Dr. Sanda Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a declarat pentru News.ro că Favipiravirul, un medicament care poate fi prescris de medicii de familie pacienţilor cu forme uşoare şi medii de COVID-19, la domiciliu, în faza de debut a bolii, conform protocolului de tratament pentru pacienţi cu SARS-CoV-2 revizuit încă de la sfârşitul lunii aprilie a acestui an de Ministerul Sănătăţii, nu poate fi nici acum prescris, pentru că nu se găseşte în farmacii.
Dr. Sanda Alexiu a afirmat că Favipiravirul, spre deosebire de Remdesivir, care se administrează intravenous, presupune administrarea de pastile, lucru care este în beneficiul pacienţilor aflaţi în primele zile de boală. Medicamentul, prescris prin medicii de familie, ar putea fi o soluţie excelentă pentru degrevarea spitalelor supraaglomerate, în plin val 4 al pandemiei. Tratamentul se administrează în acest moment numai în spital.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, spune că, dacă ar exista acest medicament în ambulatoriu, s-ar reduce presiunea enormă pe spitale, pentru că pacienţii cu forme uşoare şi medii de boală nu ar mai ajunge în ATI dacă ar primi acest medicament acasă, prin medicii de familie. Dragoş Damian a explicat că a luat legătura cu autorităţile din Sănătate şi că acestea vor găsi o soluţie foarte repede în acest sens. Medicamentul este adus din India, iar în acest moment există deja 40.000 de cutii care pot pleca în orice moment spre farmacii.
Dr. Sandra Alexiu a fost diagnosticată cu COVID-19 în luna decembrie a anului trecut şi spune că a luat antiviralul Favipiravir şi că l-a tolerat bine, fără să existe  stări de rău în urma administrării. Specialistul spune că mai există un antiviral care se poate lua tot în faza de debut a bolii, Arbidol, medicamentul având rezultate bune. Acesta nu este însă înregistrat în România, aşa că mulţi pacienţi îl fac rost de la rude sau prieteni care îl aduc din ţări vecine unde este produs. Arbidolul este menţionat de asemenea în protocolul de tratament al pacienţilor cu COVID-19 existent în România.
Favipiravir, un medicament dezvoltat în Japonia în anii 80, împotriva gripei. România are pe stoc în acest moment 40.000 de cutii de Favipiravir care pot pleca oricând în farmacii, dacă ar exista protocol de lucru. Favipiravir urma să fie produs la Cluj însă, din cauza cererii scăzute, nu s-a mai întâmplat acest lucru, relatează stiripesurse.ro.

Publicat în Sanatate

Persoanele care mănâncă prea mulţi carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi animale la cină prezintă un risc mai mare de boli cardiace în comparaţie cu cele care consumă astfel de produse la micul dejun, conform constatărilor unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism al Societăţii de Endocrinologie din Statele Unite, citat de EurekAlert!, platforma operată de American Association for the Advancement of Science (AAAS).
Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral, reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, cu aproximativ 17,9 milioane de decese din aceste cauze înregistrate în fiecare an.
Consumul de grăsimi saturate, carne procesată şi zaharuri adăugate poate contribui la creşterea nivelului de colesterol şi la un risc mai mare de boli de inimă.
O dietă sănătoasă pentru inimă, bazată preponderent pe carbohidraţi din legume şi cerealele şi pe o cantitate mai mică de carne, poate compensa în mod semnificativ riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.
''Orele la care se ia masa şi calitatea alimentelor sunt factori importanţi de luat în considerare atunci când se caută modalităţi de a reduce riscul de apariţie a bolilor de inimă. Studiul nostru a constatat că persoanele care consumă o cină pe bază de plante, cu mai mulţi carbohidraţi 'integrali' şi grăsimi nesaturate şi-au redus riscul de boli de inimă cu zece procente", a declarat autoarea studiului, Ying Li, de la Universitatea de Medicină din Harbin, China.
''Este întotdeauna recomandată o dietă sănătoasă, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de boli de inimă, dar am constatat că un consum de produse din carne şi carbohidraţi rafinaţi la micul dejun în loc de cină a fost asociat cu un risc mai redus'', a precizat Ying Li.
Cercetătorii au studiat date prelevate de la 27.911 persoane adulte din Statele Unite incluse într-o vastă bază de date din Statele Unite (National Health and Nutrition Examination Survey - NHANES) şi au analizat informaţiile asociate alimentaţiei, colectate în timpul interviurilor cu participanţii, pe parcursul a două zile non-consecutive.
Specialiştii au examinat asocierea dintre consumul de grăsimi, carbohidraţi şi proteine în diferite momente ale zilei - micul dejun sau cină - şi ratele de apariţie a bolilor de inimă în rândul subiecţilor.
Consumul unei mese pe bază de plante pe zi a redus riscul de boli de inimă cu zece procente, s-a constatat în urma acestei analize. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate