Prima este fosta secție de dermato venerice a Spitalului de Boli Infecțioase, evacuată din 2021 (foto deschidere). Clădirea are 123 de ani și a trecut prin 4 cutremure.

"Este o clădire care din punctul de vedere al expertului trebuia demolată. Are 123 de ani, are crăpături. Da, prezintă risc seismic. Urmează să fie demolată chiar și pentru simplul fapt că nu e bine să fie aici în caz de vreo calamitate", a precizat Angelica Costin, manager, Spitalul de Boli Infecțioase Galați.

La fel este și clădirea fostei centrale și spălătorii a Spitalului TBC (foto jos). Și ea va fi demolată.

Reprezentanții Consiliului Județean, cel care are în grijă aceste spitale, au cerut evaluarea încadrării la risc seismic pentru toate spitalele din județ și pentru aceste două clădiri nu există altă soluție.

Încă două spitale sunt în clase de risc seismic 2 spre 3 și 3, Spitalul Județean Galați și Spitalul Tecuci, dar la unul au început lucrări de reabilitare, în timp ce la celălalt se fac actele procedurale pentru demararea lor.

"Am aprobat în ședința de CJ proiectul pentru demolarea acelor clădiri, în paralel am făcut expertize și la spitalul din Tecuci, după ce l-am preluat am constatat că spitalul ar fi la risc în cazul unui cutremur și atunci am luat decizia să facem o clădire nouă. (...) Este un proiect în curs de implementare pentru consolidarea Spitalului Județean", a precizat Costel Fotea, președinte CJ Galați.

Treisprezece localităţi din judeţul Galaţi au fost incluse pe lista unităţilor administrativ – teritoriale cu prioritate ridicată sau medie pentru a putea obţine finanţare europeană destinată amenajării unor centre de zi pentru copiii expuşi la riscul de separare de familie.
Cea mai sensibilă situaţie este în cinci dintre ele, respectiv comunele Cavadineşti, Jorăşti, Vârlezi, Negrileşti şi Poiana. Acestea figurează pe lista celor 189 de UAT-uri cu prioritate ridicată la acest tip de investiţie.
Ceva mai bine stă situaţia în comunele Munteni, Costache Negri, Nămoloasa, Scânteieşti, Schela, Smârdan, Suceveni şi Valea Mărului, incluse în lista celor 412 UAT-uri cu prioritate medie la acest tip de investiţie.
"Prin noul program, finanţat integral cu fonduri europene, se doreşte creşterea gradului de integrare şi de acces la serviciile sociale şi de inserţie socio-profesională a unor categorii defavorizate.
Conform evaluărilor realizate la nivel naţional, folosite în vederea elaborării Ordinului de Ministru ce vizează acest program, activitatea de prevenire a separării copilului de familie continuă să se desfăşoare în România într-un ritm modest, justificat de cele mai multe ori de lipsa resursei umane calificate de la nivelul primăriilor, lipsa resurselor financiare proprii disponibile pentru a fi alocate activităţii de prevenire sau lipsa interesului autorităţilor pentru acest tip de situaţii.
Din acest motiv, soluţia sesizării Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la nivel judeţean, pentru preluarea copiilor aflaţi în situaţie de risc în sistemul de protecţie specială, rămâne cea mai simplă modalitate de rezolvare a unor astfel de cazuri.
Neavând un sistem de prevenire a separării copilului de familie şi a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de familie, la sfârşitul anului trecut 32 % dintre copii intraţi în sistemul de protecţie specială au ajuns aici ca urmare a situaţiei economice precare a familiei.
Pentru a remedia această situaţie este lansat de luni, 7 noiembrie, un apel de proiecte pentru «Crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie». Bugetul total, de 50,3 milioane de euro, este asigurat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Ordinul ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse pentru aprobarea Ghidului specific a fost deja semnat de doamna ministru Gabriela Firea.
În total, la 1 ianuarie 2022, erau înregistrate în România un număr de 724 de centre de zi, aflate în 344 de localităţi din ţară.
Dintre comune, 93% nu beneficiază de nici un tip de centru de zi, 6% dispun de un singur centru şi 1% au între 2 şi 7 centre pe comună. Dintre cele 992 de comune cu zone marginalizate, doar 8% dispun de un centru de zi.
Centrele de zi din sistemul de protecţie a copilului au ca misiune prevenirea separării copilului de familie, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională etc. pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare etc. pentru părinţi", informează, prin intermediul unui comunicat de presă, Andreea Anamaria Naggar - Secretar de Stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Riscul de a muri din cauza cancerului de prostată este mai mare la bărbații supraponderali, potrivit unui studiu publicat recent, care însă nu stabilește o legătura fiziologică directă între aceste două fenomene, relatează AFP.
Studiul, publicat în revista BMC Medicine, este de o amploare fără precedent în legătură cu acest subiect. Cercetătorii au examinat situația a peste 200.000 de bărbați pornind de la baza de date înființată de Biobank, o organizație care a compilat timp de mai mulți ani date medicale în Regatul Unit.
Oamenii de știință nu s-au bazat însă doar pe aceste date, ci au luat în considerare și principalele studii deja existente privind legăturile dintre excesul de greutate și cancerul de prostată, acoperind în total aproximativ 2,5 milioane de cazuri.
În cele din urmă, cercetătorii au stabilit că riscul de a muri din cauza cancerului de prostată, unul dintre cele mai frecvente în rândul bărbaților, avea într-adevăr legătură cu excesul de greutate, iar acest risc crește cu cât excesul de greutate este mai mare.
Unii cercetători au luat în calcul, de exemplu, ipoteza că grăsimea abdominală este în esență cea care favorizează apariția unei forme grave de cancer de prostată: o grăsime abdominală mai mare ar fi un factor de risc mai crescut decât un exces de greutate distribuit mai uniform.
Studiul dezminte însă această teorie: "Indiferent de locul în care s-ar afla grăsimea, acest lucru nu schimbă prea mult lucrurile", a declarat pentru AFP epidemiologul Aurora Perez-Cornago, autorul principal al studiului.
Există, totuși, o limitare importantă a acestei lucrări: ea nu este în măsură să explice cu precizie de ce bărbații supraponderali mor mai des din cauza cancerului de prostată.
Excesul de greutate contribuie la producerea în organism de molecule care favorizează acest tip de cancer? Este o ipoteză pe care cercetătorii o vor analiza, însă nu este sigură.
S-ar putea la fel de bine ca excesul de greutate să fie uneori un semn al unei atenții mai reduse pentru sănătatea cuiva, iar bărbații în cauză să meargă mai rar la medic atunci când se confruntă cu simptome incipiente de cancer.
"Să spunem, de exemplu, că ei încep să meargă mai des noaptea la baie, un simptom clasic al cancerului de prostată: s-ar putea să nu aibă reflexul de a merge la medic", a mai spus Perez-Cornago, iar consecința posibilă - cancere care nu sunt depistate la timp și care devin astfel mai mortale. (sursa Agerpres)

