Ce înseamnă cota maximă de refugiaţi care vor fi primiţi anual, cotă fixată de curând de Austria? Să fie doar un număr orientativ, după cum susţin guvernanţii social-democraţi de la Viena? Sau un placebo, după cum spun criticii acestei măsuri? Sau graniţa de sud a Austriei va fi sigilată imediat ce se va atinge numărul maxim stabilit de 37.500 de cereri de azil, aşa cum cere opoziţia austriacă?
Neliniştea sporeşte pe ruta balcanică: în Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia sunt vehiculate din nou scenarii apocaliptice. Aceste ţări se tem că vor fi prinse ca într-un sandviş între refugiaţii blocaţi la graniţa austriacă şi cei care continuă să sosească în număr mare cu bărcile pe Marea Egee. Niciunul din aceste patru state nu vrea să devină un centru de primire a fluxului de refugiaţi.

Ilegal, dar…

De când Austria a anunţat oficial limitarea numărului de refugiaţi primiţi, statele balcanice îi mai acceptă doar pe cei care semnează un act conform căruia intenţionează să solicite azil doar în Austria sau Germania. "Măsura încalcă convenţiile internaţionale, dar o vom aplica", a declarat ministrul croat de Interne Ranko Ostojić. "Totul depinde de Germania. Croaţia este ţară de tranzit pentru refugiaţi şi nu va accepta să devină un hotspot. Criza trebuie rezolvată la frontiera externă dintre Turcia şi Grecia", a spus Ostojić. Slovenia a demonstrat deja joi ce înseamnă această măsură: zeci de migranţi care nu vizau să ajungă în Austria sau Germania au fost arestaţi temporar.
Pavle Kilibarda nu se miră de această reacţie panicată a ţărilor balcanice. Cercetătorul de la Centrul pentru Drepturile Omului de la Belgrad spune că toate ţările ştiu că noile măsuri încalcă Convenţia de la Geneva. "Ţările din Balcanii de Vest se orientează după marile state din UE: dacă acestea încalcă dreptul internaţional, este pentru ele un motiv suficient să îl încalce la rândul lor. Nimeni nu vrea în Balcani să fie mai catolic decât Papa", a declarat Kilibarda pentru DW.
Macedonia a închis recent pentru 48 de ore frontiera cu Grecia. Motivul: o presupusă defecţiune pe calea ferată în Slovenia. Autorităţile slovene au dezminţit imediat informaţia. Până şi premierul sârb Aleksandar Vučić - cel mai mare fan din regiune al politicii de acceptare a refugiaţilor promovată de cancelara Merkel - dă semne de ezitare. Serbia poate să susţină maximum 5.000 de refugiaţi, mai mult ar depăşi capacităţile economice ale ţării.
Planul B al ţărilor balcanice este la fel de rudimentar ca planul A, consideră experţii. Până acum, migranţii au fost lăsaţi pur şi simplu să treacă mai departe spre Vest. În curând, se va ajunge la extrema cealaltă - închiderea graniţelor.

Să-i ajutăm pe sărmanii refugiaţi, dar...

Situaţia politică din aceste ţări complică lucrurile. Liderul opoziţiei slovene Janez Janša atacă frontal guvernul liberal: dacă Austria închide graniţa, refugiaţii vor rămâne în Slovenia. Aceasta ar pune în pericol însăşi existenţa statului, clamează fostul premier Janša. În Croaţia, tocmai a sosit la putere o coaliţie conservatoare care a militat consecvent pentru limitarea fluxului de refugiaţi. Iar în avanposturile Uniunii - Serbia şi Macedonia - vor avea loc se pare alegeri anticipate la 24 aprilie. Premierii Aleksandar Vučić şi respectiv Nikola Gruevski nu au taman acum nevoie de acuzaţii de periclitare a suveranităţii ţărilor lor şi de înstrăinare a populaţiilor locale, prin acceptarea de refugiaţi în număr mare.
Elitele politice vor ţine seama exact de părerea opiniei publice, crede Kilibarda. "Oamenii din Balcani sunt toleranţi, în sensul: 'Săracii refugiaţi, trebuie ajutaţi, dar să nu rămâneţ pe aici vă rugăm, că şi noi suntem săraci.' Cred că, la nevoie, populaţia din Serbia şi celelalte state balcanice va susţine mai degrabă construirea de garduri la frontieră decât preluarea în ţările lor a refugiaţilor", susţine Kilibarda. Ceea ce ar putea avea efect de domino pe întreaga rută balcanică.

