Pizza, burgerii şi shaorma sunt de departe mâncărurile noastre preferate. Pe lângă faptul că sunt delicioase, mai sunt şi uşor de găsit. Shaormerii există la fiecare colţ de stradă, pizzerii, peste tot, iar un burger, cel puţin varianta clasică, avem în majoritatea restaurantelor din ţară. Odată ce ingredientele sunt pregătite, montarea unui burger, coacerea unei pizza sau pregătirea unei shaorma nu durează mult.
Aşa că, stilul de viaţă alert îi face pe români să se îndrepte spre mâncarea de tip fast-food. E gata repede şi se poate mânca “pe fugă”, în maşină, în pauza de la birou, sau într-o seară de Netflix & chill petrecută acasă. Poate fi o opţiune convenabilă atunci când nu ai timp sa găteşti, eşti prea obosit să faci asta după serviciu, nu ai în casă ingredientele necesare şi mersul la supermarket ar lua timp, iar lista poate continua la nesfârşit. Deşi suntem conştienţi că fast-food-ul nu e cea mai sănătoasă opţiune, trebuie să recunoaştem că, de cele mai multe ori, e cea mai la îndemână, potrivit unui studiu realizat de Bookingham.
"Am analizat preferinţele culinare ale românilor şi într-un studiu anterior, pe perioada 2019-2020. Atunci am aflat că burgerul şi pizza sunt competitori serioşi pentru preparatele tradiţionale. Acum vrem să vedem dacă lucrurile s-au schimbat, şi dacă da, în ce fel. Ce vor românii să aibă cel mai des în farfurie? Care sunt fast food-urile cele mai frecventate? Care sunt cele mai folosite aplicaţii de food delivery din România? Iată ce a reieşit din studiul actual.

Shaorma ajunge în top 3 mâncăruri favorite ale românilor, fiind cu 52% mai căutată în 2022 faţă de 2021
Kebabul are cea mai mare creştere procentuală – cu 56% mai mult interes faţă de anul precedent
McDonald’s întrece KFC: Peste 4 milioane de căutări pentru fast-food-ul preferat al românilor
Glovo este aplicaţia de livrare cea mai folosită de către români

În 2022, shaorma ajunge în top 3 mâncăruri favorite ale românilor, fiind cu 52% mai căutată decât în 2021

Pe primul loc în topul celor mai iubite mâncăruri ale românilor se află pizza, cu mai bine de 3 milioane de căutări în 2022. Preparatul îşi păstrează locul în fruntea clasamentului încă de acum 4 ani, fiind şi favoritul românilor în pandemie.
În acest sens, restaurantele din România vin cu fel şi fel de reţete – de la clasicele Margherita, Diavola şi Quattro Formaggi, la pizza vegetariană şi vegană, până la pizza desert, cu Nutella sau unt de arahide.
Pizza e atât de populară pentru că se potriveşte oricărei ocazii: întâlnire romantică, ieşire cu prietenii în oraş, comandă de grup la birou, sau o felie la pachet, când eşti pe grabă. În 2020, România a trecut de 2,600 de pizzerii, semn că într-adevăr ne place pizza.
Al doilea cel mai iubit fast food al românilor e burgerul, cu peste de 1 milion de căutări anul trecut. Fiind o cerere atât de mare, pe lângă lanţurile americane renumite pentru burgerii lor, şi restaurantele cu specific internaţional au adăugat acest fel de mâncare în meniu. Clasicul burger e în prezent reinterpretat în mii de feluri în România: de la chiftelele din vită, pui sau curcan, la cele din conopidă, ciuperci sau tofu (pentru vegani şi vegetarieni), cu diverse toppinguri de legume şi sosuri.
Pe locul al treilea se află shaorma, care a fost cu 52% mai căutată decât cu un an în urmă. Fast food-ul arăbesc a detronat sushi-ul, care ocupa locul al treilea în topul mâncărurilor preferate ale românilor în 2021. Cu toate acestea, bucătăria asiatică rămâne la mare căutare printre noi.
Sushi se clasează pe locul al patrulea în top, cu peste 660,000 de căutări – asta înseamnă cu 20% mai mult decât în anul anterior. Şi interesul pentru noodles a crescut cu 12% - un alt fast food care întăreşte ideea că românilor le place mâncarea asiatică. În top se află şi un reprezentant din bucătăria turcească: kebabul. Acesta prezintă cea mai mare creştere procentuală – cu 56% mai mult faţă de anul trecut.
Totuşi, există şi un trend ascendent al românilor care preferă un stil de viaţă sănătos. Asta ne arată cele peste 57,000 de căutări pentru salată, cu 8% mai mult decât în anul anterior. Chiar şi aşa, alternativa aceasta mai sănătoasă e la coada clasamentului.

