Ca urmare a agresiunii ruse din Ucraina, transportul rutier de mărfuri din ţara noastră atinge cele mai înalte valori din ultimii ani. Camioane de mare tonaj care merg spre sau dinspre Ucraina duc la o aglomerare suplimentară a traficului rutier, care şi aşa avea mari probleme de fluiditate. Dar, în special, se înregistrează şi o degradare a infrastructurii rutiere de transport şi, nu în ultimul rând, accidente rutiere soldate cu victime generate mai ales de oboseala şoferilor care conduc aceste autovehicule de mare tonaj.
România a făcut eforturi deosebite pentru a reface infrastructura feroviară în punctele de intrare în ţara noastră, acolo unde exista cale ferată cu ecartament larg. Un bun exemplu în acest sens fiind investiţiile în lucrările de la linia CF Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi linia CF Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal).
S-a investit în componenta feroviară, dar nimeni nu se gândeşte să redirecţioneze şi să folosească mult mai intensiv transportul feroviar de mărfuri care este mai sigur, mai eficient, dar mai ales mai economic şi mai ecologic.
Până când cineva se va trezi să îmbine sprijinul acordat vecinilor noştri aflaţi în război cu găsirea celor mai eficiente căi de transport, războiul din Ucraina va continua să facă victime şi în România!