Paradis pentru traficanţii de persoane

S-a văzut deja în noiembrie un astfel de efect: atunci, Slovenia, Croaţia, Serbia şi Macedonia au decis să mai permită tranzitul doar refugiaţilor din "zone de război". Adică doar sirienilor, irakienilor şi afganilor. Refugiaţii din Eritreea au fost lăsaţi pe dinafară, chiar dacă ei primesc aproape sigur azil în Germania.
Controalele nu au fost însă prea stricte, numărul migranţilor din nordul Africii a crescut masiv în Germania în ultimele luni. Activistul pentru drepturile omului Kilibarda spune de altfel că zilnic primeşte cereri de consiliere de la azilanţi din Iran şi Maroc. La finalul săptămânii trecute, cinci cetăţeni sârbi au fost arestaţi de poliţia ungară, după ce au fost prinşi făcând trafic de persoane: într-o maşină au încercat să introducă în UE cetăţeni din Turcia, Somalia, Nigeria, India şi Sri Lanka.
Ziaristul sloven Uroš Esih remarcă disperat: "Coridorul umanitar a devenit peste noapte o mină de aur pentru traficanţii de persoane. În fortăreaţa Europa vor ajunge doar cei care îşi vor putea finanţa călătoria", scrie el pentru portalul "Večer".
Că există astfel de călăuze în Balcani am şi uitat în ultimele luni. Asta pentru că statele balcanice au organizat oficial transportarea refugiaţilor spre următoarea graniţă, făcând astfel inutilă activitatea traficanţilor. Doar în 2016 au beneficiat deja 40.000 de migranţi de astfel de transport gratuit.
Ruta balcanică nu mai este însă un drum fără probleme. Procedurile birocratice, decizia Austriei de a limita numărul refugiaţilor primiţi, chiar şi frigul sunt printre actualele dificultăţi. Noaptea, temperaturile scad până la minus 10 grade Celsius. Medicii de la faţa locului relatează că tot mai multe persoane suferă de degerături. Iar traficanţii de persoane, treziţi brusc din hibernare, îşi freacă mâinile cu bucurie.

Publicat în Mapamond

Valul de refugiaţi care se îndreaptă spre Europa ar trebui văzut ca o oportunitate, deoarece cheltuielile publice pentru integrarea acestora vor stimula creşterea economiei zonei euro, a afirmat vineri preşedintele BCE, Mario Draghi, la Forumul Economic de la Davos, transmite DPA.
În prezent, avansul economiei zonei euro este determinat de măsurile de politică monetară şi fiscală, precum şi de preţul scăzut al ţiţeiului. Refugiaţii vor deveni probabil al patrulea factor de stimulare, a dat asigurări şeful BCE.
Şi Fondul Monetar Internaţional a avertizat Europa în privinţa dificultăţilor economice provocate de criza refugiaţilor şi a cerut autorităţilor să facă eforturi mai susţinute pentru asimilarea migranţilor.
Avalanşa de refugiaţi reprezintă o dificultate majoră pentru capacitatea de absorbţie a pieţei muncii din UE şi testează sistemele politice, se arată în ediţia revizuită a raportului "World Economic Outlook", publicată marţi de FMI.
"Acţiuni politice pentru sprijinirea integrării migranţilor pe piaţa forţei de muncă sunt decisive pentru atenuarea temerilor privind excluziunea socială şi costurile fiscale pe termen lung. Eforturile pentru sprijinirea integrării migranţilor ar putea debloca beneficiile economice pe termen lung de pe urma fluxului de refugiaţi", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.
Potrivit FMI, băncile centrale ar trebui să continue să stimuleze creşterea, iar ministerele de Finanţe ar trebui să majoreze cheltuielile pentru investiţii acolo unde este posibil. De asemenea, FMI a avertizat că valul de refugiaţi pune presiuni asupra Uniunii Europene, fiind necesar să se asigure că migranţii îşi vor găsi un loc de muncă.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), peste un milion de migranţi au intrat în UE în 2015, provocând o gravă criză migratorie, care afectează şi alte ţări, precum Turcia.

