"Nu aruncaţi bradul ci reciclaţi-l şi protejaţi mediul înconjurător!" este mesajul operatorului de salubritate ECOSAL, care a demarat o amplă campanie de colectare a deşeurilor vegetale şi brazilor naturali rămaşi după sărbători.
Astfel, în această perioadă operatorul de salubritate vine în sprijinul cetăţenilor prin colectarea separată a deşeurilor vegetale şi pomilor uscaţi, aceştia fiind preluaţi din spatele blocurilor de locuinţe pentru asociaţiile de proprietari, respectiv din dreptul porţii în cazul locuinţelor individuale.
Pentru un comportament responsabil şi civilizat, locuitorii sunt rugaţi să NU abandoneze brazii pe domeniul public, iar înainte de a fi duşi la ghena de gunoi aceştia trebuie să fie curăţaţi de orice decoraţiuni.
Toţi brazii colectaţi sunt tocaţi şi transformaţi în produse prietenoase cu natura, precum compost sau peleţi; compostul rezultat urmând să fie folosit pentru reamenajarea peisagistică a parcurilor din oraş.
SP Ecosal continuă acţiunea de informare şi conştientizare a utilizatorilor serviciului de salubrizare cu privire la modul de colectare separată a deşeurilor.
Sprijinim cetăţenii cu informaţii privind colectarea separată a deşeurilor, iar pentru a preveni abandonul deşeurilor şi sancţionarea cetăţenilor, SP Ecosal informează că are în administrare două puncte de colectare gratuită a deşeuri reciclabile (ambalaje plastic, hârtie/carton, sticlă, metal), deşeuri electrice şi electronice (aparate electrocasnice, becuri, neoane), deşeuri voluminoase, deşeuri vegetale rezultate din întreţinerea grădinilor şi deşeuri de moloz rezultate din amenajarea locuinţelor în limita a 2 mc/an, destinate în exclusivitate persoanelor fizice!

Punctele sunt situate după cum urmează:
- Micro 13B - strada Drumul Viilor nr. 1;
- Strada Etna nr. 29, unde pot fi predate.

Câteva reguli privind acceptarea deseurilor la punctele sunt:
1. Pentru a putea fi depuse la centre, crengile trebuie să fie tăiate la o dimensiune nu mai mare de 50 cm şi legate în mănunchi, iar frunzele şi iarba trebuie să fie depozitate în saci.
2. Deşeurile voluminoase de uz casnic precum piesele de mobilier trebuie demontate sau dezasamblate.
3. Deşeurile din construcţii provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară sau exterioară a acestora, care sunt acceptate: amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi obiecte sanitare ceramice. Acestea trebuie depozitate în saci rezistenţi precum cei de rafie. Deşeurile din construcţii care se pot depune exclud cele precum polistiren, poliuretan, vată minerală şi bazaltică. Sacii care vor conţine deşeurilor menţionate anterior nu vor fi primiţi de centre.
4. Pentru depunerea deşeurilor este necesară prezentarea unui document de identitate în vederea verificării cantităţilor maxime lunare permise.
În cazul în care v-aţi renovat casa şi vreţi să transportaţi molozul, dar nu aveţi mijloc de transport, puteţi suna, la unul dintre următoarele numere de telefon: 0236.312.282 şi 0374.927.292; menţionăm faptul că numerele sunt valabile şi în cazul în care vreţi să transportaţi la punctele verzi deşeuri electrice şi electrocasnice mari.
În cazul în care nu aveţi mijloace de transport ale deşeurilor inerte, Serviciul Public Ecosal poate veni să ridice molozul contra cost, fiind inclusă colectarea, transportul şi depozitarea, în cazul în care se depăşesc cei doi metri cubi gratuiţi.

Programul celor două puncte verzi este următorul:
- Punct verde Micro 13B - str. Drumul Viilor nr. 1, program: luni - sâmbătă ora 8.00 - 16.00, duminică: ora 8.00 - 12.00;
- Punct verde Etna - str. Etna nr. 29, program: luni - vineri ora 8.00 - 16.00.