McDonald’s întrece KFC: Peste 4 milioane de căutări pentru fast-food-ul preferat al românilor

Într-un singur an, McDonald’s a vândut în România peste 46 milioane de burgeri, deci putem spune că românii sunt întru totul de acord cu sloganul "I’m lovin’ it". Anul trecut, 36% din totalul căutărilor pe fast-food au fost pentru popularul lanţ american.
Interesul ridicat e cu atât mai evident cu cât, din 2021 până în 2022, căutările pe McDonald’s au crescut cu 25%, comparativ cu doar 1% pentru rivalii de la KFC. Dacă mai demult era o luptă strânsă între KFC şi McDonald’s, acum e clar că McDonald’s e favoritul nostru.
Când românii spun fast food, cafea şi prăjituri, spun de fapt Starbucks. Brand-ul american se clasează pe locul al treilea în topul celor mai iubite lanţuri de fast-food prezente în România, şi îşi păstrează acel loc încă din 2021. Atunci a crescut enorm, ajungând la peste 1,300,000 de căutări, şi întrecând Pizza Hut. Tot de atunci, clasamentul brandurilor de fast food a rămas neschimbat: pe locul 1, McDonald’s, pe locul 2, KFC, pe locul 3, Starbucks, şi pe 4, Pizza Hut.
Iar dacă mai existau dubii despre cât de mult le place românilor shaorma, acestea au fost spulberate anul trecut, când au fost peste 300,000 de căutări pentru Mesopotamia – cu 93% mai mult decât în 2021. Asta a adus Mesopotamia în top 10 companii de fast food din ţară.
Interesul ridicat al românilor pentru fast food e evident şi prin prisma lanţurilor nou deschise din ţară. Popeyes a apărut în anii ‘70 în Louisiana şi a devenit cunoscut pentru puiul crocant, cartofii prăjiţi şi… orice e deep fried. Primul Popeyes s-a deschis în Bucureşti în 2022 şi n-a durat mult până să intre în radarul românilor. Cu 613% mai mulţi au căutat brandul american, faţă de anul anterior.

Glovo este aplicaţia de livrare preferată a românilor

Stilul de viaţă pe care îl avem ne face pe cei mai mulţi dintre noi să fim într-o goană continuă. Mâncarea de tip fast-food ne salvează. La fel şi serviciile de delivery, care au devenit tot mai populare în România în ultimii 4 ani.
Foodpanda, Glovo, Takeaway, Bolt Food, Uber Eats şi Tazz by Emag au fost doar câteva dintre companiile care ne-au adus mâncarea la uşă. Să vedem cum s-au schimbat lucrurile în ultima vreme.
Glovo a crescut cu 24% anul trecut, ajungând la aproape 1 milion şi jumătate de căutări. Asta se explică prin faptul că în februarie, cei de la Glovo au cumpărat Foodpanda – competiţia lor principală.
Cea mai mare creştere din zona serviciilor de delivery a fost vizibilă în cazul Bolt Food. Aplicaţia a fost cu 44% mai populară decât în anul precedent, ajungând la aproape 84,000 de căutări. Totuşi, faţă de Glovo şi Tazz by Emag, Bolt Food rămâne un jucător destul de mic din această industrie. Un motiv pentru asta ar putea fi lipsa McDonald’s-ului de pe platformă. Faptul că lanţul american e preferatul românilor şi nu e disponibil în aplicaţie, poate avea un impact negativ asupra traficului de pe Bolt Food.
Dacă Glovo, Tazz şi Bolt Food sunt cele mai folosite aplicaţii de delivery la români şi au crescut foarte mult în ultima perioadă, nu putem spune acelaşi lucru şi despre Uber Eats şi Takeaway. Uber Eats a plecat de pe piaţa din România chiar în pandemie, iar Takeaway, la jumătatea anului 2022", se arată în studiul citat.
Pentru studiul de faţă, echipa Bookingham a analizat trendurile de căutare ale românilor în 2021-2022 în materie de preparate, aplicaţii de food delivery şi branduri de fast food. Datele au fost extrase cu ajutorul Keyword Planner, atât pentru studiul de faţă, cât şi pentru studiul anterior din 2019-2020. Au fost analizate atât cuvintele şi frazele folosite de români, cât şi numărul total de căutări pe food delivery, în română şi engleză.

Un grav accident rutier a avut loc vineri dimineaţă, pe o autostradă din Slovenia. Potrivit poliţiei, cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa, notează bzi.ro.

Accidentul s-a produs în jurul orei 5 dimineaţa (ora 6 în România), pe un sector de drum situat nu departe de oraşul Maribor. Trei persoane au murit şi mai multe au fost rănite, a anunţat departamentul de poliţie din Murska Sobota.