Publicat în Mapamond
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Ce-i va aduce Europei anul 2016?

Mai bine de un milion de nou-veniţi au poposit numai în Germania în 2015. Războaie în Siria, în Irak şi pe continentul african, care nu contenesc, silesc alţi oameni să ia calea refugiului. Politica pentru refugiaţi, cea mai mare problemă pentru UE, va rămâne în Europa o temă prioritară şi în 2016. Cum vor fi distribuiţi nou-veniţii între statele membre ale UE? Cum vor fi ei integraţi? Şi cum să funcţioneze aceasta în contextul problemelor interne ale UE, în care partidele populiste de dreapta iau un avânt tot mai mare. În Franţa, în Polonia, în Ungaria, dar nu numai acolo. Sunt acestea chestiuni deosebit de importante pentru UE? Olandezii şi slovacii, care vor prelua preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European în primul şi, respectiv, în al doilea semestru al anului viitor, vor încerca să contribuie la formularea unor răspunsuri.

Şi situaţia economică în care se află Grecia va fi în 2016 o temă prioritară. Cel de-al treilea pachet de ajutor a fost decis de ţările zonei euro în 2015, dar cu o serie de condiţii. Guvernul Tsipras a realizat deja o mulţime de reforme şi de aceea finanţatorii manifestă un optimism rezervat.

 

Alegeri şi reuniune NATO

 

În septembrie, privirile se vor îndrepta spre Europa de Est şi spre alegerile parlamentare din Rusia. Mai multe grupări din opoziţie vor să se unească împotriva lui Putin şi să acceadă în Duma de Stat. Între acestea se numără şi Partidul Progresului, al bloggerului Alexei Navalnâi. Şi în Ucraina vor fi urmărite cu mare atenţie alegerile fiindcă criza provocată de anexarea Crimeei şi mai ales criza din Bazinul Donului, în estul Ucrainei, nu vor fi depăşite nici în 2016.

Situaţia din Ucraina va preocupa şi NATO. În zilele de 8 şi 9 iunie, Varşovia va găzdui reuniunea la vârf a alianţei. Miza principală a întâlnirii va fi armonizarea intereselor divergente pe care le urmăresc statele membre. Partenerii din estul Europei, între care ţara-gazdă Polonia, îşi doresc o politică mai severă de apărare şi de disuasiune îndreptată împotriva Rusiei. SUA au interesul să menţină unitatea în cadrul alianţei. Iar statele sudice, între care Turcia, vor să împiedice o focusare a NATO pe situaţia din est. Este de înţeles, dacă se ţine cont că Turcia se învecinează cu Siria şi Irak.

 

Polonia, în centrul atenţiei

 

În 2016, în Europa vor avea loc şi manifestări culturale de amploare. Două dintre ele se vor desfăşura în Polonia. Capitala culturală europeană a anului 2016 este Wroclaw. Oraşul de pe Odra îşi va răsfăţa publicul cu multe inovaţii, între care Centrul Naţional de Muzică. În plus, la Cracovia va avea loc în ultima săptămână a lunii iulie cea de-a 31-a ediţie a întâlnirii mondiale a tineretului catolic. Tema manifestării este "mila". Mulţi dintre polonezi se bucură de pe acum de apropiata vizită a Papei Francisc.

În fine, începând din 10 iunie va avea loc în Franţa Campionatul European de Fotbal. Vreme de patru săptămâni, totul se va învârti în jurul balonului rotund. La întrecere vor participa 24 de echipe naţionale, mai multe decât oricând. După atentatele teroriste din 13 noiembrie, campionatul se va desfăşura în condiţii severe de securitate. Favoritele întrecerii sunt reprezentativele Franţei şi Germaniei.

Publicat în Mapamond

Mai mult de jumătate dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi şi că aceştia nu ar trebui să se stabilească în România, conform unui sondaj INSCOP. Astfel, 56,2% dintre respondenţi cred că România nu ar trebui să primească refugiaţi, în timp ce 35,5% cred că ar trebui să primească, iar 8,3% au ales varianta "nu ştiu sau nu răspund".

Dintre cei care cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% consideră că ţara noastră trebuie să stabilească singură cota pe care o poate primi, iar 14,6% spun că ar trebui primit numărul de refugiaţi cerut de UE, în timp ce procentul non-răspunsurilor a fost de 3,3%.

Potrivit sondajului, 26,5% dintre români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, în timp ce 65,3% susţin contrariul. În această chestiune, procentul non-răspunsurilor a fost de 8,2%. Barometrul arată că 95,8% dintre români declară că au auzit de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu, 2,2% că nu au auzit despre această situaţie, iar 2% nu ştiu sau nu au răspuns. 41,7% dintre respondenţi cred că refugiaţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu, în timp ce 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% că este vorba de imigranţi care vin spre vechiul continent din cauza sărăciei din zonele lor de origine. 5,9% cred că imigranţii sunt, în primul rând, persoane care ar prefera să trăiască în UE, iar 5,7% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Sondajul mai relevă că 29,5% dintre respondenţi sunt de acord că România ar putea deveni ţară de tranzit pentru imigranţii din Orientul Mijlociu în mare şi foarte mare măsură, în timp ce 22,5% au ales varianta "nici în mică nici în mare măsură", 37% "în mică şi foarte mică măsură", iar 11% "nu ştiu sau nu răspund".

De asemenea, 23,9% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de destinaţie pentru imigranţi, 21,8% au optat pentru varianta "nici în mică nici în mare măsură", 44,3% pentru "în mică şi foarte mică măsură", iar 10% nu ştiu sau nu răspund. 24,4% dintre români ar fi de acord cu stabilirea refugiaţilor în localitatea lor, 67,1% şi-au exprimat dezacordul, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 8,5%.

Directorul general INSCOP, Darie Cristea, consideră că opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. "Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene", arată el.

"Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 10-15 septembrie.

Volumul eşantionului a fost de 1.085 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, într-un total de 85 de localităţi. 

Publicat în National

Marea Neagră şi Dunărea funcţionează ca bariere naturale împotriva valului de migranţi din Asia şi Africa, iar acesta ar fi unul dintre motivele pentru care România nu ar lua în calcul construirea unor garduri pentru a împiedica migraţia ilegală, cum s-a întâmplat în alte ţări.

Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, anul trecut au încercat să intre sau să iasă ilegal din România 1.232 de cetăţeni străini, ajutaţi de traficanţi de migranţi şi organizaţi, în general, în grupuri care au pornit de la trei-patru până la 132 de persoane. România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest: frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică de migraţie, graniţa cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi ruta terestră est-mediteraneană, care este despărţită de Bulgaria. Aceasta din urmă cuprinde zona Grecia-Turcia, unde, în cea mai mare parte, migranţii ajung legal în Turcia, de unde trec apoi ilegal în Grecia sau în Bulgaria.

