Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP.
'La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici', a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale.
Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.
Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. 'KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă', a scris Iermak pe Twitter. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

La doar 7 ani, Viktoria a trecut prin experienţa traumatizantă a războiului şi a pierderii casei. Locuia cu mama şi bunica ei în Harkiv, când au început bombardamentele. Fetiţa dormea şi când zgomotul exploziilor a trezit-o, pe jos, în cameră, erau pene albe. Şi-a inventat o poveste, pentru a putea face faţă, la vârsta ei, traumei: erau pene de la îngerii care ne-au protejat, povesteşte Viktoria. Astăzi, este inclusă în programul de asistenţă umanitară al Salvaţi Copiii România.
9.287 de copii şi 11.403 de adulţi au primit asistenţă umanitară complexă,  prin echipele Organizaţiei Salvaţi Copiii, la nivelul judeţelor Tulcea şi Galaţi, de la începutul invaziei militare din Ucraina. Salvaţi Copiii înfiinţează în Galaţi primul Centru de consiliere şi informare pentru familiile refugiate din Ucraina, subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat AICI!

ucraina 2

Ajutor din prima zi!

Salvaţi Copiii a oferit, până acum, pentru 136.387 de persoane, dintre care 78.240 de copii ucraineni şi 58.147 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse) sprijin umanitar, asistenţă juridică şi educaţională, precum şi psihologică. Au fost distribuite 11.610 tichete sociale pentru familiile cu copii, iar 3.828 de persoane (1.276 de familii) au fost înregistrate în programul de asistenţă financiară pentru a primi suport pentru o periodă de 3 luni.
Organizaţia Salvaţi Copiii a fost prezentă la punctele de trecere a frontierei din Giurgiuleşti şi Isaccea încă din prima zi din care refugiaţii din Ucraina au ajuns pe teritoriul României, evaluând constant nevoile şi oferind asistenţă umanitară.
Echipele de teren ale organizaţiei asigură alimente, suport emoţional, comunicare în limba ucraineană, consiliere cu privire la drepturile legale ale refugiaţilor, respectiv procedura de azil, colaborând cu reprezentanţii autorităţilor prezente la frontieră (Inspectoratul General pentru Imigrări şi Poliţia de Frontieră).
Cu acordul reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră, a fost amenajat la Isaccea un spaţiu special pentru mamele cu copii sugari, unde sunt distribuite alimente, jucării, pampers, suzete, biberoane, şerveţele umede, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, articole de vestimentaţie/încălţăminte, cartele telefonice etc.
La Isaccea, a fost oferit sprijin unui număr de 8.701 copii şi 10.907 adulţi, mame, persoane vulnerabile, bărbaţi cu derogare medicală, dar şi alte persoane care sunt rude apropiate ale copiilor. De asemenea, s-a încheiat o colaborare prin care se oferă mâncare caldă gratuită persoanelor care tranzitează vama. Astfel, din data de 15 martie, Salvaţi Copiii România a organizat în Vama Isaccea Bucătăria mobilă, care furnizează aproximativ 800 de porţii de mâncare caldă pe zi (trei feluri), oferind, până în prezent, peste 82.000 de meniuri zilnice.
De asemenea, Salvaţi Copiii a acordat asistenţă în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil Galaţi, dar şi în afara centrului, pentru 790 de persoane – 446 de copii şi 344 de adulţi. Pentru toţi copiii au fost desfăşurate activităţi recreative în Camerele Copiilor amenajate de Salvaţi Copiii, dar şi în spaţiile de joacă organizate în aer liber. Toate familiile au primit alimente, articole vestimentare, încălţăminte sau produse de igienă şi au beneficiat de consiliere informaţională. De asemenea, Salvaţi Copiii a început să distribuie persoanelor asistate tichete sociale, pentru ca acestea să-şi poată procura cele necesare în funcţie de propriile nevoi. Echipele mobile ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au oferit, în Tulcea şi Galaţi, tichete sociale şi consiliere informaţională pentru 292 de persoane – 140 de copii şi 152 de adulţi.

Informaţii, îndrumare şi consiliere!

„La patru luni de la începerea războiului la scară largă, constatăm o nevoie crescută de a sprijini persoanele care doresc să se stabilească pentru o perioadă mai lungă în România. Ei au nevoie în special de informaţii, îndrumare şi consiliere pentru a accesa drepturile şi serviciile disponibile pentru ei, cum ar fi accesarea sistemului de învăţământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă şi, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoţională”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de consiliere şi informare de la Galaţi sunt susţinute cu sprijin financiar din partea Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.
Salvaţi Copiii va deschide centre de consiliere şi informare în cinci zone principale (Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Suceava, Baia Mare) în care copiii şi familiile sunt cazaţi şi decid să rămână temporar sau semi-permanent. În aceste spaţii vom oferi consiliere şi informare, management de caz, consiliere psiho-socială, activităţi pentru copii şi adolescenţi, suport material şi financiar, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Comunitate

Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE.
După cum a comunicat luni Statul Major al forţelor armate ucrainene, forţele ruse - cu sprijinul artileriei - încearcă dinspre sud, din regiunea vecină Doneţk, să blocheze oraşul Lisiceansk cu bombardamente nediscriminatorii.
"Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.
Liderul ucrainean al administraţiei militare din Lugansk, Serhii Gaidai, a transmis că ocupanţii atacă Lisiceansk din direcţia Popasna, în oraş fiind distruse o mulţime de clădiri şi infrastructuri, inclusiv două biserici, potrivit agenţiei de presă ucrainene Liga.
"Nu trece o oră fără ca artileria inamică să tragă", a scris Gaidai într-o postare pe contul său de Telegram.
Cu toate acestea, potrivit armatei ucrainene, "luptele continuă la Vovceaiarovka. Lângă Verhnekamenka, forţele de apărare ucrainene au provocat pierderi grele inamicului, obligând trupele ruse să se retragă".
Agenţia oficială rusă TASS a transmis duminică, citând un responsabil separatist, că forţele Moscovei au intrat în Lisiceansk din cinci direcţii şi îi încercuiesc pe combatanţii ucraineni. Reuters, care a preluat ştirea, nu a putut confirma din surse independente veridicitatea datelor.
Ruşii au continuat bombardamentele asupra regiunii Harkov, în nord-est, al cărei centru administrativ omonim este al doilea oraş ca mărime din ţară.
Şevelovka, Pescianoie, Ciuguiev, Şestakovo, Zamulovka şi Ruska Lozova sunt câteva localităţi din zonă care au fost vizate de atacuri cu tancuri, mortiere, tunuri şi artilerie, conform EFE.
Trupele ruse au efectuat de asemenea operaţiuni de asalt în zonele localităţilor Dementievka şi Pitomnik şi, chiar dacă nu au avansat, au minat zone din apropierea celor două localităţi.
Statul Major ucrainean confirmă că în oraşul rusesc Siverski, în apropiere de frontiera cu Ucraina, "inamicul continuă să-şi consolideze" capacităţile.
Bombardamente s-au înregistrat în zona Cernigov, în apropiere de Kiev, şi în regiunea Sumî, la sud de Harkov, unde au deteriorat infrastructura civilă şi militară ucraineană.
Consilierul şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene, Oleksii Arestovici, a declarat că rachete ruseşti au vizat duminică oraşul Cerkasî (centru), lovind un pod strategic peste Nipru, care leagă vestul Ucrainei de câmpurile de luptă din est.
"Ei încearcă să limiteze transferul rezervelor noastre şi al armelor occidentale în est", a declarat el pentru Reuters.
Ucraina are nevoie de un sistem de apărare antiaeriană modern pentru a descuraja atacurile cu rachete ruseşti, a declarat duminică seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce în cursul zilei mai multe rachete ruseşti loviseră un bloc de locuinţe cu nouă etaje, iar un proiectil a căzut pe terenul de joacă al unei grădiniţe din Kiev.
