În ultimii ani, speranţa de viaţă a prietenilor noştri câini a crescut. În medie, este de 11 ani. Adesea mai mult pentru câinii mai mici şi mai puţin pentru cei din rase mari.
Ştiind acest lucru, veţi aprecia pe deplin modul în care Bobi, un câine aparţinând rasei portugheze Rafeiro din Alentejo, a fost înregistrat în Guinness World Records drept cel mai bătrân câine din lume. La 1 februarie 2023, a atins vârsta de 30 de ani şi 266 de zile! (Media rasei fiind între 12 şi 14 ani).
Povestea lui Bobi este incredibilă. S-a născut în Portugalia într-o perioadă în care nu exista nicio ezitare în a ucide puii nedoriţi.
Potrivit proprietarului, secretul longevităţii sale constă în mâncarea sănătoasă, o viaţă liniştită în aer liber, fără să cunoască restricţiile lanţului.
Bobi îi detronează astfel pe Bluey, un Ciobănesc australian care a murit la vârsta de 29 de ani şi 5 luni, şi pe Spike, un Chihuahua care, la 23 de ani, tocmai câştigase titlul de cel mai bătrân câine în viaţă din lume.

FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

O pensionară din Brăila a sunat anul trecut la 112 de 11.000 de ori, fără să aibă vreodată un motiv real. Şi nu e singura. 4 milioane de apeluri nejustificate s-au înregistrat în 2022 la numărul de urgenţă. Oamenii au sunat pentru că se plictiseau, pentru că li se părea amuzant, sau aveau de raportat infracţiuni închipuite, notează digi24.ro.
"Reporter: Înţeleg că în 2022 aţi sunat de 11.000 de ori. Femeie: Probabil! Reporter: Practic, de vreo 30 de ori pe zi. Femeie: Da, cam aşa ceva, da. Reporter: Aşa de mult sunaţi? Femeie: Da, da, da!".
Femeia a apelat în fiecare zi, anul trecut, cel puţin o dată pe oră, numărul de urgenţă 112. Spune că este în conflict cu mai mulţi vecini din bloc şi speră ca oamenii legii să-i aducă rezolvarea. Apelurile dovedite nejusticate i-au adus o amendă de 2.000 de lei, însă asta nu a oprit-o.
"Femeie: Mi-au bătut şi în uşă. Am sunat, în special, ca să anunţ poliţia, să-şi ia măsurile care trebuie legat de persoanele astea. Am chemat şi salvarea, pentru că mi se făcea rău. Reporter: Ultima dată când aţi sunat la 112? Femeie: Ieri, parcă. Ieri. Eu sunt scurtă, nu stau la poveşti. Am bătut recordul.", spune femeia.
"La nivelul IPJ Brăila, în anul 2022 au fost aplicate un număr de 1.113 sancţiuni contravenţionale", spune Elena Ostache, purtător de cuvânt IPJ Brăila.

Locul 2, o persoană din Vrancea. A sunat de peste 5.000 de ori ca să înjure operatorii

Tot anul trecut, o persoană din Vrancea a sunat la numărul unic de urgenţă 112 de peste 5.000 de ori doar ca să le aducă injurii operatorilor de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - STS.
Anul trecut, operatorii STS au răspuns la peste 10 milioane de apeluri, iar aproape jumătate dintre ele au fost pentru cazuri care nu erau urgente.
"Sunt persoane care sună şi pentru un sfat medical. Le transmitem că suntem apel de urgenţă, doar pentru urgenţele majore. Sunt şi persoane depresive. Le recomandăm să meargă la psiholog", spune Geta Conţescu, asistent dispecerat SAJ Galaţi.
"Sunt unele persoane care sună pentru că pur şi simplu nu au cu cine să vorbească şi caută suport din acest punct de vedere şi, evident, există şi problematica, să spunem, de sănătate mintală a unor persoane care, astfel, caută validare socială şi doresc pe cineva care să-i asculte", spune Diana Bulai, psiholog.
Apelarea abuzivă a numărului de urgenţă 112 le poate aduce oamenilor amenzi de până la 2.000 de lei. În cazul în care situaţia se repetă, amenzilor pot ajunge chiar şi până la 4.000 de lei.

Potrivit meteorologilor, astăzi avem parte de una dintre cele mai calde zile din preajma Anului Nou din istoria observaţiilor meteorologice.

Specialiştii spun că peste Europa a ajuns un aer tropical ce va determina abateri pozitive de temperatură în regiunea noastră, în primele două zile ale lui 2023, potrivit Conf. dr. Lucian Sfîcă, de la Meteo Moldova.

”La scară emisferică putem interpreta această situaţie ca "o notă de plată" a intervalului extraordinar de rece manifestat în ultimele zile în  America de Nord. O notă de plată cam exagerată”, precizează  conf. dr. Lucian Sfîcă.

Maximele din regiunea Moldovei reprezintă valori record pentru luna ianuarie pentru multe staţii meteorologice.

Valorile maxime de temperatură în data de 01.01 pentru perioada 1981-2021: Galaţi 10.8 C (1982), Bacău 11.9 C (2021), Piatra Neamţ 11,6 C (2018), Iasi 11.7 C (2007) Suceava 14.3 C (1982), Botoşani 13.0 C (1982).

Potrivit ANM, astăzi la ora 15.00, la Galaţi se înregistrau 12,5 grade Celsius, Vânt: 3.2 m/s, directia : S, Nebulozitate: cer parţial acoperit, Presiune: 1019.5 mb, în scadere, Umezeală relativă: 65%. Aşadar astăzi a fost bătut recordul de 10.8 C înregistrat în urmă cu 41 de ani.

Primăria municipiului Galați are proiecte de investiții, aflate în diverse stadii, pentru 50 de unități de învățământ din oraș care vizează reabilitarea clădirilor, dotarea cu mobilier sau cu echipamente școlare, dar și realizarea de construcții noi. Este vorba despre proiecte cu fonduri europene a căror valoare depășește suma de 50 de milioane de euro. Mai mult, anul acesta s-au derulat lucrări de reparații și igienizări la peste 40 de școli, grădinițe și licee din municipiul Galați, lucrări pentru care s-au alocat alte 3 milioane de lei.
„Trebuie să facem totul pentru a le oferi copiilor cele mai bune condiții pentru studiu și dezvoltare. Este un adevărat record de proiecte cu finanțare europeană pentru școlile gălățene. Vorbim de 50 de proiecte, dintre care 23 sunt în implementare deja, iar altele în evaluare în cadrul PNRR. Sunt școli sau grădinițe construite înainte de anul 1990 în care investițiile au lipsit și mă bucur că reușim să le aducem la standarde europene”, a declarat Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.
În momentul de față, din cele 23 de proiecte aflate în implementare, 17 proiecte sunt în diverse stadii de execuție a lucrărilor, iar două dintre acestea presupun realizarea de construcții noi.
Cele 17 proiecte de investiții în derulare, în valoare totală de 19 milioane de euro, sunt pentru obiectivele Modernizare și reabilitare Școala Gimnazial㠄Mihail Sadoveanu” Galați; Modernizare și reabilitare Școala Gimnazial㠄Grigorie Teologul”; Modernizare și reabilitare Școala Gimnazial㠄Ștefan cel Mare” Nr. 13; Anvelopare unități de învățământ - Liceul Teoretic „Dunărea” Galați; Reabilitarea Colegiului Tehnic „Traian Vuia” - Corp Școală Galați; Grădiniță cu 8 săli de grupă Nr. 40 cu program normal, Țiglina II din Municipiul Galați; Anvelopare unități de învățământ - Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”; Anvelopare unități de învățământ - Școala Gimnazial㠄Gheorghe Munteanu” Galați; Anvelopare unități de învățământ - Școala Gimnazială Nr. 17; Construire corp nou la Școala Gimnazial㠄Dan Barbilian”; Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Nr. 16 - corp C1; Modernizare și reabilitare Școala Gimnazială Nr. 28 Galați; Reabilitare și modernizare Școala Gimnazială Nr. 18 Galați; Reabilitarea și eficientizarea energetică a Grădiniței cu program prelungit Nr. 30; Reabilitarea și eficientizarea energetică Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu” CORP C1+C3; Reabilitarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale Nr. 29; Reabilitarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale „Miron Costin” - corp C1, strada Alba Iulia, nr. 2, Galați, informează Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați.

Comisia Europeană și-a revizuit recent estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar în sezonul 2022/2023, dar și-a menținut prognozele anterioare referitoare la exporturile record de grâu în sezonul care tocmai a început, transmite Reuters.
Conform celor mai recente date, Comisia Europeană estimează că producția de grâu a Uniunii Europene va fi de 125 milioane de tone în 2022/2023, mai mică decât cele 130,4 milioane de tone preconizate în urmă cu o lună și sub producția de 130,1 milioane de tone prognozată pentru sezonul 2021/2022. Fără a oferi alte detalii, Executivul comunitar a informat că a decis să își revizuiască în jos estimările privind producția de grâu în mai multe țări, inclusiv Franța, Polonia, România și Spania.
Și alte firme care fac prognoze cu privire la producția agricolă și-au revizuit estimările cu privire la recolta de grâu a Uniunii Europene după seceta și valurile de căldură din ultima perioadă.
Cu toate acestea, Comisia Europeană și-a menținut neschimbate estimările conform cărora în 2022/2023 exporturile de grâu ale UE se vor ridica la 38 milioane de tone, ceea ce ar fi un nivel record pentru blocul comunitar, cu mult peste exporturile de 30 de milioane de tone estimate pentru sezonul 2021/2022.
Traderii și analiștii se așteaptă și ei la o cerere puternică pentru grâu din UE în sezonul 2022/2023, care a început la 1 iulie, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile care au perturbat comerțul cu cereale din regiunea Mării Negre.
Comisia Europeană și-a revizuit, ușor, și estimările pentru alte culturi. De exemplu, producția de porumb a UE este preconizată la 71,7 milioane de tone, față de 72,5 milioane de tone cât estima Comisia Europeană în urmă cu o lună, în timp ce prognozele referitoare la producția de orz au fost revizuite până la 52,2 milioane de tone, de la 52,3 milioane de tone.
La rapiță, Comisia Europeană și-a revizuit estimările privind producția în sezonul 2022/2023, până la 17,9 milioane de tone, de la 18,1 milioane de tone.
În ceea ce privește estimările cu privire la importurile de cereale ale UE, Executivul comunitar și-a majorat previziunile cu privire la importurile de porumb, cu două milioane de tone, până la 15 milioane de tone. În pofida revizuirii, importurile de porumb ale UE ar urma să fie mai mici în 2022/2023 față de cele de 16,5 milioane de tone estimate a fi importate în 2021/2022.
De asemenea, Comisia și-a îmbunătățit estimările cu privire la importurile UE de ulei de floarea soarelui în 2022/2023 până la două milioane de tone, de la 1,5 milioane de tone.
Estimările Comisiei Europene arată că Executivul comunitar se așteaptă la livrări constante de ulei de floarea soarelui din Ucraina, cel mai mare exportator mondial pentru acest produs, în pofida închiderii porturilor de la Marea Neagră, care a afectat capacitatea Ucrainei de a exporta produse agricole. (sursa Agerpres)

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie pentru a treia lună consecutiv, dar rămân aproape de nivelul record din martie, a anunţat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În iunie, acest indice a scăzut la 154,2 puncte, faţă de valoarea revizuită de 157,9 puncte atinsă în mai. În pofida scăderii înregistrate în iunie, acest indice este cu 23,1% mai mare decât în perioada similară din 2021, pe fondul cererii globale solide, a temerilor privind impactul invaziei ruseşti în Ucraina şi al condiţiilor meteo nefavorabile, precum şi al costurilor ridicate cu producţia şi transportul.
"Factorii care au provocat în primul rând nivelul ridicat al preţurilor la nivel global sunt încă în joc", a apreciat economistul şef al FAO, Maximo Torero.
Potrivit FAO, preţurile la cereale au scăzut cu 4,1% luna precedentă, dar încă sunt cu 27,6% mai ridicate decât în iunie 2021. Preţul uleiurilor vegetale calculat de FAO a scăzut cu 7,6% în iunie, comparativ cu mai, în urma majorării producţiei în principalele state producătoare şi a perspectivelor privind creşterea livrărilor din Indonezia.
Şi preţurile mondiale la zahăr au scăzut cu 2,6% în iunie, comparativ cu luna precedentă, creşterea lentă a economiei mondiale afectând cererea. Preţurile la carne au urcat cu 1,7% luna precedentă, atingând un nou nivel record, în timp ce preţurile la lactate au crescut cu 4,1% în iunie, comparativ cu mai.
Totodată, FAO a dat publicităţii şi un set de estimări cu privire la producţia mondială de cereale în 2022. FAO se aşteaptă la o creştere a producţiei globale de cereale până la 2,792 miliarde de tone, faţă de previziunea precedentă, de 2,784 milioane de tone, dar cu 0,6% sub nivelul producţiei mondiale de cereale în 2021. (sursa Agerpres)

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 5,10% pe an, de la 5,07% cât a fost marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 2 aprilie 2013, când acesta s-a situat la 5,17% pe an.
La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la pragul de 5,24% pe an, de la 5,21% marţi, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,33% pe an, de la 5,27% pe an anterior.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. (sursa Agerpres)

LIBERTY Galaţi, principalul producător integrat de oţel din România, a anunţat un nivel-record de producţie anuală, cel mai mare din 2010 până în prezent, în timp ce Furnalul nr. 5 a obţinut cele mai mari volume de când a fost pus în funcţiune, în 1978. În urma unui proces de eficientizare operaţională şi de management, compania a raportat în 2021 un volum total de producţie de 2,35 milioane de tone de oţel şi continuă să crească nivelul producţiei pe măsură ce transformă LIBERTY Galaţi într-un producător GREENSTEEL, cu o amprentă redusă de carbon.

LIBERTY Galaţi anunţă rezultate-record la nivelul companiei în anul 2021:
- Furnalul nr. 5 a produs 2,1 milioane de tone de fontă lichidă, cu 13% mai mult faţă de 2020, fiind cel mai înalt nivel atins în ultimii 43 de ani;
- Laminorul de Benzi la Cald a realizat un volum de producţie de 1,6 milioane de tone, în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent şi cel mai bun rezultat din 2017;
- Oţelăria a depăşit toate recordurile din ultimii 12 ani, cu 2,35 de milioane de tone de oţel lichid;
- Volumul de oţel turnat a crescut la 2,3 milioane de tone în 2021;
- Laminorul de Benzi Zincate a obţinut cel mai mare nivel de producţie din anul 2000, cu 222.000 de tone;
- Linia de Acoperire Organică a obţinut, de asemenea, cel mai înalt nivel de producţie înregistrat de la instalarea acesteia, 88.000 de tone, cu 15% în plus faţă de anul precedent.

Volumele mari de producţie au fost susţinute în aceeaşi masură de creşterea calităţii produselor. Performanţele companiei au fost posibile prin eforturile susţinute de echipa LIBERTY Galaţi şi printr-o serie de investiţii operaţionale realizate de grupul LIBERTY din 2019 până în prezent. Acestea includ: un proiect de modernizare a Cawper-ului nr. 1 în valoare de 13,5 milioane de euro, care a condus la creşterea performanţei Furnalului nr. 5; proiecte de automatizare şi de consolidare a operaţiunilor Laminorului de Benzi la Cald, în valoare de 5,5 milioane de euro, care au permis companiei să beneficieze de nivelul ridicat al pieţei din 2021, alături de alte proiecte de digitalizare şi automatizare implementate pe platforma de la Galaţi. Tot în 2021 compania a iniţiat un proiect de investiţii în tehnologie state-of-the-art la noua linie de acoperiri organice pentru produse tubulare, în valoare de 6,3 milioane de euro.

„Acestea sunt rezultate de producţie excelente şi dovada eforturilor depuse de toţi oamenii care lucrează pe platforma siderurgică. Ele demonstrează, de asemenea, implicarea LIBERTY şi resursele pe care le investeşte pentru a moderniza şi îmbunătăţi viitorul companiei şi al echipei. Ne aflăm în plin proces de transformare a LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului, cu scopul de a deveni neutri în emisii de carbon până în 2030. Sunt momente captivante pentru noi toţi, cei care ne propunem să facem parte din viitorul sustenabil al companiei”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

„Producţia-record de anul trecut este un pas important în misiunea noastră de a obţine nu doar volume mai mari, ci şi oţel de calitate, cu amprentă redusă de carbon. Dincolo de cifre, avem o calitate mai bună a produselor şi serviciilor noastre, ca urmare a proiectelor de eficientizare managerială şi operaţională derulate în ultimii ani la LIBERTY Galaţi. Continuăm eforturile de a creşte nivelul de producţie până la 3 milioane de tone anual iar, după implementarea planurilor de transformare GREENSTEEL, ne propunem să atingem un nivel mai ambiţios, de 4 milioane de tone”, a adăugat Prasanta Mishra, Executive Director LIBERTY Galaţi.