Dacă în anul 2012, cei mai mulţi cetăţeni străini care au încercat să intre ilegal în România au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră de la graniţa cu Serbia, în anul 2015, peste 50 la sută au fost prinşi la frontiera cu Bulgaria.

Printre metodele pe care le folosesc migranţii pentru a încerca să intre ilegal în România, pe la frontiera cu Bulgaria, cea mai folosită este ascunderea în tiruri încărcate cu pepeni, cartofi, cărbuni, haine, piese auto sau electronice, după ce, împărţiţi în grupuri mici, de maxim opt persoane, taie prelata autotrenurilor, de cele mai multe ori fără cunoştinţa şoferilor.

Începând din 2013 au fost înregistrate şi primele cazuri de migraţie ilegală pe Marea Neagră, când poliţiştii de frontieră au prins 118 cetăţeni străini.

Anul următor, Poliţia de Frontieră a sporit măsurile la Marea Neagră şi au fost depistate cinci grupuri de migranţi, care au numărat, în total, 316 persoane. Oamenii, care erau în pericol, fiind înghesuiţi pe ambarcaţiuni nesigure, fuseseră aduşi din Turcia de călăuze, care, ulterior, au fost identificate şi arestate.

Poliţiştii de frontieră au stabilit că cea mai mare parte a migranţilor provin din Siria, Irak, Iran, Afganistan, Algeria, Maroc, Tunisia şi Pakistan. Oficiali ai Poliţiei de Frontieră susţin că în faţa valului de migranţi care au invadat alte ţări ale Uniunii Europene, România are avantajul unor graniţe naturale, cum sunt Dunărea şi Marea Neagră. "Raportat la ce se întâmplă în alte state, se poate spune că, în România, migraţia ilegală nu constituie o problemă", spun sursele citate. Marea Neagră şi Dunărea, care funcţionează ca bariere naturale, ajută România să nu ia în calcul construirea unor garduri pentru a împiedica migraţia ilegală.

Primii care au construit un astfel de gard au fost grecii, care au folosit materiale similare celor folosite de trupele NATO în teatrele de război. Grecia a construit gardul în anul 2011, pe o distanţă de 12 kilometri, de-a lungul frontierei cu Turcia, unde se concentrează toate liniile migraţioniste din Africa şi Asia, în condiţiile în care Turcia permite pe teritoriul său accesul fără viză pentru iranieni, irakieni, afgani, libieni, etiopieni şi somalezi.

Tot din Turcia, îmbarcaţi pe nave de mici dimensiuni, traficanţii folosesc şi ruta care străbate Marea Neagră, până în România, de unde migranţii sunt preluaţi de alte călăuze din reţea, care încearcă apoi să-i scoată din ţară pe la frontiera de vest. "Ruta pe Marea Neagră este foarte periculoasă, pentru că este o mare schimbătoare, pe care este greu de navigat. Din acest motiv, bărcile cu migranţi navighează în apropiere de ţărm, unde sunt uşor de reperat de poliţiştii de frontieră. Este foarte periculos, motiv pentru care acţiunile pe mare au devenit mai mult operaţiuni de salvare şi mai puţin de supraveghere", au explicat oficiali din Poliţia de Frontieră. Pentru a stopa traficul de migranţi la Marea Neagră, poliţiştii de frontieră îi identifică pe membrii din România ai reţelelor, arestarea acestora având inclusiv rolul de a-i descuraja pe complicii lor.

Autorităţile române au oferit, prin misiunile Frontex, sprijin consistent statelor care au probleme mari legate de migraţia ilegală. În 2014, echipe de poliţişti de frontieră români au oferit sprijin în Grecia, atât pe marte cât şi pe uscat, în sudul Italiei şi la graniţa dintre Serbia şi Ungaria, fiind detaşaţi 153 de oameni, dotaţi cu două nave, şase maşini cu termoviziune şi 33 de autospeciale de teren. Anul acesta au fost implicaţi 147 de oameni, la misiuni internaţionale fiind folosite o navă, patru autovehicule cu termoviziune şi 45 de maşini de supraveghere.