Publicat în Politica

Conflictul din Ucraina apasă asupra întregului sistem umanitar și ar putea avea efecte de durată legate de capacitatea organizațiilor de a face față situațiilor de urgență din întreaga lume, a avertizat marți Crucea Roșie, citată miercuri de France Prese.
Războiul, ce a intrat miercuri în cea de-a șaptea lună, a împins oamenii "la un punct critic de ruptură", a explicat Francesco Rocca, președintele Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), într-un comunicat.
"Efectele șocului devastator nu fac decât să crească pe măsură ce conflictul se prelungește, cu creșterea prețurilor la alimente și energie și agravarea crizelor alimentare", a adăugat el.
Consecințele conflictului cresc nevoile de ajutor în întreaga lume, a declarat Birgitte Bischoff Ebbesen, director regional IFRC pentru Europa și Asia Centrală, într-un briefing de presă online.
"Criza s-a răspândit în întregul sistem umanitar și l-a supus unui stres enorm", a subliniat ea, iar "acest lucru va avea un efect de durată asupra capacității organizațiilor umanitare și a donatorilor de a răspunde situațiilor de urgență în altă parte".
Invazia rusă lansată pe 24 februarie în Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale, a contribuit la penurii alimentare grave cu care se confruntă cele mai sărace regiuni ale lumii.
În ciuda eforturilor de reluare a livrărilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, aceste exporturi au scăzut cu 46% de la începutul anului, potrivit IFRC.
"Această scădere masivă are un efect major asupra Cornului Africii, unde peste 80 de milioane de oameni se confruntă cu foametea extremă - cea mai gravă criză alimentară din ultimii 70 de ani".
Crucea Roșie, care are acum peste 100.000 de voluntari și personal local în Ucraina și în țările învecinate, continuă să își mărească acolo evaluările nevoilor umanitare.
Organizația deplânge pagubele enorme din Ucraina, unde milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele: "Chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine, va dura ani de zile pentru a repara distrugerile provocate orașelor și caselor și impactul asupra familiilor".
Deja, inflația în creștere și deficitul de produse esențiale precum combustibilul sau alimentele, în Ucraina și în țările vecine, obligă tot mai mulți oameni să lupte pentru a-și procura produse de bază.
Iar nevoile vor crește odată cu vremea mai rece așteptată în următoarele săptămâni.
"Va fi cea mai grea iarnă", a notat Maksîm Doțenko, directorul general al Crucii Roșii Ucrainene, în timpul briefingului de presă. "Nevoile cresc" și consecințele se vor simți dincolo de Ucraina, a avertizat el. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Cel puţin trei mii de delfini au murit în Marea Neagră din cauza războiului din Ucraina, a declarat recent un biolog ucrainean citat de agenţia EFE.
''Spre deosebire de anii anteriori, delfinii mor acum din cauza activităţilor militare în Marea Neagră, din cauza războiului barbar şi fără sens al Rusiei'', a scris pe Facebook biologul ucrainean Ivan Rusev.
Acesta a mai menţionat că primeşte în continuare informaţii despre moartea delfinilor în zonele de coastă ale României şi Bulgariei, iar concluziile analizelor efectuate pe baza articolelor de presă pe acest subiect din ţările riverane Mării Negre ''nu sunt încurajatoare''.
Dacă anterior delfinii mureau pentru că ajungeau captivi în plasele de pescuit, mai ales în partea de nord-est a Mării Negre, acum ei sunt ucişi cu precădere de activităţile navelor militare.
''Sonarele puternice şi exploziile perturbă delicatul sistem de orientare al animalelor şi aceşti delfini orbi mor de foame, nemaifiind capabili să captureze peşti'', explică cercetătorul ucrainean. În plus, din cauza organismului slăbit delfinii capătă mai uşor boli infecţioase care de asemenea îi ucid. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Forţele armate ucrainene au distrus cinci depozite de arme ruseşti şi o unitate militară în ultimele 24 de ore, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului administraţiei militare regionale Odesa, Serhii Bratciuk, citat de The Moscow Times.
Este vorba, potrivit acestuia, de depozitele din oraşul Nova Kahovka, satul Prelestnoe (de lângă Herson) şi din Doneţk (districtul Leninski, Kirovski şi pe teritoriul unei uzine auto din districtul Petrovsk). Totodată, o unitate militară rusă a fost anihilată în localitatea Mirnoie din districtul Melitopol.