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Ovidiu Heiuş (foto ↑), anunţă că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune, potrivit unui comunicat al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.
"Îmi asum misiunea de a demonstra că ANAF-ul este un partener al contribuabililor oneşti, că această instituţie merită încrederea şi respectul cetăţenilor, dar şi că vom lupta cu determinare împotriva evaziunii fiscale.
În acest sens, vreau să vă anunţ că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune.
Combaterea evaziunii este unul dintre principalele obiective ale ANAF, precum şi parte din misiunea mea personală la conducerea acestei instituţii. Acţiuni ferme şi decisive sunt necesare pentru eradicarea acestui flagel al economiei pentru a asigura resursele necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei.
Cred că plata taxelor şi impozitelor este şi un act de responsabilitate socială pentru fiecare dintre noi, de la marile corporaţii, la mici antreprenori, până la persoanele fizice. Trebuie să fim cu toţii conştienţi şi responsabili şi să înţelegem că un grad de colectare cât mai mare se traduce într-un buget naţional sănătos, care poate acoperi cu uşurinţă nevoile de funcţionare ale statului, mai ales în sectoare sensibile, ca educaţia, sănătatea sau infrastructura.
În acelaşi timp, vă promit că nu voi tolera niciun fel de abuz din partea organelor de control!
Nu voi accepta ca imaginea acestei instituţii să fie murdărită de o mână de oameni care şi-au pierdut reperele morale!
Începând de astăzi, pun la dispoziţia contribuabililor un număr de telefon - 0723 568 179 - conectat la cabinetul meu, unde aceştia pot suna şi reclama orice comportament abuziv al inspectorilor ANAF, iar eu mă voi ocupa personal de verificarea şi soluţionarea cu fermitate a celor semnalate.
Sunt încrezător că ANAF-ul se va ridica la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor prin profesionalism, onestitate şi seriozitate!", este mesajul preşedintelui ANAF.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat săptămâna trecută dobânda-cheie la 2,5% pe an, de la 2%, începând cu data de 10 februarie. În octombrie 2021, dobânda cheie era 1,25%. Dublarea sa în doar câteva luni se traduce prin faptul că BNR a pierdut total controlul asupra valului inflaţionist. Unii analişti estimează că până la finalul anului, dobânda-cheie va ajunge la 4%, atrage atenţia deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic.

