Parlamentul a adoptat, marţi, în plenul comun, o declaraţie de susţinere a Ucrainei în contextul împlinirii, pe 24 februarie 2023, a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse.
S-au înregistrat 285 de voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi două abţineri.
În Declaraţie se precizează că Federaţia Rusă a declanşat unilateral şi neprovocat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, prin anexarea ilegală, în 2014, a Crimeii.
"Federaţia Rusă desfăşoară o invazie militară masivă asupra statului ucrainean, însoţită de crime împotriva populaţiei civile ucrainene, atacarea sistematică a infrastructurii energetice, dezinformare şi propagandă pe scară nemaiîntâlnită până acum, precum şi de o retorică mincinoasă care încearcă să ascundă adevărul cu privire la războiul de cucerire dus în Ucraina, cu încălcarea Cartei ONU, a dreptului internaţional şi a principilor care guvernează? relaţiile între state. Se agravează tragedia umanitară a populaţiei civile ucrainene, suferinţele, fără precedent in istoria Europei, de după al Doilea Război Mondial, a milioane de oameni, fiind provocate deliberat de agresorul rus în cadrul unei strategi premeditate, cinice şi brutale de zdrobire a întregi naţiuni ucrainene", se arată în declaraţie.
În document se evidenţiază că "asistăm la perpetuarea retoricii agresive şi iresponsabile a Federaţiei Ruse cu privire la continuarea războiului împotriva Ucrainei şi la potenţiala utilizare a arsenalului nuclear, cu ameninţări la adresa altor state suverane, inclusiv membre NATO".
"Milioane de oameni trăiesc în fiecare zi cu teama că vor deveni următoarele victime ale agresiunii Rusiei, mulţi dintre ei fiind obligaţi să îşi părăsească căminele în căutarea disperată a supravieţuirii. Războiul declanşat în urmă cu un an provoacă prejudicii grave ordinii internaţionale de drept, libertăţii de navigaţie, economiei şi comerţului internaţional, afectând direct sau indirect un număr uriaş de persoane pe întreg globul şi având implicaţii severe inclusiv asupra siguranţei alimentare şi a rezervelor de hrană în diverse regiuni ale lumi", se menţionează în documentul adoptat.
Parlamentul reafirmă sprijinul ferm al României pentru lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, îşi exprimă respectul pentru curajul, demnitatea şi rezistenţa manifestate deopotrivă de armata ucraineană şi de populaţia civilă şi reconfirmă "susţinerea neabătută" a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor recunoscute internaţional.
În declaraţie se condamnă ferm războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi indivizibil.
"Cerem Federaţiei Ruse să pună, fără întârziere, capăt războiului şi să îşi retragă de urgenţă toate forţele militare şi echipamentele de pe întreg teritoriul Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional. Subliniem, încă o dată, că toate încercările de schimbare prin forţa a graniţelor Ucrainei, prin deciziile de anexare ilegală a unor regiuni ale Ucrainei, începând cu 2014, reprezintă încălcări flagrante ale Cartei ONU, ale dreptului internaţional, precum şi ale independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Solicităm Federaţiei Ruse să colaboreze necondiţionat cu organizaţiile internaţionale şi cu Curtea Penală Internaţională sesizată cu anchetarea şi judecarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi a genocidului săvârşite împotriva Ucrainei şi susţinem demersurile internaţionale (...) de înfiinţare a unui mecanism jurisdicţional pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de săvârşirea crimei de agresiune;", se transmite prin declaraţie.
Parlamentul solicită, prin acest document, Federaţiei Ruse "să înceteze de îndată retorica cu privire la utilizarea armelor nucleare şi a acţiunile de intimidare la adresa altor state, precum şi acuzaţiile fără temei privind pretinsa folosire de către Ucraina a armelor biologice".
"Reafirmăm dreptul fiecărui stat, inclusiv al Ucrainei, de a decide, în mod suveran, asupra viitorului său, pe baza voinţei populare liber exprimate. Respingem cu hotărâre abordarea promovată? nedisimulat de Federaţia Rusă privind stabilirea de aşa-zise 'sfere de influenţa', care este în contradicţie profundă cu ordinea de drept la nivel internaţional. Exprimăm îngrijorarea cu privire la caracterul profund nedemocratic al evoluţiilor politice din ultimii ani din Federaţia Rusă, marcate de absenţa unei reale dezbateri libere şi democratice, de consolidarea controlului asupra întregului spaţiul public şi de deriva accentuată spre arbitrar şi unilateralism, inclusiv în relaţiile internaţionale", se mai arată în declaraţia Parlamentului.
Alt aspect al declaraţiei vizează solidaritatea României şi cu toate statele vizate de retorica agresivă a Federaţiei Ruse, în special şi în mod distinct cu Republica Moldova, motiv pentru care se solicită Federaţiei Ruse "să oprească campaniile de dezinformare menite să ascundă adevărul legat de războiul de agresiune, ilegal şi legitim, pe care îl duce împotriva Ucrainei şi, implicit, împotriva ordinii de drept internaţionale".
"Ne afirmăm solidaritatea faţă de politica aliaţilor şi a partenerilor României cu privire la războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Solicităm comunităţii europene şi euroatlantice să înăsprească în ritm susţinut sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse şi să asigure menţinerea acestora atâta vreme cât pe teritoriul Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional, rămân forţe de ocupaţie. Sancţiunile trebuie să vizeze inclusiv pe responsabili direcţi ai atrocită?ţilor comise în Ucraina: preşedintele Vladimir Putin şi întreg regimul său", se punctează în declaraţie.
Parlamentul mai susţine "necesitatea angajării substanţiale a României în viitoarele eforturi de reconstrucţie post-conflict a statului ucrainean, precum şi intensificarea sprijinului acordat de statul român, îndeosebi, populaţie civile ucrainene".
"Subliniem nevoia concentrării eforturilor statului român, în egală măsură, şi sprijinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Republicii Georgia, ţinând cont atât de opţiunea exprimată majoritar de populaţia celor trei state, cât şi de statutul oficial de state candidate, dobândit de primele două, în iunie 2022, cât şi de perspectiva europeană confirmată pentru cel de-al treilea. Exprimăm aşteptarea ca autorităţile ucrainene să trateze cu atenţie şi celeritate aspectele importante ridicate de statul român în relaţiile bilaterale, precum situaţia etnicilor români din Ucraina, respectiv necesitatea de a proteja patrimoniul şi biodiversitatea unice ale Deltei Dunării, în conformitate cu angajamentele şi standardele europene şi internaţionale în materie", se încheie declaraţia Parlamentului. (sursa Agerpres)

În faţa unui bistrou elegant, mai multe bariere metalice antitanc zac pe trotuar. Într-un spaţiu de joacă lovit de un proiectil, copaci tineri au început să crească. La un an după invazia rusă, oraşul Kiev continuă să reziste, în pofida bombardamentelor regulate realizate cu rachete militare, relatează AFP.
Primele bombardamente ruseşti din zorii zilei de 24 februarie 2022 au generat în capitala Ucrainei un sentiment general de stupefacţie şi au provocat un exod al majorităţii populaţiei sale de aproximativ 3 milioane de locuitori.
Un an mai târziu, ostilităţile se concentrează în estul ţării, mulţi dintre rezidenţi s-au întors la Kiev şi viaţa pare să fi redevenit aproape normală, contrastând puternic cu ceea ce trăiesc locuitorii din oraşele şi satele aflate în apropierea frontului, unde războiul face ravagii.
La Kiev, unde interdicţia de circulaţie pe timp de noapte între orele 23:00 şi 05:00 este încă în vigoare, şcolile, spitalele şi numeroase magazine sunt deschise, iar transportul în comun continuă să funcţioneze.
În weekend, mulţi dintre locuitori se plimbă pe străzile din centrul oraşului sau în parcuri.
Toate aceste lucruri se întâmplă în pofida valurilor regulate de bombardamente ruseşti cu rachete sau cu drone declanşate din toamna anului trecut, care vizează în special unităţi din cadrul infrastructurii energetice, provocând întreruperi masive ale alimentării cu electricitate.
Pe durata alertelor, locuitorii din Kiev coboară în adăposturi subterane. În metrou, familii cu copii şi cu animale, pensionari, elevi şi profesori aşteaptă cu răbdare încheierea semnalelor de avertizare.

- "Ne adaptăm la toate" -

În centrul istoric al oraşului, bistroul italian Bassano a rămas închis doar în timpul primelor săptămâni ale invaziei, când trupele ruse au ajuns până la porţile capitalei ucrainene, înainte să se retragă.
Acest stabiliment este situat în proximitatea unui punct de verificare, rămas activ multă vreme şi ale cărui bariere metalice antitanc continuă să se afle în faţa vitrinelor sale.
"Este imposibil să înfrângi spiritul ucrainenilor", a declarat proprietarul bistroului, Oleksei Kamardin, în vârstă de 35 de ani, care deţine şi un restaurant. "Ne adaptăm la toate şi facem acest lucru foarte repede", a adăugat el.
Pentru Oleksei şi familia lui, războiul a început în 2014, când ocuparea de către forţele ruse şi pro-ruse a oraşului lor natal din Doneţk i-a forţat să se refugieze la Kiev.
Atunci când Rusia a atacat capitala ucraineană, Oleksei a decis să rămână pentru a o apăra şi a participat la acţiuni de voluntariat.
După ce a redeschis bistroul, a remarcat că în timpul alarmelor sau al bombardamentelor, clienţii îşi îndreptau atenţia spre cornurile şi deserturile sale.
"Vânzările de dulciuri cresc puternic când oamenii sunt stresaţi", a explicat acest antreprenor, ale cărui unităţi de vânzare se confruntă cu o scădere de 70% a veniturilor de la începutul invaziei şi se apropie de "pragul de profit zero".
"Bineînţeles, ne-am săturat şi vrem ca totul să se termine. Dar, să fim realişti, nu se va încheia prea repede. Iar eu sunt pregătit", a adăugat el.
După părerea lui, solidaritatea din primele luni ale războiului se fisurează uneori şi divergenţele au reapărut printre ucraineni, între cei care au fugit în străinătate şi cei care au rămas sau între cei care trăiesc în vestul ţării, o zonă mai degrabă scutită de bombardamente, şi cei care rămân în apropierea frontului.
Dar, "împotriva divergenţelor noastre interne, faptul că oamenii sunt pregătiţi să lupte ne dă forţă", a subliniat Oleksei Kamardin.
Potrivit sondajelor de opinie, vasta majoritate a ucrainenilor dau dovadă de o mare rezilienţă după un an de la începutul invaziei.
Peste 95% dintre locuitori sunt încrezători în victoria ţării lor şi 69% se declară dispuşi să tolereze dificultăţile actuale "atât timp cât va fi nevoie", potrivit unui sondaj realizat în decembrie de institutul KMIS din Kiev.
Chiar şi percepţia asupra situaţiei economice s-a ameliorat. În prezent, 60% din populaţie consideră condiţiile de trai din Ucraina "mai degrabă satisfăcătoare", comparativ cu doar 34% la sfârşitul anului 2021, potrivit aceluiaşi sondaj, ale cărui rezultate se explică prin "consolidarea" societăţii civile şi printr-o "revoltă naţională" în faţa războiului.
La Kiev, noi rutine s-au instalat pentru a se adapta la noile realităţi.

- "Oboseala nu există" -

În faţa întreruperilor de electricitate - care au o durată zilnică, în medie, de două ore, în funcţie de cartierele în care se produc -, locuitorii din Kiev îşi cumpără lanterne cu baterii şi generatoare electrogene, al căror zgomot puternic poate fi adeseori auzit din stradă.
Mulţi şi-au făcut stocuri de apă, alimente şi butelii de gaz pentru a putea să gătească atunci când energia electrică lipseşte.
Cicatricile războiului s-au şters şi ele foarte repede. Într-un parc istoric din centrul oraşului, un spaţiu de joacă pentru copii, lovit de un proiectil rusesc în octombrie, nu mai prezintă acum nicio urmă de distrugere. Craterul de impact a fost repede acoperit şi copaci tineri au fost plantaţi la faţa locului.
Serghei Paziura, un angajat al serviciului de salubritate în vârstă de 27 de ani, a participat la astfel de acţiuni încă de la începutul invaziei. El nu mai colecta gunoiul menajer, ci molozul şi deşeurile produse de bombardamentele ruseşti.
Deşi unii se tem de posibilitatea unei noi ofensive ruse împotriva Kievului, Serghei refuză să plece. "Ne vom bate pentru acest oraş", a declarat el.
În prezent, Serghei consideră că locuitorii din Kiev sunt mai bine organizaţi, dar şi "mai trişti", pentru că "oamenii noştri mor în fiecare zi" pe front.
"Însă oboseala nu există. Trebuie să muncim pentru victoria noastră şi ne vom odihni mai târziu", a adăugat el, notează Agerpres. *sursa foto: Fundaţia Regală Margareta a României

Articole similare: A început războiul în Ucraina! Putin a anunţat că răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia.

Vladimir Putin a anulat marţi, 21 februarie 2023, un decret din anul 2012 care prevedea, printre altele, soluţionarea problemei transnistrene respectând integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Decizia a venit imediat după discursul de aproape două ore susţinut de Putin despre războiul din Ucraina.
„Rusia va continua să participe la căutarea unor căi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului de neutralitate a Republicii Moldova, prin acordarea unui statut special Transnistriei”, se arată în decretul din 2012 privind măsurile de realizare a cursului extern al Kremlinlui.
Marţi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anulat acest decret sub pretextul că ar fi „învechit”.
„În scopul asigurării intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în contextul modificărilor substanţiale, care au avut loc în relaţiile internaţionale, dispun ca decretul preşedintelui Federaţiei Ruse din 7 mai 2012 privind Măsurile de realizare a cursului politicii externe a Federaţiei Ruse să fie recunoscut drept învechit”, se arată în decretul publicat marţi.
Conform deciziei lui Putin, decretul din 2012 nu mai este valabil de marţi, 21 februarie 2022, transmite deschide.md. Anularea acestui decret survine într-o perioadă de înăsprire a tonului Moscovei la adresa Chişinăului.
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a avertizat că Rusia pregăteşte o lovitură de stat în Republica Moldova.
„Planul Rusiei de a întreprinde acţiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situaţiei şi de subminare a statului au existat şi în toamna anului trecut, dar ele nu şi-au atins obiectivul datorită intervenţiilor prompte ale instituţiilor noastre de securitate şi de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, Poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi a oprit tentativele de violenţă. În toamnă s-a pus accentul pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acţiuni cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară camuflaţi în civili care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici prin acţiuni violente mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, ar urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău”, a declarat preşedinta Republicii Moldova.

Aproximativ 600 de militari francezi şi 200 de vehicule militare din cadrul Grupului de Luptă dislocat în România (ROU BG - FRAN FN), cu Franţa ca naţiune-cadru, şi elementul naţional de sprijin francez desfăşoară exerciţiul cu trageri de luptă „EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, judeţul Galaţi.
„Realizăm un exerciţiu cu trageri reale de luptă, este un exerciţiu complex pentru noi deoarece încercăm să combinăm diverse arme. Interesant pentru noi este că am început în octombrie implementarea grupurilor de luptă în România şi am fost în Cincu pentru câteva săptămâni pentru a ne antrena. Este timpul pentru noi să continuăm în afara bazei Cincu, în special în baza Smârdan, continuându-ne antrenamentul, să facem lucruri diferite, pe diferite terenuri de antrenament şi să continuăm antrenamentul şi cu aliaţii noştrii”, a precizat lt. col. Alexander de Feligonde.
Scopul principal al exerciţiului este antrenarea forţelor din cadrul Grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare şi executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operaţiuni NATO - Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfăşurate pe flancul de sud-est al Alianţei. În cadrul exerciţiului vor fi executate şi trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale Grupului, tancurile Leclerc, în număr de 13.
„Este un exerciţiu foarte interesant, un exerciţiu de tragere aşa cum puteţi vedea, întotdeauna mă bucur să fac parte din astfel de misiuni în care avem  artilerie, geniu şi cavalerie. E un exerciţiu interesant şi satisfăcător prin care putem să colaborăm împreună. Nu este dificil, toţi ne antrenăm împreună, coordonarea este bună, ne cunoaştem toţi misiunea şi e facil să o ducem la bun sfârşit”, a spus şi adjutant Romain.
Exerciţiul, despre care Monitorul de Galaţi a relatat AICI, se desfăşoară în perioada 23 - 27 ianuarie 2023. VEZI VIDEO mai jos! ↓

Citeşte şi Militari americani la Galaţi. Instrucţie comună cu infanteriştii gălăţeni

Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităţilor naţionale a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române” şi i-a cerut rezolvarea situaţiei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, notează digi24.ro.
„Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare şi preocupare faţă de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile şi a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internaţional umanitar, şi a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric şi frig.
Preşedintele României a reamintit sprijinul consistent şi multidimensional acordat de ţara noastră, atât prin asistenţă directă, sprijin pentru refugiaţi, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât şi prin susţinerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancţiunilor împotriva Rusiei şi, respectiv, a acţiunilor vizând izolarea internaţională a Rusiei. În context, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acţioneze pentru a ajuta Ucraina şi poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.
Preşedintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităţilor naţionale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis i-a solicitat Preşedintelui Zelenski identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei şi a salutat reformele implementate, în conformitate cu angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană.
La rândul său, Preşedintele Ucrainei a transmis mulţumiri pentru sprijinul multidimensional şi extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului şi a subliniat necesitatea continuării susţinerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populaţiei şi a infrastructurii civile.
În ceea ce priveşte aspectele legate de minoritatea românească, Preşedintele Volodîmîr Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, se arată în comunicatul remis de Palatul Cotroceni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri, în urma unei convorbiri telefonice cu Klaus Iohannis, că a mulţumit României pentru solidaritate şi sprijin în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse.
„Împreună cu preşedintele Klaus Iohannis am convenit asupra paşilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării dintre Ucraina şi România, în primul rând în sectorul apărării. Am mulţumit României pentru solidaritatea şi sprijinul acordat în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse. Am discutat formula de pace şi problemele agendei bilaterale”, se arată în mesajul transmis de liderul de la Kiev pe reţelele sociale.

Kievul a anunţat marţi că forţele ucrainene au ucis sau rănit aproximativ 500 de soldaţi ruşi într-un atac de artilerie în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, informează DPA.
''Pierderile inamicului se ridică la 500 de morţi sau răniţi'', a menţionat Statul Major al armatei ucrainene.
Atacul a avut loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, în apropierea satului Hulakivka, şi a vizat soldaţi şi echipament militar ale Rusiei.
De asemenea, au fost lovite detaşamente ale armatei ruse care se aflau în satul Fedorivka. Numărul victimelor nu este clar deocamdată.
Hulakivka şi Fedorivka se află la sud-est de fluviul Nipru, în partea ocupată de ruşi în regiunea Herson.
Noile informaţii difuzate de armata ucraineană urmează celor referitoare la un alt atac împotriva forţelor ruse, comis asupra unei clădiri din oraşul Makiivka, din regiunea Doneţk.
Ministerul Apărării rus a recunoscut că 63 de recruţi ruşi şi-au pierdut viaţa în atacul de la Makiivka. Totuşi, Kievul a avansat bilanţul de aproximativ 400 de morţi şi 300 de răniţi. Potrivit media, cei ucişi erau rezervişti ruşi vizaţi de mobilizarea parţială ordonată de Moscova în luna septembrie a anului trecut. Ei s-ar fi strâns în clădire pentru a sărbători intrarea în noul an.
Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. (sursa Agerpres)

Ca urmare a agresiunii ruse din Ucraina, transportul rutier de mărfuri din ţara noastră atinge cele mai înalte valori din ultimii ani. Camioane de mare tonaj care merg spre sau dinspre Ucraina duc la o aglomerare suplimentară a traficului rutier, care şi aşa avea mari probleme de fluiditate. Dar, în special, se înregistrează şi o degradare a infrastructurii rutiere de transport şi, nu în ultimul rând, accidente rutiere soldate cu victime generate mai ales de oboseala şoferilor care conduc aceste autovehicule de mare tonaj.
România a făcut eforturi deosebite pentru a reface infrastructura feroviară în punctele de intrare în ţara noastră, acolo unde exista cale ferată cu ecartament larg. Un bun exemplu în acest sens fiind investiţiile în lucrările de la linia CF Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi linia CF Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal).
S-a investit în componenta feroviară, dar nimeni nu se gândeşte să redirecţioneze şi să folosească mult mai intensiv transportul feroviar de mărfuri care este mai sigur, mai eficient, dar mai ales mai economic şi mai ecologic.
Până când cineva se va trezi să îmbine sprijinul acordat vecinilor noştri aflaţi în război cu găsirea celor mai eficiente căi de transport, războiul din Ucraina va continua să facă victime şi în România!

