150 de ucraineni din categoria persoanelor vulnerabile (vârstnici, persoane cu dizabilităţi şi mame singure) refugiaţi la Galaţi şi Brăila au petrecut, pe 16 decembrie, Crăciunul în avans, alături de Fundaţia Inimă de Copil.
"Oaspeţii au avut parte de un program interpretat de copii ucraineni, unii dintre ei fiind copiii sau nepoţii celor prezenţi în sală. Micuţii refugiaţi au pregătit o frumoasă scenetă şi au cântat colinde. Nici seniorii ucraineni nu au stat deoparte şi au fredonat colindele alături de copii. Chiar dacă este vorba despre un Crăciun total diferit de sărbătorile de acasă, vârstnicii ucraineni s-au simţit excelent şi, pentru câteva ore, au încercat să uite că sărbătorile de anul acesta îi găsesc într-o ţară străină, departe de propriul cămin. Aceasta a şi urmărit organizaţia: în zilele de sărbători care vor urma, fiecare reamintire a acestui eveniment de comunitate să le aducă bucurie şi alinare", transmite fundaţia.
Andrei, refugiat ucrainean: „Mulţumim organizatorilor, sponsorilor, tuturor celor care ne ajută. Noi, ucrainenii, simţim căldura şi grija pe care poporul român ni le poartă. Ne rugăm astăzi la Dumnezeu să îi binecuvânteze pe cei care, în acest vremuri dificile, ne oferă o mână de ajutor. E un lucru extrem de valoros”.
Valentina, refugiată ucraineană: „Mă bucur să fiu prezentă la această sărbătoare, e o atmosferă în care putem să ne simţim bine, să uităm de probleme. Suntem impresionaţi de spectacolul copiilor şi de aceea avem speranţă pentru viitor”.
Daniela Kaufusi, coordonator proiecte refugiaţi, Fundaţia Inimă de Copil: „Am vrut ca, în preajma sărbătorilor, aceşti oameni să nu se simtă singuri. Au primit o masă, cadouri şi s-au bucurat de colinde, ne-am străduit ca sărbătoarea să fie cât mai aproape de spiritul sărbătorilor de acasă”.
Cei 150 de participanţi au primit cadouri la finalul evenimentului. Evenimentul a fost posibil datorită suportului financiar oferit Fundaţiei Inimă de Copil de către FONSS (Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale) din fonduri UNHCR, Good Neighbors Coreea, dar şi datorita fondurilor oferite de alţi donatori privaţi ai organizaţiei.
Alături de proiectele destinate copiilor români aflate în dificultate în care Fundaţia Inimă de Copil este implicată de peste 26 de ani, împliniţi în acest decembrie, în cele 10 luni de la declanşarea războiului din Ucraina, organizaţia a ajutat peste 5.800 de persoane prin colaborarea cu alte instituţii locale şi prin cele doua Centre de resurse şi suport pentru refugiaţi din Galaţi şi Brăila pe care le gestionează, se arată într-un comunicat al fundaţiei.

Publicat în Comunitate

Numărul refugiaţilor proveniţi din Ucraina care au ajuns în alte ţări din Europa ca urmare a invaziei ruse, declanşată în urmă cu mai bine de jumătate de an, a depăşit şapte milioane, potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite EFE.
Dintre aceştia, 2,4 milioane se află în Rusia şi 1,3 milioane în Polonia, în timp ce alte comunităţi importante de refugiaţi au ajuns în ţări vecine Ucrainei, precum Republica Moldova (90.500 de refugiaţi), Slovacia (90.600 de refugiaţi) sau România (86.000 de refugiaţi). În restul Europei, ţările care găzduiesc un număr mare de refugiaţi din Ucraina sunt Germania (670.000 de refugiaţi), Republica Cehă (423.000 de refugiaţi), Italia (151.000 de refugiaţi) şi Spania (139.000 de refugiaţi).
De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, UNHCR a consemnat 11,9 milioane de ieşiri din Ucraina, dar şi 5,3 milioane călătorii de întoarcere a cetăţenilor ucraineni în ţara lor.
În prezent, exodul ucrainean depăşeşte alte afluxuri de acest fel. Spre exemplu, 6,8 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara începând din 2014 din cauza crizei politice şi economice, iar 6,7 milioane de sirieni au fugit din calea războiului civil după mai bine de un deceniu de violenţe.
Celor şapte milioane de refugiaţi li se adaugă alte 6,9 de milioane de persoane strămutate în interiorul graniţelor Ucrainei din cauza conflictului, potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Majoritatea refugiaţilor ucraineni din Ungaria sunt dornici să părăsească această ţară, al cărei lider naţionalist este o excepţie în UE prin poziţia sa neutră faţă de război, conform unui articol publicat de AFP pe platforma media EDNH la 23 mai.
"Îmi place atât de mult Ungaria... dar am văzut şi cum gândeşte guvernul ungar despre noi", a declarat pentru AFP o refugiată, Kristina Novytska, la The Workshop, un adăpost pentru refugiaţi condus de un locuitor din Budapesta.
Creatoarea de modă în vârstă de 39 de ani a fugit din Kiev împreună cu fiica ei de doi ani imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, iar acum vrea să caute de lucru într-o ţară unde se vorbeşte limba engleză.
În ciuda afirmaţiilor guvernului ungar, care susţine că a oferit asistenţă pentru sute de mii de refugiaţi, se estimează că doar 10-20% dintre ucraineni rămân mai mult de câteva zile, potrivit organizaţiilor umanitare.
Organizaţiile de ajutorare spun că reţelele personale din străinătate, limba şi perspectivele de angajare sunt esenţiale în decizia refugiaţilor de a alege unde să meargă.
Dar poziţia neutră a premierului naţionalist Viktor Orban în legătură cu războiul, precum şi măsurile sale de desfiinţare a sistemului de sprijinire a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor sunt factori de presiune suplimentari.

- "Inconfortabil" -

"Este ca şi cum guvernul ar dori ca refugiaţii, în general, să evite Ungaria", a declarat Viktoria Horvath de la Migration Aid, care administrează un birou în cadrul centrului de asistenţă BOK din Budapesta, administrat de guvern.
În marile centre, zecile de angajaţi voluntari depăşesc cu mult numărul refugiaţilor.
Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite estimează că peste 620.000 de refugiaţi ucraineni au trecut în Ungaria de la invazia din 24 februarie.
Însă, potrivit datelor oficiale ungare, doar aproximativ 20.000 de persoane au solicitat "protecţie temporară", care le oferă acces la sistemele locale de sănătate şi de asigurări sociale.
În zilele de după invazie, Orban a descris Ungaria ca fiind "un bun prieten al Ucrainei" şi a declarat că guvernul său îi va ajuta pe ucraineni - contrar poziţiei sale obişnuite împotriva refugiaţilor, care a făcut ca ţara să respingă solicitanţii de azil, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Africa.
În acelaşi timp, Orban, care a căutat legături strânse cu Vladimir Putin în ultimii ani, a evitat să-l numească pe liderul rus ca fiind responsabil pentru război.
Orban a trimis ajutoare Ucrainei, dar a refuzat să trimită arme, spunând că acest lucru ar putea atrage Ungaria în conflict.
Se crede că această abordare "stay out" i-a adus al patrulea mandat consecutiv în funcţie, obţinând o nouă victorie convingătoare luna trecută.
Poziţia sa nu i-a adus laude în rândul conducerii de la Kiev.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis lui Orban, într-un mesaj video din martie, că "odată pentru totdeauna, ar trebui să decizi cu cine eşti".
În timpul discursului său de victorie în ziua alegerilor din 3 aprilie, Orban l-a numit pe Zelenski un adversar, ceea ce a fost întâmpinat cu urale de către susţinătorii săi.
Cel mai recent, Orban a declarat că nu ar putea susţine un embargo petrolier al UE, invocând dependenţa Ungariei de importurile ruseşti.
''Ucrainenii se simt inconfortabil aici", spune Ania Elina, o profesoară de dans şi coregrafie din Kiev care a sosit în Ungaria la începutul lunii martie.
"Problema este că Orban este pro-rus şi toată lumea dintre refugiaţi continuă să vorbească despre asta", a adăugat tânăra de 25 de ani, al cărui frate a lucrat în Ungaria timp de trei ani, dar care acum vrea şi el să plece.