În plus, pe reţele de social media au apărut înregistrări video cu explozii şi incendii în Lugansk. Utilizatori şi media locale presupun că trupele ucrainene au lovit cu lansatoare HIMARS un depozit de armament rusesc, dar nu există încă o confirmare în acest sens, notează The Moscow Times.
Linia frontului este acum situată la aproximativ 70-80 km de Lugansk.
Forţele ucrainene au tras mai multe rachete asupra regiunii Lugansk, bastion separatist din estul ţării. Tiruri masive cu lansatoare HIMARS (sistem de rachete de artilerie cu grad ridicat de mobilitate), a anunţat un reprezentant al miliţiei separatiste din Lugansk, Andrei Marociko, pe contul său Telegram, potrivit DPA.
Rachetele au fost trase spre Lugansk din satul Artemivsk (regiunea Doneţk) marţi seara târziu. Mai multe rachete şi-au atins ţinta, spune el.
Partea ucraineană a anunţat şi utilizarea unui lansator de rachete multiple în aceste atacuri.
Şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că au fost distruse depozite militare ale inamicului.
În zona industrială Luhansk nu a fost deloc linişte noaptea trecută, a spus el miercuri, adăugând că şi ocupanţii ruşi au continuat să atace din toate părţile, ajutându-se de aviaţie şi artilerie. Au fost vizate îndeosebi marile oraşe din regiunea Doneţk, potrivit acestuia.
Forţele armate ucrainene au postat o înregistrare video cu desfăşurarea unui sistem HIMARS. Presa rusă a semnalat în noaptea de marţi spre miercuri explozii puternice, precum şi un incendiu imens în apropiere de oraşul Lugansk.
Potrivit separatiştilor proruşi, situaţia este tensionată, dar apărarea antiaeriană o ţine sub control. Ucraina ar fi lansat trei rachete Tocika-U. Nu au fost raportate victime.
Sistemul american HIMARS ameninţă securitatea 'Republicii Populare' Lugansk, a declarat agenţiei de presă oficiale ruse TASS Leonid Pasecinik, şeful acestei regiuni ucrainene separatiste recunoscute de Moscova ca stat. 'Din fericire, ei nu au multe astfel de arme, aşa că nu există un motiv de panică', a spus el, potrivit DPA.
În acelaşi timp, armata ucraineană a reuşit să respingă o parte dintre atacurile ruşilor în regiunea Doneţk, unde guvernul de la Kiev controlează încă oraşe strategice precum Sloviansk, relatează EFE.
'Apărătorii ucraineni au reuşit să respingă asaltul ruşilor asupra aşezărilor Dolghenkoie şi Dolina, în direcţia Sloviansk', zonă unde mai multe localităţi au fost bombardate, a indicat miercuri Statul Major General al forţelor armate ucrainene într-un raport cu situaţia de pe front pe canalul său Telegram.
Chiar dacă forţele ucrainene au oprit într-o oarecare măsură înaintarea Rusiei, Statul Major ucrainean recunoaşte că nu poate exclude ca 'inamicul să continue să efectueze operaţiuni ofensive pentru a-şi îmbunătăţi poziţia tactică şi pentru a crea condiţii favorabile pentru alte atacuri între Izium şi Sloviansk'.
Bombardamente au fost semnalate noaptea trecută şi în direcţia Kramatorsk, dar şi în zona Harkovului, în nord-est. În această zonă, 'inamicul ţine un grup de trupe din cadrul districtelor militare ruse Est şi Vest, concentrându-şi principalele eforturi pe apărare', adăugă Statul Major ucrainean.
De asemenea, soldaţii ruşi încearcă să împiedice avansarea forţelor ucrainene în unele zone din regiunile sudice, cum ar fi Herson sau Zaporojie, ocupate de la începutul invaziei de către trupele ruse.
În Marea Neagră şi Marea Azov, 'grupul naval al inamicului îşi concentrează principalele eforturi pe blocarea transportului civil. Patru nave de război înarmate cu rachete de croazieră Kalibr rămân pregătite pentru lovituri cu rachete' asupra teritoriului Ucrainei, mai indică Statul Major ucrainean.
'Starea morală şi psihologică a ocupanţilor rămâne scăzută, se observă un consum sistematic de băuturi alcoolice şi dezertări. Ocupanţii se plâng de ineficienţa atacurilor lor asupra poziţiilor ucrainene', se mai menţionează în acelaşi raport militar, citat de EFE. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP.
'La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici', a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale.
Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.
Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. 'KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă', a scris Iermak pe Twitter. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

La doar 7 ani, Viktoria a trecut prin experienţa traumatizantă a războiului şi a pierderii casei. Locuia cu mama şi bunica ei în Harkiv, când au început bombardamentele. Fetiţa dormea şi când zgomotul exploziilor a trezit-o, pe jos, în cameră, erau pene albe. Şi-a inventat o poveste, pentru a putea face faţă, la vârsta ei, traumei: erau pene de la îngerii care ne-au protejat, povesteşte Viktoria. Astăzi, este inclusă în programul de asistenţă umanitară al Salvaţi Copiii România.
9.287 de copii şi 11.403 de adulţi au primit asistenţă umanitară complexă,  prin echipele Organizaţiei Salvaţi Copiii, la nivelul judeţelor Tulcea şi Galaţi, de la începutul invaziei militare din Ucraina. Salvaţi Copiii înfiinţează în Galaţi primul Centru de consiliere şi informare pentru familiile refugiate din Ucraina, subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat AICI!

ucraina 2

Ajutor din prima zi!

Salvaţi Copiii a oferit, până acum, pentru 136.387 de persoane, dintre care 78.240 de copii ucraineni şi 58.147 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse) sprijin umanitar, asistenţă juridică şi educaţională, precum şi psihologică. Au fost distribuite 11.610 tichete sociale pentru familiile cu copii, iar 3.828 de persoane (1.276 de familii) au fost înregistrate în programul de asistenţă financiară pentru a primi suport pentru o periodă de 3 luni.
Organizaţia Salvaţi Copiii a fost prezentă la punctele de trecere a frontierei din Giurgiuleşti şi Isaccea încă din prima zi din care refugiaţii din Ucraina au ajuns pe teritoriul României, evaluând constant nevoile şi oferind asistenţă umanitară.
Echipele de teren ale organizaţiei asigură alimente, suport emoţional, comunicare în limba ucraineană, consiliere cu privire la drepturile legale ale refugiaţilor, respectiv procedura de azil, colaborând cu reprezentanţii autorităţilor prezente la frontieră (Inspectoratul General pentru Imigrări şi Poliţia de Frontieră).
Cu acordul reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră, a fost amenajat la Isaccea un spaţiu special pentru mamele cu copii sugari, unde sunt distribuite alimente, jucării, pampers, suzete, biberoane, şerveţele umede, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, articole de vestimentaţie/încălţăminte, cartele telefonice etc.
La Isaccea, a fost oferit sprijin unui număr de 8.701 copii şi 10.907 adulţi, mame, persoane vulnerabile, bărbaţi cu derogare medicală, dar şi alte persoane care sunt rude apropiate ale copiilor. De asemenea, s-a încheiat o colaborare prin care se oferă mâncare caldă gratuită persoanelor care tranzitează vama. Astfel, din data de 15 martie, Salvaţi Copiii România a organizat în Vama Isaccea Bucătăria mobilă, care furnizează aproximativ 800 de porţii de mâncare caldă pe zi (trei feluri), oferind, până în prezent, peste 82.000 de meniuri zilnice.
De asemenea, Salvaţi Copiii a acordat asistenţă în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil Galaţi, dar şi în afara centrului, pentru 790 de persoane – 446 de copii şi 344 de adulţi. Pentru toţi copiii au fost desfăşurate activităţi recreative în Camerele Copiilor amenajate de Salvaţi Copiii, dar şi în spaţiile de joacă organizate în aer liber. Toate familiile au primit alimente, articole vestimentare, încălţăminte sau produse de igienă şi au beneficiat de consiliere informaţională. De asemenea, Salvaţi Copiii a început să distribuie persoanelor asistate tichete sociale, pentru ca acestea să-şi poată procura cele necesare în funcţie de propriile nevoi. Echipele mobile ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au oferit, în Tulcea şi Galaţi, tichete sociale şi consiliere informaţională pentru 292 de persoane – 140 de copii şi 152 de adulţi.