"Partenerii noştri trebuie să se mişte mai repede dacă ne sunt într-adevăr parteneri, şi nu observatori. Întârzierile în transferurile de arme către statul nostru şi orice fel de restricţii constituie de fapt o invitaţie pentru Rusia să lovească din nou şi din nou", a afirmat Zelenski, citat de Reuters.
Este posibil ca SUA să anunţe săptămâna aceasta achiziţionarea unui sistem avansat de apărare antirachetă sol-aer cu rază medie şi lungă de acţiune pentru Ucraina, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu dosarul. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "Provocări concurenţiale în noul context economic", organizată de Consiliul Concurenţei şi Pria Events.
"Acum avem un război la graniţa noastră de est. Din nou, este un lucru pe care generaţiile noastre nu l-a mai întâlnit. La mine în familie erau poveştile bunicilor despre ce s-a întâmplat când au venit ruşii în 1944. Avem o criză serioasă din punct de vedere al securităţii naţionale şi ea are consecinţe economice. Şi ele sunt de fapt legate şi acesta ar fi unul dintre lucrurile pe care care voiam să-l spun astăzi. Vedem toţi inflaţia, suntem nemulţumiţi, vrem să existe soluţii, dar ca să votăm soluţii trebuie să înţelegem cauzele. Nu poţi să vii cu tratamente, nu poţi să rezolvi probleme dacă nu înţelegi ce cauzează acele probleme. Şi mi se pare că vorbim insuficient la noi în ţară, în restul Europei lucrurile cred că sunt mai clare, la noi în ţară nu cred că explicăm suficient de mult opiniei publice că este (...) principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina. Şi ştiu că nu este foarte uşor de explicat. Oamenii o să spună: dar ce treabă are războiul din Ucraina cu nu ştiu ce produs, cu nu ştiu, cu preţul alimentelor sau alimente care nu vin din Ucraina? Sau: domnule, dar noi am avut inflaţie şi anul trecut când nu era niciun război în Ucraina? Inflaţia deja începe de anul trecut, cresc preţurile la energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a declarat că aici avem şi analize realizate pe plan intern, dar şi un raport recent al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care arată cum preţurile cresc la gaze de la mijlocul anului trecut când Rusia şi-a redus livrările de gaze în Europa. Nu numai că au livrat mai puţin, dar au livrat şi golind depozitele din Europa.
"La vremea aceea nu înţelegeam de ce face Rusia asta. Ne întrebam anul trecut de ce se întâmplă. Acum ştim de ce făcea. Pentru că se pregătea de invazie şi voia să aibă mai multă forţă de a negocia, de a şantaja, puteţi să numiţi cum doriţi, faţă de ţările din Uniunea Europeană. Acum înţelegem. Ceea ce părea straniu anul trecut acum are sens. Vedem logică lor", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Creşterea preţului la gaze a antrenat creşterea şi a preţului la electricitate. Iar de aici lucrurile se răspândesc în economie şi conduc la inflaţie, a subliniat el.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, avem pentru prima dată după 15 ani o inflaţie de două cifre, iar aceasta naşte atât la noi în ţară, dar şi în alte ţări, nemulţumiri şi incertitudine în mediul de afaceri.
El a afirmat în cadrul conferinţei că România s-a descurcat surprinzător de bine în perioada care a trecut, iar acest lucru se vedere în scăderea relativ redusă de PIB pe care a avut-o ţara noastră în pandemie. Revenirea economiei a fost relativ rapidă. Chiar şi acum, rapoartele pe ultimul trimestru au arătat o creştere de PIB peste media Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că economia şi societatea au reacţionat "cât de bine se putea la condiţiile de pandemie".