Publicaţia Slovenske Novice relatează că în accident a fost implicat un autocar cu numere de înmatriculare româneşti. Din cauza accidentului, autostrada dintre nodurile Gančani şi Lipovci spre Maribor a fost închisă, estimându-se că va fi redeschisă abia în jurul orei 13.

Cauza accidentului este încă necunoscută, dar cel mai probabil şoferul a adormit la volan. Se presupune că autocarul venea din Italia şi se îndrepta către România, el având numere de înmatriculare de Braşov.

Galerie de imagini disponibilă mai jos! ↓

Pentru contracararea scăderii generale a standardului de viaţă şi a apariţiei unor grupuri sociale vulnerabile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene continuă să implementeze măsuri care să să preîntâmpine şi să compenseze efectele sociale destructive, cauzate de contextul macroeconomic, asupra grupurilor aflate în situaţie de risc, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.
„Datele o spun clar, încă ne confruntăm cu o formă dominantă de sărăcie care poate conduce la precaritate alimentară, în anumite situaţii. Aceste lucruri fac ca peste două milioane de cetăţeni să nu îşi poată permite un standard de viaţă decent pentru anul 2023. Tocmai de aceea, la nivelul Guvernului am gândit un pachet măsuri care sunt integrate şi complementare, astfel încât să se asigure o alocare financiară eficientă a intervenţiilor. Aşadar, vor fi români care se află într-un grad extrem de excluziune socială care vor putea primi până la 10.000 de lei pentru nevoile imediate, pe baza diferitelor forme de sprijin care se vor acorda”, a transmis ministrul Marcel Boloş.
Pe termen lung, prin Programele Incluziune şi Demnitate Socială 2021–2027 şi Educaţie şi Ocupare 2021–2027, Guvernul urmăreşte să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile atât în ceea ce priveşte asigurarea accesului la servicii cât şi prin implementarea unor măsuri care să sprijine nevoile imediate.

Astfel, pachetul de măsuri de care vor beneficia persoanele vulnerabile în 2023 cuprinde:

Şase noi tranşe de sociale de 250 de lei, oferite şi în 2023

Aproximativ 2,5 milioane de români, aflaţi în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie, au primit IV tranşe de vouchere sociale prin programul „Sprijin pentru România”, în valoare totală de 1.000 de lei. La 19 decembrie 2022, tuturor beneficiarilor care aveau card le-a fost virată tranşa IV. Măsura va continua pe tot parcursul anului 2023, când vor fi livrate alte VI tranşe, a câte 250 de lei, o dată la două luni.

Vor primi vouchere sociale pentru alimente şi mese calde:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranşele din anul 2023;
- copiii şi adulţii încadraţi în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranşele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranşele din anul 2023;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

1.400 de lei pentru facturile la energie

Românii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:
- 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
- 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Vor beneficia de măsură:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

! Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei, din Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Regional pentru perioada de programare 2014–2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe şi a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014–2020.

Vouchere pentru preşcolarii şi elevii vulnerabili, pentru achiziţia de haine şi rechizite

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va continua să ofere ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte şi rechizite, după ce, în anul şcolar 2022–2023 au beneficiat 405.000 preşcolari şi elevi, faţă de 245.000 beneficiari în anul şcolar precedent.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:
- copiii din învăţământul de stat preşcolar, cu condiţia ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
- elevii din învăţământul de stat primar şi gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară (1.275 lei).

! Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional pot fi utilizate numai la unităţile cu care emitenţii cardurilor au contracte de afiliere.

Vouchere pentru repararea locuinţei şi pentru electrocasnice

MIPE efectuează demersurile pentru a implementa o măsură care să finanţeze acordarea de vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii  pentru reparaţia locuinţelor.
Astfel, românii vulnerabili vor putea beneficia de sprijin pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi precum maşina de spălat, frigider sau aragaz.

O nouă tranşă de pachete alimentare de 24 kg, cu produse româneşti

În primăvara acestui an, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va începe distribuţia celei de-a VI-a tranşe de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”, finanţat prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate. Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari.

Pachetele conţin 12 alimente de bază (38 de unităţi) şi provin de la producători din România:
- făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
- mălai (4 pungi de 1 kg);
- paste făinoase (2 pungi de 400 g);
- ulei (4 sticle de 1 l);
- zahăr (2 pungi de 1 kg);
- orez (4 pungi de 1 kg);
- conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
- conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
- conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
- borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
- gem de fructe (1 borcan de 360 g);
- gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

! Proiectul finanţat prin POAD, cu un buget total de 235 milioane euro, presupune livrarea a 7.133.112 de pachete (170.000 tone de alimente) în şase tranşe, prima dintre acestea fiind acordată în perioada iunie – august 2020.  În anul 2021 au fost livrate alte două tranşe de alimente, în lunile februarie – martie şi august 2021 – ianuarie 2022, cea de-a patra tranşă fiind distribuită în perioada martie – septembrie 2022.