Planul de transformare GREENSTEEL pentru LIBERTY Galaţi, în valoare de 1 miliard de euro, care are ca scop atingerea neutralităţii de carbon până în 2030, va integra: două cuptoare cu arc electric şi un echipament DRI de reducere directă a fierului, care va utiliza iniţial gaz natural şi apoi va face tranziţia către hidrogen verde, reducând astfel până la 80% emisiile de CO2 pe tona de oţel produs; un mini-laminor integrat MI.DA care va optimiza potenţialul de creştere a producţiei la 4 milioane de tone anual; parcuri solare de 180 MW şi eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică, în scopul de a utiliza energie din surse regenerabile şi de a reduce consumul total de energie. Acest proces de transformare va fi sprijinit de Academia GRENSTEEL, care are ca obiectiv perfecţionarea profesională a echipei şi încurajarea tinerilor să se alăture industriei siderurgice, se precizează într-un comunicat al LIBERTY Galaţi.

Bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs a fost aprobat astăzi, marţi, 08 februarie 2022, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi.

Astfel, CJ Galaţi va avea, în 2022, un buget de 924.262.820 de lei, cu 8% mai mare faţă de anul precedent. „Am aprobat astăzi cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Judeţean în ultimele decenii. De asemenea, anul acesta, judeţul Galaţi va avea un buget record pentru investiţii, de aproximativ 670 de milioane de lei, adică aproape trei sferturi din tot bugetul pe 2022. Cea mai mare parte din acest buget de dezvoltare sunt fonduri europene atrase de către Consiliul Judeţean, adică nu mai puţin de 450 de milioane de lei”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2022, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 72% pentru dezvoltare şi 28% pentru funcţionare. „Am reuşit, în mai puţin de şase ani de mandat, să creştem bugetul de investiţii de aproape 60 de ori, de la 12 milioane la aproximativ 670 de milioane de lei. Astfel, în 2016 investiţiile reprezentau undeva la 6% din buget, iar astăzi am reuşit să ajungem la 72% din totalul bugetului. Anul acesta, cele mai mari sume, adică peste 300 de milioane de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră. Bugete mari de investiţii avem şi pentru protecţia mediului şi sănătate, respectiv 180 de milioane de lei pentru sistemul de management al deşeurilor şi 162 de milioane de lei pentru spitalele gălăţene”, a precizat Costel Fotea.

În bugetul pe 2022 sunt prevăzute sume pentru demararea studiilor de specialitate în vederea realizării unui aeroport internaţional la Galaţi, precum şi pentru realizarea expertizelor şi a documentaţiei tehnice necesare construirii unui corp nou de clădire la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi. De asemenea, deoarece se lucrează deja la pregătirea mai multor proiecte de investiţii la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, au fost prevăzute fonduri pentru studii de teren, expertize, studii de fezabilitate şi alte documente tehnice, astfel încât, în momentul în care spitalul va trece prin hotărâre de Guvern în administrarea CJ Galaţi, să fie demarate imediat toate aceste proceduri.

Bugetul de investiţii prevede şi fonduri pentru realizarea unui centru de îngrijiri paleative, demararea mai multor investiţii de modernizare a drumurilor judeţene, fonduri pentru restaurarea Bibliotecii „V.A Urechia” sau construirea unei baze de agrement în Pădurea Gârboavele. De asemenea, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, menţionează CJ Galaţi.

Instituția Prefectului Județului Galați informează că astăzi, 05 februarie 2022, conform datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Galați se prezintă astfel: cazuri nou confirmate – 735; persoane vindecate – 171; teste efectuate – 1.514; persoane decedate – 9.

"La nivelul județului Galați au fost raportate 9 decese. Este vorba despre 9 pacienți – cinci bărbați de 78, 80, 81, 86 și 91 de ani și de patru femei de 66, 67, 69 și 83 de ani - confirmați cu SARS-CoV-2. 7 dintre pacienți nu erau vaccinați împotriva COVID-19. Doi pacienți - bărbați 80 și 81 de ani - erau vaccinați cu Janssen (16.06.2021), respectiv Pfizer (doza 2 - 08.06.2021)", precizează Prefectura Galați.