- Sistemul de azil "demolat" -

O parte din această animozitate îşi are rădăcinile în istoria recentă a celor două ţări.
În ultimii ani, Budapesta s-a plâns de ceea ce consideră a fi o discriminare a unei mari minorităţi maghiare din vestul Ucrainei, care o descurajează să-şi vorbească limba.
De la invazie, relatările pro-ruseşti care relativizează agresiunea Moscovei au fost, de asemenea, proeminente în mass-media publică ungară, puternic pro-Orban.
"Sunt milioane de oameni (în Ungaria) care se uită la canalele de televiziune sau citesc ştiri care urmează de fapt linia Kremlinului", a declarat pentru AFP Patrik Szicherle, un analist.
Într-un sondaj realizat luna trecută, compania de cercetare de piaţă Ipsos a constatat că 67% dintre unguri sunt de acord că "problemele Ucrainei nu sunt treaba noastră şi că nu ar trebui să ne amestecăm".
Procentul a fost unul dintre cele mai ridicate din cele 27 de ţări intervievate şi cu mult peste media de 39%.
Spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, aflate în apropiere, în Ungaria nu au avut loc mitinguri mari de solidaritate împotriva invaziei Rusiei.
Problema pentru refugiaţii ucraineni este, de asemenea, instituţională.
Ungaria şi-a "demolat" sistemul de azil în ultimii ani, ceea ce îngreunează integrarea ucrainenilor, potrivit lui Aniko Bakonyi de la Comitetul Helsinki din Ungaria, un grup pentru drepturile refugiaţilor.
Din 2015, au fost construite garduri la graniţele sudice ale Ungariei, iar taberele de refugiaţi au fost închise.
De asemenea, poliţia este obligată prin lege să "respingă" fizic migranţii peste graniţe, în timp ce, din 2020, solicitanţii de azil pot depune cererile doar la ambasadele din străinătate.
"Deschiderea frontierei cu Ucraina şi ajutorul umanitar este calea corectă, dar refugiaţii trebuie să vadă o perspectivă şi un sistem holistic de servicii pentru a se integra într-un nou cămin", a spus Bakonyi. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Guvernul a aprobat scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare de urgenţă a sute de saltele, pături, saci de dormit, cearşafuri şi perne pentru ajutorarea refugiaţilor din judeţele Galaţi, Neamţ, Vaslui, Bucureşti şi alte judeţe. Produsele, în valoare de 1,5 milioane de lei, au fost alocate prefecturilor.
„Guvernul a aprobat hotărârea privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea lor ca ajutoare umanitare interne de urgenţă cu titlu gratuit Instituţiei Prefectului din municipiul Bucureşti şi din judeţele Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei Executivului.
„Toate aceste produse sunt necesare pentru a pregăti şi dota taberele mobile care să poată fi folosite în adăpostirea refugiaţilor din Ucraina. Valoarea totală a acestor forme de sprijin se ridică la 1,5 milioane lei fără TVA”, a precizat Cărbunaru.
Pentru Galaţi, au fost scose următoarele produse: 500 de saltele de pat, 500 de paturi, 500 de pături, 1.000 de cearşafuri de pat, 500 de perne, 1.000 de feţe de perne şi 500 de saci de dormit, în valoare totală de peste 470.000 lei.
După încetarea conflictului din Ucraina, produsele preluate, după dezinfectare sau decontaminare, rămân la dispoziţia Instituţiei Prefectului şi urmează a fi folosite pentru protecţia populaţiei afectate, în cazul apariţiei altor situaţii de urgenţă pe raza judeţelui ori în proximitatea acestora, cu menţinerea destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat.