"În majoritatea cazurilor în care poliţiştii de frontieră depistează persoane care intenţionează să intre ilegal în România, conform protocoalelor încheiate cu ţările vecine, persoanele descoperite sunt predate autorităţilor de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor", spun oficiali din Poliţia de Frontieră.

Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns în ţări ale Uniunii Europene în primele şapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 în Grecia şi 98.000 în Italia.

Comisia Europeană consideră situaţia o urgenţă care cere un răspuns colectiv al Uniunii Europene, pentru a face faţă sutelor de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în Europa. Recent, Comisia Europeană a aprobat 23 de programe multianuale în domeniul migraţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro. În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de "relocare" a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei. România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene. În cadrul schemei Comisiei Europene, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, iar dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682. România ar urma să mai primească 657 de refugiaţi, în cadrul propunerii Comisiei Europene de acceptare a altor 20.000 de refugiaţi extracomunitari pe parcursul a doi ani, la recomandarea UNHCR. Ţările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

Peste 700 de cereri de azil în România au fost depuse în perioada ianuarie - mai 2015, cele mai multe de către cetăţeni sirieni, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Din anul 1991 până în prezent, în România, 25.791 de persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecţie, dintre care 5.450 au primit statutul de refugiat sau protecţie subsidiară. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan şi Siria. În 2014, România a înregistrat 1.506 de cereri de azil, plus 114 cereri de acces la o nouă procedură. Statut de refugiat sau o altă formă de protecţie au primit 713 persoane, cele mai multe provenind din Siria. Între primele cinci luni ale anului 2015, 719 persoane au solicitat azil, dintre care 343 proveneau din Siria, 120 din Irak şi 21 din Ucraina.

Conform unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, la sfârşitul anului 2014 se înregistrau 59,5 milioane de persoane strămutate forţat, faţă de 51,2 milioane anul anterior şi 37,5 milioane cu zece ani în urmă. Nivelul din 2014 reprezintă cea mai mare creştere înregistrată vreodată într-un singur an. Principala accelerare a fenomenului s-a întrevăzut la începutul anului 2011, odată cu izbucnirea războiului din Siria, acesta devenind cel mai semnificativ factor de strămutare la nivel mondial. În 2014, în medie 42.500 de persoane au devenit zilnic refugiaţi, solicitanţi de azil sau persoane strămutate intern, ceea ce corespunde unei creşteri de patru ori a acestor cifre în numai patru ani. La nivel mondial, una din 122 de persoane este refugiat, strămutată intern sau solicitant de azil. Dacă ar fi vorba de populaţia unei ţări, cifra de 59,5 milioane ar reprezenta a 24-a cea mai populată ţară din lume.

Raportul UNHCR arată că, în tot mai multe regiuni, numărul de refugiaţi şi persoane strămutate intern este în creştere. În ultimii cinci ani au izbucnit sau s-au reactivat cel puţin 15 conflicte: opt în Africa (Coasta de Fildeş, Republica Centrafricană, Libia, Mali, partea de nord-est a Nigeriei, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud şi, anul acesta, Burundi); trei în Orientul Mijlociu (Siria, Irak şi Yemen); unul în Europa (Ucraina) şi trei în Asia (Kîrgîzstan şi în mai multe regiuni ale Myanmarului şi ale Pakistanului). Câteva dintre aceste crize au fost soluţionate, în timp ce majoritatea încă generează noi persoane strămutate.

În 2014, numai 126.800 de refugiaţi au putut reveni acasă, în ţara de origine, cifra menţionată reprezentând cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 31 de ani.