Conflictul din Ucraina apasă asupra întregului sistem umanitar și ar putea avea efecte de durată legate de capacitatea organizațiilor de a face față situațiilor de urgență din întreaga lume, a avertizat marți Crucea Roșie, citată miercuri de France Prese.
Războiul, ce a intrat miercuri în cea de-a șaptea lună, a împins oamenii "la un punct critic de ruptură", a explicat Francesco Rocca, președintele Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), într-un comunicat.
"Efectele șocului devastator nu fac decât să crească pe măsură ce conflictul se prelungește, cu creșterea prețurilor la alimente și energie și agravarea crizelor alimentare", a adăugat el.
Consecințele conflictului cresc nevoile de ajutor în întreaga lume, a declarat Birgitte Bischoff Ebbesen, director regional IFRC pentru Europa și Asia Centrală, într-un briefing de presă online.
"Criza s-a răspândit în întregul sistem umanitar și l-a supus unui stres enorm", a subliniat ea, iar "acest lucru va avea un efect de durată asupra capacității organizațiilor umanitare și a donatorilor de a răspunde situațiilor de urgență în altă parte".
Invazia rusă lansată pe 24 februarie în Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale, a contribuit la penurii alimentare grave cu care se confruntă cele mai sărace regiuni ale lumii.
În ciuda eforturilor de reluare a livrărilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, aceste exporturi au scăzut cu 46% de la începutul anului, potrivit IFRC.
"Această scădere masivă are un efect major asupra Cornului Africii, unde peste 80 de milioane de oameni se confruntă cu foametea extremă - cea mai gravă criză alimentară din ultimii 70 de ani".
Crucea Roșie, care are acum peste 100.000 de voluntari și personal local în Ucraina și în țările învecinate, continuă să își mărească acolo evaluările nevoilor umanitare.
Organizația deplânge pagubele enorme din Ucraina, unde milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele: "Chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine, va dura ani de zile pentru a repara distrugerile provocate orașelor și caselor și impactul asupra familiilor".
Deja, inflația în creștere și deficitul de produse esențiale precum combustibilul sau alimentele, în Ucraina și în țările vecine, obligă tot mai mulți oameni să lupte pentru a-și procura produse de bază.
Iar nevoile vor crește odată cu vremea mai rece așteptată în următoarele săptămâni.
"Va fi cea mai grea iarnă", a notat Maksîm Doțenko, directorul general al Crucii Roșii Ucrainene, în timpul briefingului de presă. "Nevoile cresc" și consecințele se vor simți dincolo de Ucraina, a avertizat el. (sursa Agerpres)

Cel puţin trei mii de delfini au murit în Marea Neagră din cauza războiului din Ucraina, a declarat recent un biolog ucrainean citat de agenţia EFE.
''Spre deosebire de anii anteriori, delfinii mor acum din cauza activităţilor militare în Marea Neagră, din cauza războiului barbar şi fără sens al Rusiei'', a scris pe Facebook biologul ucrainean Ivan Rusev.
Acesta a mai menţionat că primeşte în continuare informaţii despre moartea delfinilor în zonele de coastă ale României şi Bulgariei, iar concluziile analizelor efectuate pe baza articolelor de presă pe acest subiect din ţările riverane Mării Negre ''nu sunt încurajatoare''.
Dacă anterior delfinii mureau pentru că ajungeau captivi în plasele de pescuit, mai ales în partea de nord-est a Mării Negre, acum ei sunt ucişi cu precădere de activităţile navelor militare.
''Sonarele puternice şi exploziile perturbă delicatul sistem de orientare al animalelor şi aceşti delfini orbi mor de foame, nemaifiind capabili să captureze peşti'', explică cercetătorul ucrainean. În plus, din cauza organismului slăbit delfinii capătă mai uşor boli infecţioase care de asemenea îi ucid. (sursa Agerpres)

Forţele armate ucrainene au distrus cinci depozite de arme ruseşti şi o unitate militară în ultimele 24 de ore, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului administraţiei militare regionale Odesa, Serhii Bratciuk, citat de The Moscow Times.
Este vorba, potrivit acestuia, de depozitele din oraşul Nova Kahovka, satul Prelestnoe (de lângă Herson) şi din Doneţk (districtul Leninski, Kirovski şi pe teritoriul unei uzine auto din districtul Petrovsk). Totodată, o unitate militară rusă a fost anihilată în localitatea Mirnoie din districtul Melitopol.
În plus, pe reţele de social media au apărut înregistrări video cu explozii şi incendii în Lugansk. Utilizatori şi media locale presupun că trupele ucrainene au lovit cu lansatoare HIMARS un depozit de armament rusesc, dar nu există încă o confirmare în acest sens, notează The Moscow Times.
Linia frontului este acum situată la aproximativ 70-80 km de Lugansk.
Forţele ucrainene au tras mai multe rachete asupra regiunii Lugansk, bastion separatist din estul ţării. Tiruri masive cu lansatoare HIMARS (sistem de rachete de artilerie cu grad ridicat de mobilitate), a anunţat un reprezentant al miliţiei separatiste din Lugansk, Andrei Marociko, pe contul său Telegram, potrivit DPA.
Rachetele au fost trase spre Lugansk din satul Artemivsk (regiunea Doneţk) marţi seara târziu. Mai multe rachete şi-au atins ţinta, spune el.
Partea ucraineană a anunţat şi utilizarea unui lansator de rachete multiple în aceste atacuri.
Şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că au fost distruse depozite militare ale inamicului.
În zona industrială Luhansk nu a fost deloc linişte noaptea trecută, a spus el miercuri, adăugând că şi ocupanţii ruşi au continuat să atace din toate părţile, ajutându-se de aviaţie şi artilerie. Au fost vizate îndeosebi marile oraşe din regiunea Doneţk, potrivit acestuia.
Forţele armate ucrainene au postat o înregistrare video cu desfăşurarea unui sistem HIMARS. Presa rusă a semnalat în noaptea de marţi spre miercuri explozii puternice, precum şi un incendiu imens în apropiere de oraşul Lugansk.
Potrivit separatiştilor proruşi, situaţia este tensionată, dar apărarea antiaeriană o ţine sub control. Ucraina ar fi lansat trei rachete Tocika-U. Nu au fost raportate victime.
Sistemul american HIMARS ameninţă securitatea 'Republicii Populare' Lugansk, a declarat agenţiei de presă oficiale ruse TASS Leonid Pasecinik, şeful acestei regiuni ucrainene separatiste recunoscute de Moscova ca stat. 'Din fericire, ei nu au multe astfel de arme, aşa că nu există un motiv de panică', a spus el, potrivit DPA.
În acelaşi timp, armata ucraineană a reuşit să respingă o parte dintre atacurile ruşilor în regiunea Doneţk, unde guvernul de la Kiev controlează încă oraşe strategice precum Sloviansk, relatează EFE.
'Apărătorii ucraineni au reuşit să respingă asaltul ruşilor asupra aşezărilor Dolghenkoie şi Dolina, în direcţia Sloviansk', zonă unde mai multe localităţi au fost bombardate, a indicat miercuri Statul Major General al forţelor armate ucrainene într-un raport cu situaţia de pe front pe canalul său Telegram.
Chiar dacă forţele ucrainene au oprit într-o oarecare măsură înaintarea Rusiei, Statul Major ucrainean recunoaşte că nu poate exclude ca 'inamicul să continue să efectueze operaţiuni ofensive pentru a-şi îmbunătăţi poziţia tactică şi pentru a crea condiţii favorabile pentru alte atacuri între Izium şi Sloviansk'.
Bombardamente au fost semnalate noaptea trecută şi în direcţia Kramatorsk, dar şi în zona Harkovului, în nord-est. În această zonă, 'inamicul ţine un grup de trupe din cadrul districtelor militare ruse Est şi Vest, concentrându-şi principalele eforturi pe apărare', adăugă Statul Major ucrainean.
De asemenea, soldaţii ruşi încearcă să împiedice avansarea forţelor ucrainene în unele zone din regiunile sudice, cum ar fi Herson sau Zaporojie, ocupate de la începutul invaziei de către trupele ruse.
În Marea Neagră şi Marea Azov, 'grupul naval al inamicului îşi concentrează principalele eforturi pe blocarea transportului civil. Patru nave de război înarmate cu rachete de croazieră Kalibr rămân pregătite pentru lovituri cu rachete' asupra teritoriului Ucrainei, mai indică Statul Major ucrainean.
'Starea morală şi psihologică a ocupanţilor rămâne scăzută, se observă un consum sistematic de băuturi alcoolice şi dezertări. Ocupanţii se plâng de ineficienţa atacurilor lor asupra poziţiilor ucrainene', se mai menţionează în acelaşi raport militar, citat de EFE. (sursa Agerpres)