport care să asigure dezvoltarea durabilă a portului Galaţi şi implementarea strategiilor enumerate prin participarea comună a Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi în calitate de administraţie portuară şi a tuturor actorilor relevanţi din comunitatea portuară.

Necesitatea de dezvoltare a portului Galaţi în raport cu porturile internaţionale similare şi a rezolvării constrângerilor actuale cu care se confruntă portul a generat identificarea proiectelor de modernizare a fronturilor de acostare, dotărilor portuare, infrastructurii de acces şi condiţiilor de navigaţie. Programul investiţional 2015 -2035 propus la nivelul comunităţii portuare cuprinde mai multe proiecte a căror valoare se ridică la circa 300 milioane de euro. Cel mai important obiectiv este crearea unei platforme multimodale la Galaţi, dar sunt şi alte proiecte importante, precum: modernizarea infrastructurii portuare (danele 33 şi 32 în portul Docuri); dezvoltarea unui terminal de vrac solid şi mărfuri generale în portul Bazinul Nou; dezvoltarea unui terminal de gaz natural lichefiat; studiu de fezabilitate pentru reducerea fenomenului de colmatare şi creştere a eficienţei activităţii de asigurare a navigabilităţii în port; terminal Ro-Ro în portul Bazinul Nou; modernizarea terminalului de ulei în portul Comercial - dana 21; terminal de cereale şi mărfuri generale în portul Mineralier. 

Reprezentanţii APDM au vorbit şi despre faptul că pe termen scurt, în portul Galaţi se vor introduce tehnologii noi, inovaţii pentru promovarea combustibililor alternativi şi un transport maritim eficient din punct de vedere energetic, prin dezvoltarea unui terminal GNL. Nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare a Portului Galaţi vizează şi valorificarea potenţialului turistic de care dispune portul în zona sa comercială, au mai precizat reprezentanţii APDM.

În cadrul proiectului ACCES PLUS - Pentru o piaţă a muncii incluzivă, finanţat prin POSDRU, Asociaţia Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava, Partener 1 în proiect, a organizat joi o masă rotundă în care a prezentat activităţile derulate şi indicatorii şi rezultatele atinse pe parcursul implementării proiectului. La eveniment au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai sectorului public şi privat care joacă un rol important în oferirea de servicii grupurilor dezavantajate şi sprijină inserţia socială a acestora. 

Proiectul despre care s-a vorbit la masa rotundă are ca obiectiv general dezvoltarea educaţională, integrarea şi reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile din regiunile Nord-Est şi Centru ale României. Până acum, de rezultatele acestui proiect s-au putut bucura peste 700 de persoane care aparţin grupurilor vulnerabile vizate, adică persoane de etnie romă, persoane cu dizabilităţi şi tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului. Dar nu numai aceştia au beneficiat de eforturile depuse în cadrul acestui proiect, ci şi manageri de firme, angajaţi, persoane din administraţia publică, din organizaţiile publice civile, din instituţii publice sau private care furnizează servicii sociale şi de ocupare, precum şi voluntari. Toţi aceştia au participat într-un fel sau altul la integrarea şi reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile, cu beneficii chiar pentru entităţile care au participat la şcolirea şi la calificarea tinerilor. 

Mai trebuie amintit că în cadrul proiectului se dezvoltă 5 centre de incluziune socială (CIS) pentru oferirea de servicii în vederea integrării pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile. 

În cadrul proiectului “Hai să învăţăm! Cu toţii la şcoală”, zeci de copii rromi dar şi părinţi ai acestora primesc, lunar, o indemnizaţie pentru că urmează cursurile şcolare. Directorul Biroului Judeţean pentru Rromi Galaţi, Viorica Gotu, a spus că peste 160 de copii aparţinând  minorităţii rrome din municipiile Galaţi, Tecuci, dar şi din comunele Iveşti, Frumuşiţa şi Folteşti, beneficiază de program afterschool, primesc pacheţel cu mâncare şi sunt duşi şi aduşi la şi de la şcoală cu microbuzul şcolar. În plus, fiecare copil primeşte o subvenţie lunară în valoare de 300 de lei, condiţia fiind prezenţa 100% la şcoală. Totodată, zeci de părinţi ai copiilor rromi primesc şi ei, la rândul lor, câte o subvenţie lunară de 300 de lei, fiind vorba despre părinţii care participă la cursurile programului “şcoala părinţilor”, în cadrul căruia părinţii sunt consiliaţi pentru a înţelege beneficiile cursurilor şcolare dar şi pentru a putea, ulterior, să îşi ajute copiii la teme. 

"Părinţii copiiilor rromi trebuie să înţeleagă că acea subvenţie de 300 de lei care se acordă este pentru elev, dar sunt şi părinţi care primesc acea subvenţie, e vorba de cei care merg la cursuri. Deci, dacă au şi cel puţin un copil, din start familia aceea primeşte lunar în plus 600 de lei, ceea ce este o sumă, căci ea nu se impozitează şi nici nu este luată în considerare la venitul minim garantat, căci aceasta este o subvenţie, nu se consideră venit", a spus Viorica Gotu. 

Din păcate însă, derularea acestor proiecte cu finanţare europeană se încheie în luna decembrie, iar dacă pentru asigurarea în continuare a cheltuielilor pentru carburantul şi plata şoferului microbuzelor s-ar putea ocupa primarii localităţilor, nimeni nu are un răspuns pentru rromii care vor să ştie cine le va mai acorda subvenţie pentru a merge, în continuare, la şcoală, căci autorităţile locale nu par dispuse să acorde bani celor care îşi continuă studiile. Caz în care va fi interesant de urmărit câţi din cei care merg acum la şcoală vor mai merge şi anul viitor, când nu se vor mai acorda astfel de subvenţii.  

Proiectul liberalului Ion Ştefan de schimbare în bine a Galaţiului a fost îmbunătăţit, semn că echipa sa lucrează permanent la planul de revitalizare a zonei. Ion Ştefan e de părere că Galaţiul poate primi o nouă şansă şi a făcut şi un plan în 15 puncte, acest plan acoperind cam toate domeniile cu impact esenţial asupra nivelului de trai al populaţiei oraşului. 

Primul punct prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă iar Ion Ştefan spune că e capabil să atingă acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani a reuşit să creeze, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Cel de-al doilea punct se referă la crearea unei prize de apă proprii pentru oraş şi la asigurarea utilităţilor (apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate, electricitate şi canalizare) pentru toată lumea. 

Al treilea punct din 15-le lui Ion Ştefan se referă la atragerea de fonduri europene, iar liberalul este convins că se pot atrage fonduri de minim 200 milioane de euro pentru sprijinirea industriei şi agriculturii, mai ales că el personal are în portofoliu circa 100 milioane de euro atrase prin proiecte în mediul privat. 

Punctul patru se referă la asigurarea unui învăţământ performant şi a unei educaţii de calitate.

Eficientizarea siguranţei cetăţeanului ocupă poziţia a cincea în planul prezentat sub sloganul „Împreună schimbăm Galaţiul”.

Ion Ştefan nu a uitat nici de serviciile medicale şi sociale de calitate, fără de care o comunitate nu poate avea pretenţii de civilizaţie şi trai decent. 

Un alt punct important se referă la „Strategia Dunăre-Siret-Prut”, care ar putea reprezenta o sursă de dezvoltare, deoarece în prezent zona nu este pusă în valoare deşi suntem înconjuraţi de apă.  

O altă problemă avută în vedere se referă la anveloparea blocurilor din fonduri europene, astfel încât populaţia să poată suporta doar o parte din costuri iar imobilele din Galaţi să fie reabilitate unitar.

În ceea ce priveşte extinderea şi reabilitarea infrastructurii, ar fi multe de spus. Ideea centrală este că fără un drum de centură viabil şi ieşire la drumuri naţionale şi autostrăzi, Galaţiul este un oraş mort. Iar în interior Galaţiul se sufocă, spune liberalul, în condiţiile în care nu avem parcări subterane sau supraetajate. 

Ion Ştefan îşi propune să rezolve şi problema câinilor comunitari, să reabiliteze zonele de agrement şi de turism şi să ofere spaţii verzi şi curate pentru relaxare. 

Realizarea unui PUG care să rezolve problemele de estetică şi utilitate este un alt punct prevăzut în proiect.

La a 15-a poziţie în proiectul său politic, Ion Ştefan a trecut realizarea unei administraţii publice eficiente, aflate în slujba cetăţeanului, cu achiziţii publice transparente şi termene scurte pentru eliberarea documentaţiilor de urbanism.

Planuri mari, bine structurate, pentru o competiţie internă în partid, dar care pot fi oricând un punct de plecare pentru un plan administrativ pentru Galaţi.

Scriam acum circa două săptămâni despre un proiect implementat de Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi împreună cu Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi, intitulat „O şansă europeană în mediul rural - serviciile integrate de ocupare”, finanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007 – 2013. Managerul de proiect, Ion Ştefan, ne spunea atunci că e foarte mândru de acest proiect, ajuns la final, după 18 luni, ca de altfel de toate proiectele cu finanţare europeană de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Unul dintre punctele avute de mine în vedere, în proiectul meu de realizare a Metropolei Galaţi, prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă şi că sunt capabil să ating acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani am reuşit să creez, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Prin acest proiect, de exemplu, am creat 56 de locuri de muncă”, spune managerul de proiect Ion Ştefan. Nu a fost uşor, după cum a recunoscut şi partenerul său în proiect, primarul de la Scânteieşti, Gheorghe Bute. Aproape 500 de persoane din mediul rural au fost informate cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor şi cu privire la activităţile oferite în cadrul proiectului iar aproape 400 de persoane au fost selectate pentru participarea la activităţile de consiliere, formare profesională, medierea muncii şi consultanţă antreprenorială. 