Pe de altă parte, conflictele şi instabilitatea care durează de zeci de ani, din Afganistan, Somalia şi alte regiuni ale lumii înseamnă că milioane de oameni din aceste zone rămân tot pe drumuri sau - o situaţie din ce în ce mai des întâlnită - rămân ani de zile la marginea societăţii, confruntându-se cu insecuritatea paralizantă a statutului de persoane strămutate sau refugiaţi pe termen lung. Una dintre cele mai recente şi extrem de vizibile consecinţe ale conflictelor mondiale şi ale suferinţelor teribile pe care acestea le cauzează este şi creşterea dramatică a numărului de refugiaţi aflaţi în căutarea unui loc sigur în care să trăiască şi pentru care sunt dispuşi să se aventureze în călătorii periculoase pe mare, inclusiv pe Marea Mediterană, în Golful Aden şi Marea Roşie, precum şi Asia de Sud-Est.

Conflictul din Ucraina, numărul record de 219.000 de traversări ale Mării Mediterane şi numărul mare de refugiaţi sirieni din Turcia - care a devenit, în 2014, ţara care găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi din lume, cu 1,59 milioane de refugiaţi sirieni la finele anului - au captat din ce în ce mai mult atenţia publicului, cu reacţii atât pozitive, cât şi negative, în legătură cu gestionarea problemei refugiaţilor. În UE, cel mai mare volum de cereri de azil s-a înregistrat în Germania şi Suedia. Per ansamblu, cifrele aferente fenomenului strămutării forţate din Europa s-au ridicat la 6,7 milioane la finele anului, comparativ cu 4,4 milioane la finele anului 2013, majoritatea persoanelor cuprinse în această statistică fiind reprezentată de cetăţenii sirieni din Turcia şi cei ucraineni din Federaţia Rusă.

Publicat în Mapamond

Să ne imaginăm că ne aflăm în anul 2100. Pe planeta noastră trăiesc 11,2 miliarde de oameni, cei mai mulţi în mega-oraşe. Capitala chineză ar avea o întindere mult mai mare decât în prezent, fiind complet cufundată în smog. În Lagos, în Nigeria, ţi-ar trebui câteva zile să străbaţi, prin traficul infernal, oraşul de la un capăt la altul. Cartiere întregi ar fi confruntate cu sărăcie, foamete, violenţe şi epidemii. Cine se dă jos din maşină se află în pericol de moarte. Un adevărat scenariu al groazei.

 

Săracii, şi mai săraci?

 

Populaţia creşte mai ales în ţările aflate în curs de dezvoltare, acolo unde şi astăzi oamenii abia dacă au strictul necesar traiului de zi cu zi, constată Ute Stallmeister, de la fundaţia Populaţia Globală din Hanovra, avertizând: "Există pericolul ca sărăcia şi foametea să ia în continuare amploare".

Dar astfel de scenarii terifiante nu trebuie să devină neapărat realitate, e de părere Gerhard Heilig, până în 2013 responsabil, în cadrul ONU, pentru prognozele privind populaţia mondială. "Creşterea populaţiei, spune el, ar putea avea şi efecte pozitive asupra creşterii economice". Dar numai în anumite condiţii.

 

Tinerii - fără loc de muncă, fără perspective?

 

O condiţie ar fi existenţa unui sistem economic funcţional, care să nu fie măcinat de corupţie. Apoi ar mai fi nevoie de oameni tineri. Situaţia ideală, explică Heilig, ar fi ca marea majoritate a populaţiei să fie încă aptă de muncă. În Africa este aşa. "Dacă tinerii vor fi bine pregătiţi profesional şi se vor crea locuri de muncă, atunci economia va creşte", conchide expertul.

Şi Ute Stallmeister vorbeşte de un important potenţial în ţările cu dezvoltare rapidă. Dar şi ea enumeră câteva condiţii: ca aceşti tineri să beneficieze de sănătate, de educaţie şi de un loc de muncă decent.

 

Oraşele - aglomerate, gălăgioase şi poluate?

 

Odată cu creşterea populaţiei, continuă şi procesul de urbanizare. Gerhard Heilig avertizează că va spori şi numărul locuitorilor din ghetouri, dacă guvernele nu investesc în infrastructură, aprovizionarea cu apă potabilă şi sisteme de canalizare. Dacă nu se întâmplă toate acestea, oamenii vor trăi în condiţii dezastruoase.

Dar şi urbanizarea poate avea efecte pozitive. Aprovizionarea populaţiei poate fi în regiuni dens populate mai eficientă, tot astfel şi serviciile medicale ar fi mai aproape de cei care le necesită.

 

Epidemiile, un pericol?

 

Acolo unde populaţia e densă, este ameninţată sănătatea oamenilor. Epidemiile se pot răspândi mai iute. De aceea, spune Stallmeister, trebuie investit mai mult în elaborarea de vaccinuri, pentru a împiedica din start răspândirea bolilor. În general ar trebui îmbunătăţit sistemul medical. Ţările slab dezvoltate, de pildă, duc lipsă de personal bine calificat.

Pe de altă parte, înmulţirea epidemiilor ar putea curma viaţa mai multor oameni - o evoluţie pe care nu şi-o doreşte nimeni.

 

Refugiaţii, mânaţi de sărăcie şi război

 

Actuala criză a refugiaţilor este generată, cu precădere, de războaie, violenţe şi de o proastă guvernare, subliniază Heilig. "Nu creşterea populaţiei reprezintă cauza creşterii numărului de refugiaţi". Potrivit mai multor studii, există însă o legătură între creşterea populaţiei şi amplificarea conflictelor armate. Diminuarea resursele ar putea duce la înmulţirea confruntărilor violente.

 

Distrugerea mediului?

 

Cu cât trăiesc mai mulţi oameni pe pământ, cu atât mai mult consumă aceştia din resursele existente. Ute Stallmeister atrage atenţia că e foarte important cum se gestionează aceste resurse: "Dacă toţi oamenii ar trăi aşa cum trăim noi în Germania sau cum se trăieşte în SUA, atunci deja de pe acum am avea mari probleme. Dacă învăţăm ceva din toate acestea, atunci şi în anul 2100 oamenii ar putea trăi fericiţi pe pământ".

Publicat în Mapamond

România este beneficiara uneia dintre cele mai mari sume alocate luni de Comisia Europeană până în 2020 pentru a ajuta 19 ţări să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor şi securitatea frontierelor, ţara noastră urmând să beneficieze de suma de 98,4 milioane de euro, nici a cincea parte din ce primesc Italia şi Spania, dar mai mult decât Ungaria şi Bulgaria, relatează AFP.

Italia va primi ajutorul cel mai mare — 560 milioane de euro, urmată de Spania (521,8 milioane de euro) şi Grecia, cu o alocare de 473 de milioane de euro.

Primele plăţi, menite să finanţeze proiecte concrete prezentate de fiecare din ţările beneficiare, ar urma să intervină rapid, a declarat o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar.

Singura ţară care va primi mai mult decât România dintre cele 19 — în afara primelor trei — este Suedia, cu o alocare de 154 de milioane de euro.

România va beneficia de o alocare de 98,4 milioane de euro, Bulgaria va primi 72,7 milioane de euro, iar Ungaria — 61,4 milioane de euro.

Două dintre statele insulare cele mai afectate de afluxul de refugiaţi — Cipru şi Malta — ar urma să beneficieze de 74 de milioane de euro şi respectiv 74,6 milioane de euro.

Austria (26,5 milioane), Estonia (35,2), Finlanda (52,9), Irlanda (9,2), Lituania (17,2), Luxemburg (7,5), Polonia (69,3), Portugalia (38,6), Slovacia (13) şi Slovenia (41) sunt celelalte beneficiare ale acestor finanţări.

Finanţările provin de la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF) şi de la Fondul pentru securitate internă (FSI), dotate cu un buget total de 7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Publicat în National