„Mărirea de către BNR a dobânzii-cheie va avea un impact devastator asupra românilor care au luat credite în lei şi înseamnă, concret, creşterea ratelor, în condiţiile în care ROBOR se îndreaptă spre cel mai mare nivel al ultimilor 3 ani. De exemplu, un român care are un credit ipotecar, prin programul Prima Casă, de 350.000 de lei pe 30 de ani, plătea până acum o rată de 1.293 de lei. Ultima majorare cu 0,5% duce rata lunară la 1,383 lei, un plus de 90 de lei. Dacă, până la finalul anului, dobânda-cheie va ajunge la 4%, rata lunară va ajunge la 1.670 lei. Împovăraţi de creşterea preţurilor la gaze naturale, energie electrică, benzină şi, pe cale de consecinţă, la toate bunurile de larg consum, românii care au contractat credite ipotecare riscă, sub presiunea creşterii dobânzilor, să îşi piardă locuinţele. Pentru a împiedica acest lucru de neacceptat şi pentru a-i proteja pe românii muncitori, care fac eforturi inimaginabile pentru a-şi plăti ratele la timp astfel încât familiile lor să aibă un acoperiş deasupra capului, se impune să luăm în discuţie cât mai urgent plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare. În faţa valului inflaţionist care mătură tot din calea lui, statul român are datoria să intervină în situaţii extreme, cum e cea în care ne găsim, prin măsuri protecţioniste pentru a-i apăra pe românii de expropriere şi de sărăcie severă“, precizează Lilian Scripnic.

Combinaţia a trei factori este responsabilă pentru multe tulburări psihice timpurii, potrivit unui studiu canadian.
Prevederea depresiei, anxietăţii, bulimiei sau dependenţei ar fi posibilă prin identificarea a trei factori de risc, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McGill din Canada. Ei pun astfel sub semnul întrebării teoria conform căreia fiecare boală are cauze distincte. "Mai degrabă, studiul nostru indică faptul că cele mai multe tulburări timpurii reflectă în primul rând expresii diferenţiate ale unui număr mic de factori biologici, psihologici şi sociali", spune Marco Leyton, autorul principal al cercetării publicate în revista Neuropsychopharmacology.
Pentru a face acest lucru, oamenii de ştiinţă au urmărit 52 de persoane, 30 de femei şi 22 de bărbaţi, timp de trei ani. Le-au făcut scanări prin rezonanţă magnetică (RMN) şi le-au dat chestionare de completat. Ei au putut compara caracteristicile creierului participanţilor cu trăsăturile lor de caracter şi istoria familiei.
Folosind acest studiu, echipa canadiană a estimat că această combinaţie de trei factori a fost cu o precizie de peste 90% în a determina care participant a avut probleme de sănătate mintală în trecut şi cine era probabil să le aibă în trecut.
Primul factor este biologic şi depinde de secreţia de dopamină, un neurotransmiţător cheie din creier care joacă un rol în motivaţie, productivitate şi concentrare şi acţionează în circuitul recompensei. Al doilea, de natură socială, evidenţiază antecedentele familiale: neglijarea şi abuzul sunt temeiuri favorabile pentru tulburările psihologice. Al treilea factor depinde de temperamentele individuale, cum ar fi tendinţa de a fi impulsiv şi dificultatea de a controla emoţiile.
Acest studiu trebuie făcut la o scară mai mare pentru a confirma rezultatele. "Cercetarea noastră ar putea transforma modul în care oamenii gândesc despre bolile mintale", concluzionează autorii studiului.

