Bacterii care conţin gene ce le oferă o rezistenţă naturală antibiotică şi antimicrobială au fost descoperit în Antarctica şi au potenţialul de a se răspândi în afara regiunilor polare, potrivit oamenilor de ştiinţă din Chile, informează Reuters.
Andres Marcoleta, cercetător în cadrul Universităţii din Chile, conducătorul studiului publicat în luna martie în revista Science of the Total Environment, a spus că aceste ''supraputeri'', care au evoluat pentru a rezista la condiţii extreme, sunt conţinute în fragmente ADN mobile care pot fi uşor transferate altor bacterii.
''Ştim că solurile din Peninsula Antarctică, una dintre regiunile polare cele mai afectate de topirea gheţii, găzduieşte o mare varietate de bacterii'', a spus Marcoleta. ''Şi că unele dintre acestea constituie o sursă potenţială de gene ancestrale care conferă rezistenţă la antibiotice''.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Chile au colectat mai multe mostre din Peninsula Antarctică în perioada 2017-2019.
''Merită să ne punem întrebarea dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariţiei bolilor infecţioase'', a spus Marcoleta.
''Într-un scenariu posibil, aceste gene ar putea părăsi acest rezervor şi promova apariţia şi proliferarea bolilor infecţioase''.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că bacteriile Pseudomonas, unul dintre grupurile predominante de bacterii din Peninsula Antarctică, nu sunt patogene, ci pot fi o sursă de ''gene rezistente'', care nu sunt anihilate de dezinfectanţi obişnuiţi cum ar fi cuprul, clorul sau amoniul cuaternar.
Cu toate acestea, celălalt fel de bacterii pe care l-au analizat, Polaromonas, are ''potenţialul de a inactiva antibioticele de tipul beta-lactamice, care sunt esenţiale pentru tratamentul diferitelor infecţii'', a spus Marcoleta. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Infecţiile provocate de bacterii rezistente la multiple antibiotice au fost răspunzătoare în 2019 de peste 1,2 milioane de decese, făcând mai multe victime decât HIV/SIDA sau malaria, conform unui nou raport publicat joi, informează Reuters.
Oficialii din domeniul sănătăţii la nivel mondial au avertizat în repetate rânduri asupra răspândirii crescute a bacteriilor rezistente la medicamente şi a altor microbi din cauza folosirii greşite şi a utilizării în exces a antibioticelor, fapt ce încurajează microorganismele să se transforme în "superbacterii".
Noul raport "Global Research on Antimicrobian Resistance", publicat în The Lancet, a dezvăluit că rezistenţa la antimicrobiene (RAM) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese şi asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 ţări şi teritorii.
"Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial... Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza RAM până în 2050, dar acum ştim sigur că ne aflăm deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut", a declarat Chris Murray, coautor al studiului şi profesor la Universitatea din Washington.
Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în curs de dezvoltare sau dintre medicamentele recent aprobate nu a fost suficient pentru a combate rezistenţa la antimicrobiene.
Cornelius Clancy, profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh, a declarat că una dintre modalităţile de a contracara RAM este abordarea unui nou model de tratament. "Modelul tradiţional de antibiotic pe care l-am avut în ultimele decenii de la penicilină - cred că este epuizat", a precizat specialistul.
Majoritatea deceselor din 2019 au fost cauzate de rezistenţa la medicamente în infecţii la nivelul căilor respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecţii ale fluxului sanguin şi de infecţii intra-abdominale.
Impactul RAM este în prezent cel mai grav în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud, în timp ce în aproximativ unul din cinci cazuri de deces este vorba de copii cu vârste de până la cinci ani.
A existat o disponibilitate limitată a datelor în anumite regiuni - în special în multe ţări cu venituri mici şi medii - ceea ce poate restrânge acurateţea estimărilor studiului.
Clancy a subliniat totodată că, deşi în ultimii doi ani accentul s-a pus pe COVID-19, RAM este o "provocare pe termen lung". (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate