Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău, transmite miercuri Radio Europa Liberă Moldova, care citează EUobserver.
Potrivit sursei, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un "radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol', pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.
Restul banilor vor fi cheltuiţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi camionete, stivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare şi antipiraterie informatică.
Banii urmează să provină din programul Facilităţii Europene pentru Pace (European Peace Facility), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este destinată Ucrainei.
Achiziţiile pentru Republica Moldova vor fi gestionate de sucursala de achiziţii militare a Estoniei - Centrul estonian pentru investiţii în domeniul apărării.
Republica Moldova intenţionează, de asemenea, să achiziţioneze "un sistem radar de supraveghere aeriană, în completarea radarului propus în cadrul măsurilor de asistenţă ale UE'', adaugă EUobserver.
Pe 6 martie, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi liderul partidului de guvernământ (PAS), Igor Grosu, a declarat într-un interviu că autorităţile moldoveneşti au solicitat UE sisteme de apărare antiaeriană, prin intermediul programului Facilităţii Europene pentru Pace.
"Autorităţile europene şi-au exprimat disponibilitatea'', a spus Grosu, adăugând că "decizia este încă în curs de analiză'.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova şi fragmente de rachete au căzut în câteva localităţi din nordul republicii, la graniţa cu Ucraina. (sursa Agerpres)

"În cauza mediatizată prin comunicatele 42/VIII/3 din 17 ianuarie 2023 şi 44/VIII/3 din 18 ianuarie 2023, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a 27 de persoane, 13 lucrători vamali şi 14 agenţi ai poliţiei de frontieră care la data faptelor îşi desfăşurau activitatea în  birourile vamale şi punctele de frontieră din localităţile Albiţa, Oancea, Sculeni, Stânca-Costeşti, Iaşi şi Borş, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea unor infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă, comise în formă simplă şi continuată", potrivit unui comunicat al DNA.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt: "În perioada 01 iulie 2021 - 12 septembrie 2022, inculpaţii menţionaţi mai sus, în calitate de lucrători vamali şi poliţişti de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins şi primit sume de bani cuprinse între 20 şi 250 euro, de la persoane care efectuau activităţi de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în ţări ale Uniunii Europene şi invers.
În schimbul banilor primiţi cu titlu de mită, inculpaţii şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor şi/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la transportul anumitor cantităţi de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de şedere în Uniunea Europeană de către cetăţeni extra-comunitari.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vaslui, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.
Anterior, la data de 27 februarie 2023, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu un inculpat, la data faptei lucrător vamal în cadrul Direcţiei Regionale Vamale Galaţi - Biroul Vamal de Frontieră Oancea, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
În prezenţa apărătorului ales, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 (trei) ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Activităţile descrise au fost desfăşurate în cadrul unei acţiuni în coordonare cu autorităţi judiciare din Republica Moldova, beneficiind de sprijinul Eurojust (agenţie a Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală). De asemenea, procurorii anticorupţie au mai beneficiat de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a IGPR - Direcţia de Operaţiuni Speciale.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Menţionăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019", se arată în comunicatul citat.

Clienţii Companiei Naţionale Poşta Română şi cei ai Poştei Moldova care fac comenzi prin EMS (Express Mail Service) vor plăti tarife mai mici decât până acum. Acest beneficiu este rezultatul acordului bilateral privind schimbul de trimiteri EMS, semnat de cele două administraţii poştale şi intrat în vigoare de la data de 1 martie.
Prin avantajele pe care le oferă, acordul bilateral deschide, astfel, o nouă piaţă pentru antreprenorii care vând prin intermediul platformelor de e-Commerce, atât din România, cât şi din Republica Moldova.
Primul mare atu, atât pentru spaţiile e-Commerce, cât şi pentru comercianţi, în general, este legat de costurile mai mici. Astfel, cel mai ieftin colet trimis de un client din România în Republica Moldova, prin EMS, va costa 73 de lei, comparativ cu tariful de până acum calculat la aceeaşi categorie de mărfuri, de 132 lei; ceea ce reprezintă o scădere a tarifului cu 45%. Vorbim, în acest caz, de coletul care cântăreşte 500 de grame.
Un alt beneficiu este cel al reducerii timpilor de livrare între cele două ţări. Astfel, în loc de 7 zile, durata maximă de livrare de până acum prin EMS, trimiterile din România - mărfuri sau documente - vor ajunge la destinatar, în Republica Moldova, în 3 sau 4 zile.
„Acordul bilateral încheiat cu partenerii noştri din Moldova urmează linia internaţionalizării Companiei, prevăzută în Memorandumul privind strategia de dezvoltare a Poştei Române, aprobat de Guvern în aprilie 2022. Prin intermediul acestuia, oferim, printre altele, oportunităţi de creştere semnificativă atât a volumelor actuale, cât şi pentru dezvoltarea comerţului electronic între ambele ţări”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română.
„Împreună cu Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei vom livra, astfel, un serviciu integrat prin EMS, prin intermediul căruia ne adresăm unui public larg: atât platformelor de e-Commerce, antreprenorilor sau băncilor româneşti cu clienţi peste Prut, cât şi clienţilor persoane fizice care doresc să vândă sau să cumpere din şi în Republica Moldova”, a declarat Gabriel Bulumac, directorul Direcţiei Clienţi şi Vânzări din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română, managerul şi "artizanul" acordului bilateral dintre Poşta Română şi cea a Moldovei.
Tot în baza parteneriatului cu Î. S. Poşta Moldovei, tarifele pentru coletele poştale dintre România şi Republica Moldova au scăzut cu 25%, în luna octombrie 2022. Scopul final este echivalarea tuturor tarifelor poştale între cele două ţări.
De asemenea, anul trecut, Compania Naţională Poşta Română a deschis la Chişinău prima sa subsidiară externă, acţiune înscrisă în eforturile proiectului „România - hub logistic”, potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale Poşta Română.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi, reunit în şedinţă ordinară la sfârşitul lunii februarie, a aprobat indicatorii tehnico-economici rezultaţi din devizul general pentru o nouă investiţie majoră în infrastructura rutieră a judeţului Galaţi. Este vorba de construirea unui drum de legătură între viitoarea Variantă Ocolitoare a municipiului Galaţi şi Drumul Expres Galaţi-Brăila. Valoarea estimată a investiţiei este de 547.022.691 de lei fără TVA.

„Este un proiect complex din punct de vedere tehnic, care va face legătura între viitoarea Centură Mare a Galaţiului, cea care pleacă din vama Giurgiuleşti şi trece pe lângă lacul Brateş, şi Drumul Expres Galaţi-Brăila. Practic, uneşte graniţa cu Republica Moldova şi Podul peste Dunăre, astfel încât traficul greu să nu traverseze oraşul sau să încarce fluxul de transport de pe DN2B şi DN25. Acest drum de legătură va avea aproximativ 7 kilometri şi va fi realizat de la zero. Astfel, vor fi patru benzi de circulaţie şi un regim de trafic asemănător drumurilor expres. Vor fi amenajate două subtraversări, cu lungimi de 65 şi 100 de metri, ale drumului naţional ce leagă municipiul Galaţi şi localitatea Şendreni, precum şi un tunel pe sub calea ferată, care va avea o lungime de 90 de metri şi o lăţime de peste 20 de metri. De asemenea, va fi construit un pasaj cu o lungime de 375 de metri peste drumul de acces la halda de zgură. Mai mult, vor fi amenajate şi două noduri rutiere, iar reţelele de utilităţi, vechi de jumătate de secol, vor fi relocate. În plus, vor fi necesare şi exproprieri”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Pentru realizarea acestei investiţii, CJ Galaţi a încheiat un parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR, care va depune spre finanţare acest proiect în cadrul Programului Operaţional de Transport.

Delegaţia Autorităţii Vamale Române a participat vineri, 24 februarie 2023, la Chişinău, la şedinţa Comitetului de coordonare a proiectului „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti” - RMCO/4.3/1, organizată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Acest proiect de infrastructură mare reprezintă unul din proiectele majore de investiţii de importanţă strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere. Implementat de Autoritatea Vamală Română, în parteneriat cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate.

În cadrul întâlnirii de la Chişinău, părţile au prezentat progresele înregistrate în cadrul proiectului şi au agreat etapele următoare necesare finalizării proiectului. „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova va juca un rol important în fluidizarea traficului la frontiera dintre ţara noastră şi Republica Moldova şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru pentru lucrătorii vamali implicaţi în activităţile de control. Mă bucur foarte mult să văd încă o dată deschiderea partenerilor noştri şi buna cooperare a celor două administraţii vamale”, a declarat Bogdan-Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, la finalul şedinţei.