Publicat în Comunitate

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

România are mult de recuperat în ceea ce priveşte reciclarea, a declarat miercuri Andreas Lier, director general BASF România, preşedinte AHK România, subliniind că doar 12% dintre deşeuri se reutilizează, restul fiind depozitate sau eliminate în mod necorespunzător.
"În privinţa reciclării, România are mult de recuperat. Numai 14% din deşeurile municipale se reciclează sau se compostează, restul ajunge la depozitele de deşeuri. AHK a făcut un studiu în 2019 şi doar 25% dintre gospodării separă deşeurile. Doar 12% din deşeuri se reutilizează, restul se depozitează sau se elimină în mod necorespunzător. Asta duce şi ştim toţi la poluarea aerului, a apei şi a solului şi afectează sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Din păcate nu pot decât să confirm acest lucru. Eu locuiesc în România de doi ani, conduc BASF. Am trăit în Ucraina timp de şapte ani unde am condus BASF şi problemele sunt foarte asemănătoare în domeniul economiei circulare", a menţionat Andreas Lier.
El a subliniat că "este groaznic să te plimbi cu bicicleta prin pădure şi să dai peste nişte gunoaie care nu au fost eliminate corespunzător".
"Am această sticlă în faţa mea, trebuie să o arunc la gunoiul normal pentru că nu am un sistem adecvat de separare a deşeurilor. Vedem în lume o schimbare de paradigmă de la o economie liniară la una circulară, de la energii fosile la energii verzi cum ar fi hidrogenul verde. Firma BASF s-a angajat în mod consecvent pe această cale şi în domeniul energiilor verzi planificăm unul dintre cele mai mari parcuri eoliene offshore. Practic, societatea noastră va fi alimentată de eoliene, adică vorbim de electrificarea industriei chimice. În ceea ce priveşte economia circulară, prin partenerii noştri colectăm deşeurile de plastic, le trasformăm prin piroliză în ulei şi le aducem din nou în economia circulară, în producţie", a adăugat preşedintele AHK România.
În opinia sa, există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizorii de servicii şi tehnologie în acest domeniu.
"Având în vedere această nevoie de recuperare în România şi în contextul Green Deal-ului, având în vedere că mulţi bani intră în România, eliminarea deşeurilor, reciclarea, gestionarea deşeurilor, devin teme cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizori de servicii şi tehnologie. Tot mai multe oraşe vor să aibă un rol de pionierat. (...) Ne bucurăm să avem specialişti experţi, reprezentanţi ai politicii, ai ONG-urilor din România. Avem astfel o gamă largă de soluţii în infrastructură, ne uităm la un viitor mai sustenabil pentru oraşele din România", a mai spus Andreas Lier. (sursa Agerpres)

Publicat în National

România are un grad de reciclare a deşeurilor de circa 3%, în timp ce în Uniunea Europeană 36% din deşeuri se reciclează, dar chiar şi aşa rămâne un potenţial de valorificare a deşeurilor de 600 de milioane de tone la nivel comunitar.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, a declarat, în cadrul conferinţei Circular organizate de Asociaţia Green Revolution, că în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România trebuie să adere la aceste principii.

"Dacă la ora actuală se produc, în Europa, circa trei miliarde de tone de deşeuri, din care numai 36% sunt reciclate, deci aproximativ 600 de milioane de tone sunt disponibile pentru a fi reciclate, atunci tendinţa noastră trebuie să fie clar că această sumă trebuie redusă. Specialiştii din domeniu ştiu cum să facă asta, dar important este ca măsurile respective să fie aplicate şi în teritoriu până la fiecare dintre noi", a explicat Gavrilescu.

Ea a precizat că este foarte importantă comunicarea la nivel de cetăţean, pentru a înţelege că deşeul pe care îl produce este doar o resursă irosită.

"Aceste resurse nu sunt inepuizabile şi tot felul de studii arată că acest consum incomensurabil de mare ne va duce ca, în 2030, să consumăm cât pentru două planete", a mai spus ministrul Mediului.