Publicat în Eveniment

Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi informează că în ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi au intrat 610 cetăţeni ucrainieni (405 prin PTF Galaţi rutier şi 205 prin PTF Oancea). Nici o persoană nu a solicitat azil.
Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt disponibile 269 locuri. Număr locuri ocupate de solicitanţii de azil din Ucraina: 0.
În ultimele 24 de ore, structurile teritoriale ale IGI Galaţi au eliberat 30 de premise de protecţie temporară pentru cetăţenii ucraineni.
Locurile de cazare din judeţul Galaţi pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit:
- în cadrul taberei mobile amplasate pe stadionul Dunărea 402 locuri, toate libere;
- în cadrul blocului M11 pus la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi 116 locuri ocupate;
- în cadrul Bazei Siderurgistul in sălile de sport 150 locuri, din care 33 ocupate;
- în Centrul social comunitar Şendreni 30 de locuri, toate libere;
- în cadrul căminelor studenţeşti aparţinând Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi 592 de locuri, din care 240 ocupate;
- în cadrul internatelor şi sălilor de sport aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţul Galaţi 407 locuri, din care 53 ocupate;
- în cadrul pensiunilor şi ONG-urilor din judeţul Galaţi care şi-au exprimat disponibilitatea de a caza refugiaţi 477 de locuri, din care 125 ocupate.
Menţionăm că cifrele de mai sus sunt în dinamică şi diferă de la o oră la alta, persoanele cazate fiind în tranzit pe raza judeţului Galaţi.

Publicat în Comunitate

Primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a făcut declaraţii despre cum s-au raportat refugiaţii ucraineni la primirea pe care au avut-o în Galaţi. Edilul a fost invitat la emisiunea ”La Sud prin Sud-Est“, la DC News, unde a vorbit despre raportarea refugiaţilor ucraineni la modul de primire al autorităţilor gălăţene.

„Nu cred că e cineva care să nu fi făcut ce trebuie, dincolo de micile inadvertenţe, pentru că vorbim de un flux de mii de oameni care au intrat în Galaţi şi pe care a trebuit să-i manageriem cu mâncare, cazare şi toate celelalte produse, toţi actorii locali şi-au făcut treaba foarte bine, ba mai mult, ca şi amuzament, dacă e ceva de râs în situaţia aceasta, să ştiţi că au fost o parte din refugiaţi care au fost transferaţi către alte municipalităţi sau alte oraşe şi, o dată ce au ajuns acolo, şi-au dorit să vină înapoi la Galaţi. Am avut autocare întregi care au spus: Nu, domn’le, haideţi până la urmă înapoi la Galaţi, că e mai bine acolo. Asta înseamnă că noi ne-am făcut treaba bine, sau ceea ce am pus la dispoziţie, am pus la dispoziţie organizat şi a fost de bună calitate“, a spus Ionuţ Pucheanu, în emisiunea ”La Sud prin Sud-Est”.