Publicat în Economie

Războiul din Ucraina a făcut ca perspectivele de creştere să fie mult mai sumbre, chiar dacă economia mondială ar trebui să evite o criză a stagflaţiei, aşa cum s-a înregistrat în anii '70, a avertizat miercuri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite Reuters.
Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei globale de 3%, mult sub nivelul de 4,5% previzionat în decembrie. Anul viitor, creşterea ar urma să încetinească şi mai mult, la 2,8%, faţă de previziunea anterioară, de 3,2%, conform raportului OCDE.
Orice atenuare a poverii creşterii preţurilor este puţin probabilă, anul acesta inflaţia urmând să atingă nivelul de vârf de 8,5% în ţările OCDE, înainte de a scădea la 6% în 2023. Anterior, OCDE previziona o rată a inflaţiei de 5% în 2022 şi de 3% în 2023.
În pofida creşterii mai reduse şi a perspectivelor inflaţioniste ridicate, OCDE vede un risc limitat de stagflaţie, ca cel din anii 1970, când şocul preţului petrolului a dus la creşterea şomajului şi inflaţie ridicată.
De asemenea, OCDE apreciază că sunt motive pentru o retragere a măsurilor de stimulare monetară în ţările cu inflaţie ridicată, cum ar fi Statele Unite şi Europa de Est.
Cea mai mare economie mondială ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% anul acesta şi de 1,2% anul viitor, după ce anterior previziona un avans de 3,7% în 2022 şi de 2,4% în 2023.
China, a doua economie mondială, va creşte cu 4,4% anul acesta şi cu 4,9% anul viitor, după ce în decembrie OCDE estima o expansiune de 5,1% în 2022 şi în 2023.
Zona euro, mult mai expusă la importurile de energie din Rusia şi la efectele războiului din Ucraina, ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% anul acesta şi de 1,6% anul viitor, după ce anterior previziona un avans de 4,3% în 2022 şi de 2,5% în 2023. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Premierul ungar Viktor Orban a declarat marţi, 24 mai 2022, o a doua stare de urgenţă, de data aceasta susţinând că este necesar pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina, în condiţiile în care prima stare de urgenţă privind pandemia de coronavirus urma să expire marţea viitoare, potrivit AFP.
"Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să rămână în afara acestui război şi să protejeze securitatea financiară a familiilor sale", a declarat liderul naţionalist pe Facebook.
"Acest lucru necesită spaţiu de manevră şi acţiuni imediate. Guvernul, exercitându-şi dreptul prevăzut de Legea fundamentală, declară starea de urgenţă din cauza războiului începând cu miezul nopţii", a adăugat el.
Cu puţin timp înainte de acest anunţ, parlamentul nou învestit în funcţie a modificat Constituţia pentru a permite o astfel de măsură "din cauza conflictului". Partidul Fidesz al lui Viktor Orban are o majoritate de două treimi în parlament. Primele decizii luate în acest nou cadru legal vor fi anunţate miercuri, potrivit lui Viktor Orban.
ONG-ul pentru libertăţi civile TASZ a denunţat o "stare de urgenţă devenită permanentă", reamintind că aceasta a fost deja introdusă în Ungaria în cadrul luptei împotriva pandemiei de coronavirus. Acesta urma să expire la 31 mai. Aceasta îi oferă lui Viktor Orban "o marjă de manevră mai mare decât de obicei", permiţându-i să "restrângă sau să suspende pur şi simplu drepturile fundamentale ale tuturor", denunţă ONG-ul, care regretă marginalizarea parlamentului în Ungaria.
Aflat la putere fără întrerupere de 12 ani, Orban, cel mai în vârstă lider european, este acuzat în mod regulat de partenerii săi occidentali de abuz de putere în ţara sa, membră a Uniunii Europene (UE) şi a NATO.

Publicat în Mapamond

Societatea Naţională de Medicina Familiei a transmis, joi, practicienilor în domeniu din întreaga lume felicitări şi încurajări cu prilejul Zilei Mondiale a Medicului de Familie şi şi-a arătat solidaritatea cu colegii din Ucraina, "care au trecut de la linia întâi a luptei împotriva COVID direct în linia întâi a războiului".
"Ca oameni, dar, mai ales, ca medici ştim că ororile unui război nu afectează doar starea de sănătate fizică a celor care luptă sau a celor care fug din faţa atacurilor, ci şi starea sufletească şi mentală a tuturor, indiferent de care parte a baricadei se află. De aceea, mesajul nostru principal este unul care pledează pentru pace şi pentru transferarea disputelor politice în planul negocierilor diplomatice. E dureros şi absurd ca, într-o vreme în care medicina se avântă spre tehnologii şi soluţii de îmbunătăţire a calităţii vieţii, medicii să fie nevoiţi să trateze răni de armă sau victime ale exploziilor", a declarat preşedintele SNMF, Dina Mergeani, potrivit unui comunicat remis Agerpres.
Potrivit SNMF, medicii de familie din România au preluat în grija lor asistenţa medicală primară a refugiaţilor, fac voluntariat în taberele de refugiaţi şi participă în campaniile de susţinere a victimelor de război şi a colegilor din Ucraina.
Organizaţia transmite, totodată, că, în plan intern, medicina de familie devine pe zi ce trece un sistem "tot mai puternic şi mai eficient", care aduce beneficii pacienţilor, structurilor de asistenţă medicală, dar şi profesioniştilor din domeniu.
"Nu trebuie să uităm că medicul de familie, în accepţiunea generală, nu e doar doctorul de la cabinet, ci întreaga echipă care se ocupă de sănătatea pacienţilor, aşa ca această zi e dedicată deopotrivă întregului personal din reţeaua primară. Cu toţii am intrat în prima line în lupta anti-COVID şi, iată, acum, când aparent această pandemie a mai scăzut în intensitate, noi am rămas în continuare pe baricade, pentru vaccinări, triaje, asistenţa la domiciliu a persoanelor infectate", a evidenţiat secretarul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Dana Ştefana Popescu, citată în comunicat.