Informaţii, îndrumare şi consiliere!

„La patru luni de la începerea războiului la scară largă, constatăm o nevoie crescută de a sprijini persoanele care doresc să se stabilească pentru o perioadă mai lungă în România. Ei au nevoie în special de informaţii, îndrumare şi consiliere pentru a accesa drepturile şi serviciile disponibile pentru ei, cum ar fi accesarea sistemului de învăţământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă şi, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoţională”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de consiliere şi informare de la Galaţi sunt susţinute cu sprijin financiar din partea Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.
Salvaţi Copiii va deschide centre de consiliere şi informare în cinci zone principale (Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Suceava, Baia Mare) în care copiii şi familiile sunt cazaţi şi decid să rămână temporar sau semi-permanent. În aceste spaţii vom oferi consiliere şi informare, management de caz, consiliere psiho-socială, activităţi pentru copii şi adolescenţi, suport material şi financiar, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Comunitate

Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE.
După cum a comunicat luni Statul Major al forţelor armate ucrainene, forţele ruse - cu sprijinul artileriei - încearcă dinspre sud, din regiunea vecină Doneţk, să blocheze oraşul Lisiceansk cu bombardamente nediscriminatorii.
"Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.
Liderul ucrainean al administraţiei militare din Lugansk, Serhii Gaidai, a transmis că ocupanţii atacă Lisiceansk din direcţia Popasna, în oraş fiind distruse o mulţime de clădiri şi infrastructuri, inclusiv două biserici, potrivit agenţiei de presă ucrainene Liga.
"Nu trece o oră fără ca artileria inamică să tragă", a scris Gaidai într-o postare pe contul său de Telegram.
Cu toate acestea, potrivit armatei ucrainene, "luptele continuă la Vovceaiarovka. Lângă Verhnekamenka, forţele de apărare ucrainene au provocat pierderi grele inamicului, obligând trupele ruse să se retragă".
Agenţia oficială rusă TASS a transmis duminică, citând un responsabil separatist, că forţele Moscovei au intrat în Lisiceansk din cinci direcţii şi îi încercuiesc pe combatanţii ucraineni. Reuters, care a preluat ştirea, nu a putut confirma din surse independente veridicitatea datelor.
Ruşii au continuat bombardamentele asupra regiunii Harkov, în nord-est, al cărei centru administrativ omonim este al doilea oraş ca mărime din ţară.
Şevelovka, Pescianoie, Ciuguiev, Şestakovo, Zamulovka şi Ruska Lozova sunt câteva localităţi din zonă care au fost vizate de atacuri cu tancuri, mortiere, tunuri şi artilerie, conform EFE.
Trupele ruse au efectuat de asemenea operaţiuni de asalt în zonele localităţilor Dementievka şi Pitomnik şi, chiar dacă nu au avansat, au minat zone din apropierea celor două localităţi.
Statul Major ucrainean confirmă că în oraşul rusesc Siverski, în apropiere de frontiera cu Ucraina, "inamicul continuă să-şi consolideze" capacităţile.
Bombardamente s-au înregistrat în zona Cernigov, în apropiere de Kiev, şi în regiunea Sumî, la sud de Harkov, unde au deteriorat infrastructura civilă şi militară ucraineană.
Consilierul şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene, Oleksii Arestovici, a declarat că rachete ruseşti au vizat duminică oraşul Cerkasî (centru), lovind un pod strategic peste Nipru, care leagă vestul Ucrainei de câmpurile de luptă din est.
"Ei încearcă să limiteze transferul rezervelor noastre şi al armelor occidentale în est", a declarat el pentru Reuters.
Ucraina are nevoie de un sistem de apărare antiaeriană modern pentru a descuraja atacurile cu rachete ruseşti, a declarat duminică seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce în cursul zilei mai multe rachete ruseşti loviseră un bloc de locuinţe cu nouă etaje, iar un proiectil a căzut pe terenul de joacă al unei grădiniţe din Kiev.
"Partenerii noştri trebuie să se mişte mai repede dacă ne sunt într-adevăr parteneri, şi nu observatori. Întârzierile în transferurile de arme către statul nostru şi orice fel de restricţii constituie de fapt o invitaţie pentru Rusia să lovească din nou şi din nou", a afirmat Zelenski, citat de Reuters.
Este posibil ca SUA să anunţe săptămâna aceasta achiziţionarea unui sistem avansat de apărare antirachetă sol-aer cu rază medie şi lungă de acţiune pentru Ucraina, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu dosarul. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "Provocări concurenţiale în noul context economic", organizată de Consiliul Concurenţei şi Pria Events.
"Acum avem un război la graniţa noastră de est. Din nou, este un lucru pe care generaţiile noastre nu l-a mai întâlnit. La mine în familie erau poveştile bunicilor despre ce s-a întâmplat când au venit ruşii în 1944. Avem o criză serioasă din punct de vedere al securităţii naţionale şi ea are consecinţe economice. Şi ele sunt de fapt legate şi acesta ar fi unul dintre lucrurile pe care care voiam să-l spun astăzi. Vedem toţi inflaţia, suntem nemulţumiţi, vrem să existe soluţii, dar ca să votăm soluţii trebuie să înţelegem cauzele. Nu poţi să vii cu tratamente, nu poţi să rezolvi probleme dacă nu înţelegi ce cauzează acele probleme. Şi mi se pare că vorbim insuficient la noi în ţară, în restul Europei lucrurile cred că sunt mai clare, la noi în ţară nu cred că explicăm suficient de mult opiniei publice că este (...) principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina. Şi ştiu că nu este foarte uşor de explicat. Oamenii o să spună: dar ce treabă are războiul din Ucraina cu nu ştiu ce produs, cu nu ştiu, cu preţul alimentelor sau alimente care nu vin din Ucraina? Sau: domnule, dar noi am avut inflaţie şi anul trecut când nu era niciun război în Ucraina? Inflaţia deja începe de anul trecut, cresc preţurile la energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a declarat că aici avem şi analize realizate pe plan intern, dar şi un raport recent al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care arată cum preţurile cresc la gaze de la mijlocul anului trecut când Rusia şi-a redus livrările de gaze în Europa. Nu numai că au livrat mai puţin, dar au livrat şi golind depozitele din Europa.
"La vremea aceea nu înţelegeam de ce face Rusia asta. Ne întrebam anul trecut de ce se întâmplă. Acum ştim de ce făcea. Pentru că se pregătea de invazie şi voia să aibă mai multă forţă de a negocia, de a şantaja, puteţi să numiţi cum doriţi, faţă de ţările din Uniunea Europeană. Acum înţelegem. Ceea ce părea straniu anul trecut acum are sens. Vedem logică lor", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Creşterea preţului la gaze a antrenat creşterea şi a preţului la electricitate. Iar de aici lucrurile se răspândesc în economie şi conduc la inflaţie, a subliniat el.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, avem pentru prima dată după 15 ani o inflaţie de două cifre, iar aceasta naşte atât la noi în ţară, dar şi în alte ţări, nemulţumiri şi incertitudine în mediul de afaceri.
El a afirmat în cadrul conferinţei că România s-a descurcat surprinzător de bine în perioada care a trecut, iar acest lucru se vedere în scăderea relativ redusă de PIB pe care a avut-o ţara noastră în pandemie. Revenirea economiei a fost relativ rapidă. Chiar şi acum, rapoartele pe ultimul trimestru au arătat o creştere de PIB peste media Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că economia şi societatea au reacţionat "cât de bine se putea la condiţiile de pandemie".