Imobilul în care îşi desfăşoară activitatea unul dintre cele mai prestigioase unităţi de învăţământ din Galaţi, Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", a fost încadrată, în urma unei expertize, în clasa de risc seismic RsII, adică imobilul poate suferi degradări majore în cazul unui cutremur. Potrivit expertizei tehnice, sunt necesare intervenţii majore pentru creşterea gardului de asigurare la seisme.
Imobilul situat în str. Nicolae Bălcescu, nr. 41, din municipiul Galaţi, este alcătuit din 5 tronsoane, cu regim de înălţime P+1E şi are o vechime de 133 de ani. Cele mai afectate sunt tronsoanele 1, 3 şi 4. De altfel, din cauza vechimii, clădirea nu stă prea bine nici la performanţa energetică şi se impun lucrări pentru remedierea acestui neajuns.
Pentru că imobilul este în proprietatea publică a municipiului Galaţi, primăria este nevoită să ia măsuri urgente pentru consolidarea acestei clădiri. Sunt necesare lucrări de construirea unor centuri şi stâlpi de beton şi de lucrări de cămăşuire la nivelul fundaţiilor şi pereţilor la tronsoanele 1, 3 şi 4, dar şi de refacerea pardoselilor şi planşeelor şi a şarpantei.
Pentru a putea demara procedurile prevăzute de lege în cazul unor lucrări de acest gen, Primăria municipiului Galaţi are nevoie de aprobarea Consiliului Local pentru indicatorii tehnico-economici pentru proiectul de consolidarea şi creşterea performanţei energetice a clădirii în care îşi desfăşoara activitatea Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri".
Valoarea totală a investiţiei se ridică la 40 milioane de lei, iar durata de realizare din momentul în care se va da ordinul de începere a lucrărilor va fi de 24 de luni.

Vineri a avut loc o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru stabilirea noii liste a ţărilor cu risc epidemiologic. Potrivit Hotărârii nr. 110 din 03.12.2021, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic s-a făcut astfel:

În zona roşie au intrat: Franţa, Portugalia, Mauritius şi Insulele Mariane de Nord.

În zona galbenă:
- din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Mongolia şi Belize;
- din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Spania, Suedia, Vietnam şi Brunei Darussalam.

În zona verde intră: Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite şi Insulele Turks şi Caicos.

Lista completă poate fi consultată AICI!

Experţi care au urmărit eficacitatea vaccinului Pfizer/Biontech au constatat că riscul de infectare cu COVID-19 creşte cu cât trece mai mult timp de la inocularea cu a doua doză de ser, relatează dpa.
Studiul vine în sprijinul recomandării celei de-a treia doze de vaccin (booster) pentru a preveni infectarea cu COVID-19 odată ce imunitatea scade, a anunţat echipa de cercetători care a publicat rezultatele studiului în revista British Medical Journal (BMJ).
Experţi de la Research Institute of Leumit Health Services din Israel au descoperit o creştere treptată a riscului de infectare cu coronavirus după 90 de zile de la inocularea cu a doua doză de vaccin Pfizer/BioNTech.
Israelul a fost una dintre primele ţări care au demarat o amplă campanie de vaccinare anti-COVID-19, în decembrie 2020, însă se confruntă cu o reapariţie a infectărilor cu coronavirus şi, prin urmare, analizează aspectele care determină scăderea imunităţii în rândul celor vaccinaţi.
Experţii au examinat rapoartele de sănătate a 80.057 de adulţi (cu o vârstă medie de 44 de ani) care au făcut un test PCR între mijlocul lunii mai şi septembrie, cu cel puţin trei săptămâni după administrarea celei de-a doua doze de vaccin.
Niciuna dintre aceste persoane nu fusese înregistrată ca având infectări anterioare cu COVID-19.
Din grupul de 80.057 de persoane, 7.973 (9,6%) au avut un rezultat pozitiv al testului.
Experţii le-au comparat apoi cu persoane de aceeaşi vârstă şi din acelaşi grup etnic care au fost testate negativ în decursul aceleiaşi săptămâni.
Studiul a constatat că rata rezultatelor pozitive a corespuns cu creşterea perioadei de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin anti-COVID-19. (sursa Agerpres)

Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.
Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.
"73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei", precizează sursa citată într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.
În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate.
În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvenţă.
"Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor'', arată analiza Sierra Quadrant.

Blocajul financiar, la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Pe de altă parte, tot mai mulţi investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei şi scăderea abruptă a consumului.
"Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii'', a afirmat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.
Potrivit analiştilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflaţia se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.
"Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare'', arată analiza Sierra Quadrant.

Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică

Documentul subliniază, totodată, că iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitului pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.
"Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022'', arată analiza.
Experţii de la Sierra Quadrant explică, în context, că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.
"Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă", arată sursa citată.

Companiile trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor, consideră Ovidiu Neacşu.
Sunt, însă, tot mai multe companii are au "învăţat" lecţiile acestei perioade şi au căutat soluţii de restructurare înţelegând că nu este obligatoriu ca o companie cu probleme să fie dusă în insolvenţă.
"Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice'', arată analiza.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.