Publicat în Sanatate

Costul tratamentului vital pentru copiii care suferă de malnutriţie severă urmează să crească cu 16% din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a perturbărilor provocate de pandemia de COVID-19 la nivelul lanţurilor de aprovizionare, avertizează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) , informează Reuters.
Materia primă pentru alimentele terapeutice gata de utilizare (RUTF) s-a scumpit în contextul crizei alimentare globale declanşate de război şi de pandemie, a precizat UNICEF.
În lipsa unei finanţări suplimentare în următoarele şase luni, alţi 600.000 de copii nu vor avea acces la tratamentul esenţial, care constă într-o pastă cu o valoare energetică ridicată, preparată din ingrediente precum alune, ulei, zahăr şi substanţe nutritive.
UNICEF a precizat că o cutie cu nutrienţi specializaţi care conţine 150 de pachete - suficiente pentru 6 până la 8 săptămâni pentru a reda starea de sănătate unui copil cu malnutriţie severă - costa în medie 41 de dolari înainte de majorarea cu 16% a preţurilor. Va fi nevoie de 25 de milioane de dolari pentru a acoperi costurile suplimentare, a precizat agenţia.
Alături de presiunea extinsă asupra securităţii alimentare, care include schimbările climatice, majorarea preţurilor ar putea duce la niveluri ''catastrofale" de malnutriţie severă, a avertizat UNICEF într-un comunicat.
''Omenirea devine rapid un posibil butoi cu pulbere pentru decese infantile prevenibile şi pentru suferinţele provocate copiilor în urma risipei'', a afirmat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.
Emacierea severă (copiii sunt prea slabi raportat la înălţimea lor) afectează 13,6 milioane de copii cu vârste sub cinci ani şi provoacă unu până la cinci decese în această grupă de vârstă.
Chiar şi înaintea războiului şi a pandemiei, doi din trei copii nu aveau acces la alimentaţie terapeutică necesară pentru a le salva vieţile, a precizat UNICEF. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat ''dispus să discute'' cu omologul său rus Vladimir Putin, ''dar fără ultimatumuri'', şi respinge orice acord care să ''salveze faţa'' acestuia sau să ofere ''o ieşire pentru Rusia'' din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei, conform unor extrase dintr-un interviu acordat de Zelenski postului italian RAI, relatează joi agenţia EFE.
Ucrainenii trebuie să câştige războiul cu Rusia pentru că ''nu au dreptul să-l piardă după zecile de mii de morţi'' în urma invaziei ruse, a indicat Zelenski. ''Pentru noi, victoria înseamnă să ne recuperăm lucrurile, pentru ei înseamnă să fure ceva. Nu suntem pe picior de egalitate, Rusia este mai puternică, dar omenirea este alături de noi şi simţim că, puţin câte puţin, noi câştigăm'', consideră preşedintele ucrainean.
Aşadar, a continuat el, armata rusă trebuie să plece cât mai repede din Ucraina şi să răspundă pentru ce a făcut. ''Ştiu că Putin dorea un rezultat, dar nu l-a obţinut. Să ni se propună ceva pentru a salva faţa preşedintelui rus nu este corect. Ucraina nu va salva faţa cuiva plătind'' cu propriile sale teritorii, a spus Zelenski, care a respins ideea că s-ar putea căuta ''o ieşire pentru Rusia'' sau că Ucraina ar putea ''recunoaşte independenţa Crimeii''.
Cât despre negocierile cu Rusia, el a susţinut că acestea sunt dificile pentru că ''în fiecare zi ruşii ocupă localităţi, mulţi oameni şi-au părăsit casele, au fost asasinaţi de ruşi'' şi cetăţenii ucraineni suferă ''torturi şi asasinate'', ceea ce ''complică mult lucrurile''.
Negocierile ruso-ucrainene continuă prin teleconferinţă, dar fără să înregistreze progrese. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. În timp ce Ucraina acuză Rusia că trupele sale au comis atrocităţi în teritoriile ocupate, Rusia acuză Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi consideră că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Activista rusă Nadejda Saifutdinova, din oraşul Ekaterinburg, din Urali, şi-a cusut gura în semn de protest faţă de campania militară rusă în Ucraina, a anunţat miercuri organizaţia neguvernamentală OVD-Info, care contabilizează arestările ce au loc la manifestaţii ale opoziţiei ruse în ţară, informează EFE.
Femeia a fost dusă la un comisariat de poliţie după ce a participat de una singură la o pichetare, cu gura cusută, la care a afişat o pancartă cu îndemnuri împotriva războiului.
"Nu putem să tăcem", era unul dintre sloganurile înscrise pe pancarta sa.
"Au chemat o ambulanţă de la comisariat", a declarat activista rusă pentru OVD-Info. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 11