„Aceste persoane au beneficiat de instruire şi formare profesională în ocupaţiile: lucrător în comerţ, lucrător-instalator pentru construcţii, lucrător în tâmplărie, contabil, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitor bătrâni la domiciliu şi lucrător-finisor în construcţii. Sunt meserii căutate pe piaţa muncii. Chiar dacă nu s-au angajat acum, pe viitor sigur vor profita de faptul că au învăţat o meserie. POSDRU ne-a oferit o şansă, nouă, românilor. Unii au ştiut să beneficieze din plin de ea. Acum urmează POCU - Programul Operaţional Capital Uman, un alt program care are în vedere resursele umane. Noi deja avem pregătite 4 proiecte pentru POCU 2014 - 2020. Am avut mai multe proiecte pentru POSDRU şi mii de oameni au beneficiat de consultanţă sau şansa de a-şi schimba meseria, de a se angaja... POCU este o şansă ce nu trebuie ratată! România poate avea o absorbţie bună la acest capitol, dacă vor fi mai mulţi care vor înţelege importanţa acestui program”, spune managerul Ion Ştefan.

Fundaţia Împreună în parteneriat cu Şcoala Postliceală Christiana Galaţi şi Fundaţia Principesa Margareta a României continuă cu succes proiectul „Mereu tânăr, mereu activ!”. În cadrul acestui proiect a fost organizat, joi, 24 septembrie 2015, un seminar cu tema "Dezvoltare durabilă, economică şi socială”, susţinut de Anca Sohorca, lector în cadrul Fundaţiei Principesa Margareta a României. Subiectele abordate au avut ca temă ”Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Rurală”, ”Strategia de Dezvoltare Durabilă a Romăniei 2013-2020-2030”, ”Strategia de Dezvoltare a Serviciilor Sociale din Judeţul Galaţi 2013-2020 şi ”Planul Strategic de acţiuni 2015-2020”.

Fundaţia Împreună”, în parteneriat cu Şcoala Postliceală Christiana Galaţi şi Fundaţia Principesa Margareta a României, derulează de mai bine de un an proiectul „Mereu tânăr, mereu activ!”, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România cu o finanţare nerambursabilă, în valoare de 199.722,88 euro. Despre acest proiect noi am mai scris. Obiectivul general al proiectului reprezintă îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele vârstnice aflate în risc social din municipiul Galaţi în vederea păstrării şi prelungirii independenţei lor şi pentru depăşirea dificultăţilor sociale si economice caracteristice acestei categorii de populaţie.

Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi şi partenerul Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi, au implementat în ultimele 18 luni (pe perioada aprilie 2014 – septembrie 2015) proiectul „O şansă europeană în mediul rural - serviciile integrate de ocupare”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Managerul de proiect, Ion Ştefan, ne-a declarat că e foarte mândru de acest proiect, ajuns acum la final, ca de altfel de toate proiectele cu finanţare europeană de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Vă spuneam de curând, într-o conferinţă de presă, că unul dintre punctele avute de mine în vedere, în proiectul meu de realizare a Metropolei Galaţi, prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă şi că sunt capabil să ating acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani am reuşit să creez, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Iată, acesta este unul dintre proiectele care dovedesc faptul că, dacă vrei, poţi”, spune Ion Ştefan

Despre proiect am aflat că are o valoare totală eligibilă de 2.096.152 lei, din care 42.133 lei a reprezentat contribuţia eligibilă a beneficiarului. Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea gradului de ocupare a şomerilor de lungă durată, a persoanelor inactive, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, agricultorilor de subzistenţă din mediul rural al judeţ, prin promovarea serviciilor integrate de ocupare, prin îmbunătăţirea gradului de informare, motivare, conştientizare, instruire şi calificare a acestora. Astfel, 468 de persoane din mediul rural au fost informate cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor şi cu privire la activităţile oferite în cadrul proiectului iar 375 persoane au fost selectate pentru participarea la activităţile de consiliere, formare profesională, medierea muncii şi consultanţă antreprenorială. Aceste persoane au beneficiat de instruire şi formare profesională în ocupaţiile: lucrător în comerţ, lucrător-instalator pentru construcţii, lucrător în tâmplărie, contabil, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitor bătrâni la domiciliu şi lucrător-finisor în construcţii.

„Rezultatele finale au vizat inserarea pe piaţa muncii a 55 de persoane şi oferirea de expertiză tehnică privind demararea şi dezvoltarea unei afaceri pentru 20 persoane care să devină angajaţi pe cont propriu. Astăzi va avea loc conferinţa de diseminare a rezultatelor”, ne-a spus Ion Ştefan, managerul proiectului.