Publicat în Eveniment

Printre priorităţile pe care echipele Salvaţi Copiii România le-au identificat la punctele de frontieră şi în centrele de refugiaţi se numără nevoia de informaţii concise şi de asistenţă socială, sub toate formele: umanitară, juridică, psiho-emoţională, mai ales în cazurile vulnerabile, un capitol aparte fiind acela al copiilor care intră neînsoţiţi pe teritoriul României. Cele mai multe persoane care se refugiază din Ucraina în România, fugind din calea unui război care afectează întreaga ţară, sunt femei şi copii.
"Iuri a ajuns singur la frontiera cu România, venind din regiunea Odessei. Părinţii lui au fost, amândoi, ucişi în aceeaşi zi în războiul din Ucraina. Iuri ştie ce s-a întâmplat şi a putut să povestească. Toţi copiii care ajung neînsoţiţi la punctele de frontieră dintre Ucraina şi România beneficiază de protecţie umanitară", transmit reprezentanţii Salvaţi Copiii România.
Cazul lui Iuri, intrat ulterior în grija unui centru de plasament din România, nu este singular. După ce a primit asistenţă umanitară imediată de la echipa Salvaţi Copiii aflată în Vama Isaccea, Iuri a intrat în sistemul de protecţie şi îngrijire pentru copiii care au intrat neînsoţiţi în România. Copiii neînsoţiţi sunt acei copii care intră pe teritoriul României fără părinţi sau alţi reprezentanţi legali. Ei pot intra în România singuri sau alături de o rudă adultă sau de o persoană care are grijă de ei şi în oricare dintre cazuri beneficiază de protecţie.

Publicat în Regional

O familie cu 9 copii din Ucraina a fugit de ororile războiului şi a găsit după două zile de mers, fără mâncare, adăpost şi îngrijire la Isaccea, în spaţiile special amenajate de Organizaţia Salvaţii Copiii România. "Mama a reuşit să plece cu toţi cei nouă copii ai săi cu care locuia, alături de tatăl acestora, în Kiev, după zile lungi de frământări interioare. Cel mai mic membru al familiei are 10 luni. Nu voiau să plece din casa lor şi au sperat până în ultimul moment că bombardamentele vor înceta. Au ajuns la Isaccea după două zile de mers, fără să fi mâncat nimic. Au fost preluaţi în spaţiile special amenajate de Salvaţi Copiii în vama Isaccea, acolo unde au primit asistenţă şi servicii umanitare", transmit reprezentanţii Salvaţi Copiii.
Aproape 4.000 de copii din Ucraina, cei mai mulţi însoţiţi doar de mame, au ajuns la Isaccea şi primesc ajutor de la Organizaţie. "Un număr de 3.736 de copii din Ucraina, cel mai adesea însoţiţi doar de mame, au primit asistenţă umanitară la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, unde organizaţia Salvaţi Copiii România a creat un spaţiu special pentru mame şi copii, astfel încât aceştia să poată fi îngrijiţi corespunzător. În total, 6.441 de beneficiari, mame şi copii, au primit sprijin umanitar din partea echipei Salvaţi Copiii, iar nevoia de ajutor va creşte considerabil în perioada următoare", menţionează Salvaţi Copiii România.

Publicat în Regional

În contextul nefericitelor întâmplări din Ucraina, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Galaţi, vine în sprijinul refugiaţilor ucraineni prin o serie de proiecte de suflet, în colaborare cu mai mulţi parteneri.
"„Ora de limbă română pentru ucraineni” este un proiect pe care îl realizăm în parteneriat cu Asociaţia Femeilor Profesioniste, sub îndrumarea dnei prof. Emilia Pleşa. Astăzi, 23.03.2022, a avut loc prima întâlnire din cadrul acestui proiect. Mame şi copii, majoritatea membri ai unui club de hochei din Ucraina, însoţiţi de antrenorul de hochei, Evgheni Pisarenko, au fost iniţiaţi în bazele Limbii Române de către dna. lector Ludmila Iepuraş.
Cu timiditate, dar şi cu sentimentul aproape palpabil de teamă şi dezrădăcinare, atât cei mici cât şi mamele lor au fost deschişi şi receptivi la explicaţiile dnei lector şi au plecat de la Bibliotecă repetând zâmbind cuvinte în limba română precum: apă, aer, broască, baloane, balenă.
Orele de limbă română se vor desfăşura în fiecare luni şi miercuri, de la ora 13.00, în Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii şi aşteptăm un număr cât mai mare de participanţi ucraineni, interesaţi să descopere limba română.
În parteneriat cu Fundaţia „Inimă de Copil”, am lansat proiectul „Ucraina uneşte inimi”, prin intermediul căruia demarăm o colectă de cărţi şi instrumente de colorat, mandale, blocuri de desen, prin care dorim să înveselim, atât cât ne stă în putinţă, copilăria micuţilor ucraineni. Colecta se realizează la sediul Bibliotecii, pe strada Mihai Bravu nr. 16; la filiale: Filiala nr. 1 „Costache Negri” din Tiglina 1 (lângă Orăşelul Copiilor – în incinta Clubului Liberty), Filiala nr. 2 „Paul Păltănea” în Micro 40 (în incinta Liceului Metalurgic), dar şi la Centrul de Zi al Fundaţiei „Inimă de Copil”.
Pentru un plus de confort şi linişte, pe lângă aceste proiecte, Biblioteca (sediul central şi filiale) pune gratuit la dispoziţia acestor persoane, aflate într-un moment trist şi nefericit din viaţa lor, spaţii în care pot face diferite activităţi educative, calculatoare pe care le pot folosi pentru şcoala online şi nu numai, xerox şi imprimare gratuită, vizionare de filme şi desene animate 3D, dar şi consultarea, la Sala de Lectură, a unor dicţionare şi cărţi scrise în limba ucraineană, din colecţiile Bibliotecii", transmit reprezentanţii Bibliotecii.