Publicat în Economie

Războiul din Ucraina a făcut ca perspectivele de creştere să fie mult mai sumbre, chiar dacă economia mondială ar trebui să evite o criză a stagflaţiei, aşa cum s-a înregistrat în anii '70, a avertizat miercuri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite Reuters.
Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei globale de 3%, mult sub nivelul de 4,5% previzionat în decembrie. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, la 2,8%, faţă de previziunea anterioară, de 3,2%, conform raportului OCDE.
Orice atenuare a poverii creşterii preţurilor este puţin probabilă, anul acesta inflaţia urmând să atingă nivelul de vârf de 8,5% în ţările OCDE, înainte de a scădea la 6% în 2023. Anterior, OCDE previziona o rată a inflaţiei de 5% în 2022 şi de 3% în 2023.
În pofida creşterii mai reduse şi a perspectivelor inflaţioniste ridicate, OCDE vede un risc limitat de stagflaţie, ca cel din anii 1970, când şocul preţului petrolului a dus la creşterea şomajului şi inflaţie ridicată.
De asemenea, OCDE apreciază că sunt motive pentru o retragere a măsurilor de stimulare monetară în ţările cu inflaţie ridicată, cum ar fi Statele Unite şi Europa de Est.
Cea mai mare economie mondială ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% anul acesta şi de 1,2% anul viitor, după ce anterior previziona un avans de 3,7% în 2022 şi de 2,4% în 2023.
China, a doua economie mondială, va creşte cu 4,4% anul acesta şi cu 4,9% anul viitor, după ce în decembrie OCDE estima o expansiune de 5,1% în 2022 şi în 2023.
Zona euro, mult mai expusă la importurile de energie din Rusia şi la efectele războiului din Ucraina, ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% anul acesta şi de 1,6% anul viitor, după ce anterior previziona un avans de 4,3% în 2022 şi de 2,5% în 2023. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Premierul ungar Viktor Orban a declarat marţi, 24 mai 2022, o a doua stare de urgenţă, de data aceasta susţinând că este necesar pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina, în condiţiile în care prima stare de urgenţă privind pandemia de coronavirus urma să expire marţea viitoare, potrivit AFP.
"Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să rămână în afara acestui război şi să protejeze securitatea financiară a familiilor sale", a declarat liderul naţionalist pe Facebook.
"Acest lucru necesită spaţiu de manevră şi acţiuni imediate. Guvernul, exercitându-şi dreptul prevăzut de Legea fundamentală, declară starea de urgenţă din cauza războiului începând cu miezul nopţii", a adăugat el.
Cu puţin timp înainte de acest anunţ, parlamentul nou învestit în funcţie a modificat Constituţia pentru a permite o astfel de măsură "din cauza conflictului". Partidul Fidesz al lui Viktor Orban are o majoritate de două treimi în parlament. Primele decizii luate în acest nou cadru legal vor fi anunţate miercuri, potrivit lui Viktor Orban.
ONG-ul pentru libertăţi civile TASZ a denunţat o "stare de urgenţă devenită permanentă", reamintind că aceasta a fost deja introdusă în Ungaria în cadrul luptei împotriva pandemiei de coronavirus. Acesta urma să expire la 31 mai. Aceasta îi oferă lui Viktor Orban "o marjă de manevră mai mare decât de obicei", permiţându-i să "restrângă sau să suspende pur şi simplu drepturile fundamentale ale tuturor", denunţă ONG-ul, care regretă marginalizarea parlamentului în Ungaria.
Aflat la putere fără întrerupere de 12 ani, Orban, cel mai în vârstă lider european, este acuzat în mod regulat de partenerii săi occidentali de abuz de putere în ţara sa, membră a Uniunii Europene (UE) şi a NATO.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 11