Vladimir Putin a anulat marţi, 21 februarie 2023, un decret din anul 2012 care prevedea, printre altele, soluţionarea problemei transnistrene respectând integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Decizia a venit imediat după discursul de aproape două ore susţinut de Putin despre războiul din Ucraina.
„Rusia va continua să participe la căutarea unor căi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului de neutralitate a Republicii Moldova, prin acordarea unui statut special Transnistriei”, se arată în decretul din 2012 privind măsurile de realizare a cursului extern al Kremlinlui.
Marţi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anulat acest decret sub pretextul că ar fi „învechit”.
„În scopul asigurării intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în contextul modificărilor substanţiale, care au avut loc în relaţiile internaţionale, dispun ca decretul preşedintelui Federaţiei Ruse din 7 mai 2012 privind Măsurile de realizare a cursului politicii externe a Federaţiei Ruse să fie recunoscut drept învechit”, se arată în decretul publicat marţi.
Conform deciziei lui Putin, decretul din 2012 nu mai este valabil de marţi, 21 februarie 2022, transmite deschide.md. Anularea acestui decret survine într-o perioadă de înăsprire a tonului Moscovei la adresa Chişinăului.
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a avertizat că Rusia pregăteşte o lovitură de stat în Republica Moldova.
„Planul Rusiei de a întreprinde acţiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situaţiei şi de subminare a statului au existat şi în toamna anului trecut, dar ele nu şi-au atins obiectivul datorită intervenţiilor prompte ale instituţiilor noastre de securitate şi de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, Poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi a oprit tentativele de violenţă. În toamnă s-a pus accentul pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acţiuni cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară camuflaţi în civili care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici prin acţiuni violente mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, ar urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău”, a declarat preşedinta Republicii Moldova.

UPDATE: Spaţiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis.

..........................................................................................................

Republica Moldova şi-ar fi închis temporar spaţiul aerian, din motive de securitate, până la ora 16:00, scrie publicaţia de la Chişinău, Unimedia.

„Stimaţi pasageri, cei care vă aflaţi în aeroport, la bord sau urmează să zburaţi astăzi, vă rugăm să păstraţi calmul şi să urmăriţi panourile informative din aeroport, online pe www.airmoldova.md şi www.airport.md”, a anunţat şi compania Air Moldova, fără a oferi detalii suplimentare.

Pe pagina Aeroportului Internaţional Chişinău este anunţat că unele curse nu au decolat, iar altele nu au putut ateriza sau nu au mai ajuns la Chişinău, printre acestea aflându-se şi o cursă de la Bucureşti. Cursa Tarom care trebuia să aterizeze la Chişinău la ora 13.45 a fost redirecţionată spre Aeroportul Iaşi, a declarat pentru G4Media Alina Picu, purtătorul de cuvânt al Tarom.

Măsura vine în contextul în care atât preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât şi Maia Sandu au avertizat că ar exista un plan al serviciilor secrete ruse de a distruge Republica Moldova.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat luni că Moscova are un plan de subminare a ţării, „cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civil, care să întreprindă acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici”.

Centrul Republican de Instruire al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Republica Moldova şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Eremia Grigorescu” din judeţul Galaţi, România, au participat la acţiuni comune pentru a spori nivelul de pregătire pentru confruntarea unor eventuale inundaţii în comunităţile de pe ambele maluri ale Prutului.
Activităţile au avut loc în cadrul proiectului comun „Creşterea protecţiei populaţiei în situaţiile de urgenţă cauzate de dezastre naturale în zona transfrontalieră”, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020.
Instruirea factorilor de decizie la nivel local pentru creşterea gradului de conştientizare a pericolului inundaţiilor şi măsuri „hard” realizate în scopul sporirii capacităţii tehnice şi renovării spaţiilor Centrului de instruire din Republica Moldova, precum şi al achiziţionării vehiculului de intervenţie pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Galaţi, România, au fost printre principalele obiective realizate.
Astfel, în cadrul activităţilor proiectului, 20 de factori de decizie locali au fost instruiţi în domeniul managementului riscului de inundaţii. De asemenea, a fost acordat suportul metodologic necesar în planificarea intervenţiilor la nivel local, precum şi în domeniul întreprinderii acţiunilor în diverse situaţii de urgenţă, raportează IGSU.
În timpul exerciţiilor teoretice şi practice, precum şi în timpul exerciţiilor de masă şi teren, participanţii au obţinut atât cunoştinţe, precum şi abilităţi în domeniul managementului riscului de dezastre.
Aceste activităţi s-au desfăşurat în incinta renovată a centrului de formare din satul Răzeni, raionul Ialoveni din Republica Moldova, cu implicarea online a colegilor români, notează ziarulnational.md.