Graţiela Gavrilescu a adăugat că reglementările europene în domeniu trebuie transpuse în legislaţia românească, iar autorităţile locale să se implice în aplicarea lor.

La rândul său, preşedintele Comisiei ENVI (Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară) din Parlamentul European, Giovanni La Via, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a încheiat dezbaterea publică pe marginea legislaţiei care va sta la baza Directivei europene privind economia circulară.

"România are o rată redusă de reciclare: 3-4%. Este foarte puţin. Cheltuielile pentru deşeuri în România sunt mai mici decât în UE, dar nu trebuie crescute cheltuielile ci reduse deşeurile", a mai spus oficialul european.

Şi el a insistat pe comunicarea la nivelul cetăţeanului, menţionând că există ţări cu infrastructura de reciclarea creată, dar trebuie convinşi cetăţenii să o folosească, prin explicarea propriilor avantaje din procesul de reciclare.

"Sunt zone în care cetăţenii nu plătesc taxa de colectare pentru că preţul deşeului este mai mare decât costul colectării", a mai spus La Via.

În plus, preşedintele Comisiei ENVI a cerut autorităţilor din România să colaboreze cu cele europene pentru a obţine o legislaţie completă în domeniul economiei circulare care să garanteze rezultate mai bune.

Publicat în National

Drumurile ar putea fi pavate în curând cu materiale ecologice, provenite din deşeuri de plastic şi alge. Plasticul a devenit omniprezent în societatea contemporană, producţia crescând de 150 de ori în 50 de ani la scară europeană, relatează huffingtonpost.fr.

O producţie din materiale plastice reciclate şi găsirea unor pieţe de desfacere pentru aceasta constituie piste de cercetare prioritare pentru a putea face faţă scăderii resurselor naturale. O firmă olandeză a dezvăluit un proiect (aflat încă în stare de concept) de drumuri acoperite cu plastic reciclat, iar la Nantes (Franţa) o echipă de cercetători a pus la punct un biobitum pe bază de alge.

La scară europeană numai 25% din deşeurile de plastic sunt reciclate şi la scară mondială peste 55% ar fi incinerate. Argumentul este prezentat de firma olandeză VolkerWessels în promovarea proiectului "PlasticRoad", care constă în înlocuirea asfaltului, responsabil în fiecare an de 1,6 milioane de tone de emisii de CO2 la nivel mondial, cu un strat realizat integral pe bază de sticle de apă folosite, recuperate îndeosebi din oceane, pe care le poluează. Potrivit firmei, procedeul ar oferi multe avantaje. Durata de viaţă a drumurilor astfel pavate ar fi de trei ori mai mare decât în cazul asfaltului. Îmbrăcămintea ar putea rezista la mari variaţii de temperatură (de la -40 la +80 de grade Celsius) şi ar necesita mai puţine lucrări de întreţinere decât asfaltul. Punerea lui în operă ar fi mai rapidă (fiind asigurată cu blocuri prefabricate în uzină), iar cablurile şi a alte reţele ar fi mai uşor de integrat.

Acest proiect promiţător nu a fost încă implantat pe vreo infrastructură, însă oraşul Rotterdam s-a arătat interesat în a-l testa în curând.

Pentru reînnoirea materialelor cu care se îmbracă şoselele se cercetează şi alte piste. Printre acestea se remarcă un proiect de realizare a unui biobitum pe bază de alge. El face obiectul programului Algoroute, dezvoltat de cercetători francezi de la Universitatea din Nantes şi CNRS. După compactarea unor reziduuri de spirulină şi utilizarea unui procedeu de lichefiere, cercetătorii au amestecat algele şi apă sub presiune, obţinând un lichid negru, vâscos şi hidrofob, cu foarte bune caracteristici tehnice. Dezvoltarea industrială a acestei inovaţii a fost asumată de firma AlgoSource Technologies, încheie huffingtonpost.fr.

Publicat în Mozaic