Costel Fotea: Felicit bibliotecarii gălăţeni!

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, felicită bibliotecarii gălăţeni pentru iniţiativă.
"Începând din această săptămână, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, în parteneriat cu Asociaţia Femeilor Profesioniste, găzduieşte cursuri de limba română pentru copiii ucraineni şi părinţii acestora.
Prima lecţie a avut loc chiar astăzi, la aceasta participând peste 20 de copii şi părinţi.
Tot de astăzi, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” şi Fundaţia „Inimă de Copil” au demarat o colectă de cărţi de colorat, carioci, creioane, blocuri de desen şi mandale de colorat pentru micuţii refugiaţi, care vor primi şi planşe didactice cu expresii uzuale şi cuvinte în limbile română şi ucraineană.
Totodată, instituţia este pregătită să ofere şi alte tipuri de servicii pentru refugiaţi, de la accesarea gratuită a internetului, imprimarea, scanarea şi copierea de documente, vizionarea de filme şi studierea dicţionarelor ucraineano-române sau a unor cărţi scrise în limba ucraineană pe care biblioteca le deţine în colecţiile sale.
Felicit bibliotecarii gălăţeni, ce îi aşteaptă cu inima deschisă şi dornici să-i ajute pe toţi refugiaţii ucraineni nevoiţi să fugă din calea acestui război nedrept", a spus Costel Fotea.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în străinătate a ajuns la aproape 3.557.000, a transmis marţi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), potrivit Reuters.
'Acesta este un alt prag tragic pentru poporul Ucrainei şi a fost atins în ceva mai puţin de o lună', a declarat purtătorul de cuvânt al agenţiei, Matthew Saltmarsh, într-un briefing de presă.
Din totalul de 3.556.924 de refugiaţi, mai mult de 2 milioane au trecut graniţa în Polonia.
De asemenea, 6,5 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele şi au găsit refugiu în interiorul Ucrainei.
'Aceasta înseamnă aproape un sfert din întreaga populaţie. Viteza şi amploarea acestui exod sunt fără precedent în vremurile recente', a subliniat purtătorul de cuvânt.
La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a indicat marţi că în jur de 500.000 de refugiaţi din Ucraina sunt afectaţi de tulburări de sănătate mintală şi au nevoie de sprijin, iar 30.000 au probleme severe.
Refugiaţii care sosesc în Polonia suferă de o serie de probleme de sănătate, precum diaree şi deshidratare, dar în principal au nevoie de asistenţă din cauza traumelor psihice, a afirmat Paloma Cuchi, reprezentanta OMS în Polonia, într-un briefing de presă la Geneva. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 7