Instituţia Publică Gimnaziul Roşietici din satul Roşietici raionul Floreşti, Republica Moldova, în luna noiembrie, a semnat un Acord de colaborare şi s-a înfrăţit cu două instituţii din România: Şcoala Gimnazială nr.1 comuna Vârlezi şi Şcoala Gimnazială nr.1 comuna Umbrăreşti, din judeţul Galaţi - detalii AICI. "Dar, nu ne oprim aici. Colaborarea noastră continuă şi, recent, la data de 05 decembrie 2022, am semnat Acordul de parteneriat cu Şcoala Gimnazială «Sfântul Gheorghe» comuna Cuca, judeţul Galaţi. Datorită Acordului de parteneriat şi colaborare, instituţiile vor organiza şi desfăşura activităţi comune. Prima întâlnire cu membrii echipei de proiect ai Gimnaziului «Sfântul Gheorghe» comuna Cuca a avut loc la data de 12 decembrie 2022. În cadrul acestei întâlniri virtuale, Instituţia Publică Gimnaziul Roşietici a fost reprezentată de către elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii. La acestă întâlnire au fost prezentaţi membrii echipei de proiect şi s-a stabilit modul de desfăşurare pentru fiecare dintre activităţile proiectului. Au fost stabilite responsabilităţi pentru fiecare dintre membrii echipei, astfel încât să se asigure coordonarea eforturilor instituţiilor participante. S-a coordonat perioada de desfăşurare a proiectului, stabilite activităţile comune din cadrul proiectului. Ne dorim o colaborare eficientă prin schimb de experienţă, bune practici, vizite, relaţii de prietenie. Le mulţumim reprezentanţilor acestor şcoli că au acceptat să ne fie parteneri", spune Victoria Podubnîi, directoarea IP Gimnaziul Roşietici.

Compania Naţională Poşta Română a inaugurat luni, 12 decembrie 2022, la Chişinău prima subsidiară externă. Poşta Română SRL funcţionează în incinta clădirii International Business Centre Skytower, la etajul 5.
Mai precis, Poşta Română SRL continuă parteneriatul comercial cu Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, oferind publicului servicii complementare acesteia, chiar din Chişinău. Pentru început, operatorii de servicii interesaţi de tipar, insert în plicuri şi distribuire din Republica Moldova le pot realiza pe toate, integrat, la Fabrica de Timbre, sucursală a Poştei Române. Totodată, prin prezenţa noastră pe piaţa din Republica Moldova ne dorim să creştem semnificativ volumele actuale şi frecvenţa rutelor poştale dintre cele două ţări.
„Poşta Română a trecut Prutul şi mă bucur să fim astăzi aici, la acest moment simbolic. Este o relaţie cu totul şi cu totul specială şi cred că se încadrează în acest vis pe care îl avem împreună, al spaţiului digital comun”, a declarat, luni, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
„A fost o dezvoltare naturală a Companiei Naţionale Poşta Română către Republica Moldova. În acest fel, aducem lumea mai aproape. Încercăm să creăm acest pod şi în industria noastră, prin care să conectăm şi mai bine cetăţenii din Republica Moldova cu cetăţenii României”, a declarat, luni, Valentin Ştefan, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română.
Deschiderea primei subsidiare externe a Poştei Române la Chişinău se înscrie în eforturile proiectului „România - hub logistic”. Prin acest proiect, printre altele, Poşta Română intenţionează să sprijine integrarea spaţiului geografic al Republicii Moldova în vederea dezvoltării unui nod logistic important în zona Europei de Sud-Est.
Înfiinţarea subsidiarei din Chişinău are ca punct de plecare memorandumul privind strategia de dezvoltare a Poştei Române prin Digitalizare - Automatizare - Robotizare - Tehnologizare (D.A.R.T.), aprobat de către Guvern în aprilie 2022. Prin acest act, Compania şi-a asumat internaţionalizarea, respectiv elaborarea unor strategii pe termen lung pentru a-şi lărgi aria în care activează. Un prim pas către această ţintă a fost îndeplinit luni, potrivit unui comunicat al Poștei Române.

VEZI VIDEO de la inaugurarea subsidiarei Poştei Române la Chişinău, AICI!