Echipamente speciale pentru persoanele cu dizabilităţi

PIDS 2021–2027 va avea în vedere şi susţinerea unor măsuri destinate oferirii de suport pentru încadrarea în muncă dar şi pentru cei care necesită sprijin în vederea exercitării capacităţii de exercitiu legale.
Tehnologiile asistive (rampe electrice, softuri de citire pentru nevăzători etc.) pentru persoane cu dizabilităţi au un preţ ridicat ce nu poate fi acoperit de majoritatea celor care au nevoie de un asemenea dispozitiv. În perioada 2014–2020 astfel de dispozitive au fost finanţate prin Programul Operaţional Capital Uman, dar doar pentru o parte dintre  persoanele cu vârsta între 18 şi 64 de ani.
Peste 7.000 persoane cu dizabilităţi, cu vârsta între 18 şi 65 ani, au primit vouchere în cuantum de până la 5.000 euro pentru a-şi procura echipamente care să le îmbunătăţească viaţa şi să le dea, totodată, şansa la o activitate remunerată: cititoare pentru nevăzători, fotolii rulante, proteze audio, elevatoare, diverse instrumente ajutătoare pentru scriere sau desen, dar şi instrumente manipulatoare robotizate, printre altele.
POIDS 2021–2027 va continua această măsură, să acopere şi nevoile minorilor şi ale vârstnicilor cu dizabilităţi în această privinţă.

Trusouri pentru nou-născuţi

Mamele şi copiii nou-născuţi din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la naşterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Ajutoarele vor fi acordate în limita a 12 milioane euro, sumă alocată prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Vor beneficia de acest sprijin, conform ordonanţei de urgenţă adoptată:
- mamele cărora le-a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
- mamele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;
- mamele cu dizabilităţi;
- mamele aflate temporar în situaţii critice de viaţă – victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente şi/sau care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale;
- mame şi care nu deţin acte de identitate şi nu pot accede la drepturile civile;
- mamele minore;
- mamele – cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

! Listele cu persoanele care vor beneficia de aceste ajutoare vor fi întocmite de autorităţile administraţiei publice locale, prin Serviciile Publice de Asistenţă Socială, centralizate de către prefecturi, transmise Ministerului Afacerilor Interne şi, ulterior, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care este coordonatorul la nivel naţional al acestui program.

Duminică, 18 decembrie 2022, a avut loc o manifestaţie în formă de protest, în faţa biroului Cancelarului Karl Nehammer, în urma votului dat de Austria împotriva intrării României în spaţiul Schengen. Manifestația a fost anunțată de către Monitorul de Galaţi AICI.

La manifestaţie au participat în jur de 200 de români, familii mixte, dar şi câţiva austrieci, nemulţumiţi de atitudinea cancelarului faţă de poporul român. Românii din Austria i-au transmis un mesaj clar de nemulţumire premierului austriac, arătând că sunt prezenţi în Austria, că acolo lucrează, acolo îşi plătesc taxele (unii dintre ei de mai mult de 45 de ani) şi contribuie împreună cu poporul austriac la prosperitatea ţării. "Datorită bunelor relaţii dintre cele două popoare, datorită miliardelor de euro care ies din România prin firmele austriece, datorită lemnului cărat în Austria ani de zile, datorită comunităţii de români atât de bine integrată, cât şi a multor altor motive, votul favorabil pentru intrarea României în spaţiul Schengen este o normalitate, nu o cerere din partea noastră, iar dacă nu puteţi să exprimaţi corect acest lucru, trebuie să plecaţi acasă. Acesta a fost mesajul unanim transmis de manifestanţii din faţa cancelariei, scandându-se «rücktritt, rücktritt - demisia, demisia»", potrivit FADERE - Federaţia asociaţiilor de români din Europa.

La sfârşitul protestului, organizatorii au redactat o scrisoare către Cancelarul Karl Nehammer în care s-a cerut reevaluarea urgentă a poziţiei lui. "Este poate pentru prima dată când românii din ţară s-au unit cu cei din diaspora, într-un glas, pentru binele poporului român. În ţările europene locuieşte o comunitate însemnată de români, iar ceea ce s-a întâmplat ieri la Viena ar trebui să fie un semnal clar şi pentru alte ţări care ar cocheta cu votul negativ împotriva intrării României în spaţiul Schengen", a declarat Daniel Tecu, preşedinte FADERE - Federaţia asociaţiilor de români din Europa.

În continuare, redăm integral scrisoarea deschisă:

"Scrisoare deschisă
Domnului Cancelar al Austriei KARL NEHAMMER
Spre ştiinţă:
Doamnei Preşedinte al Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen
Doamnei Preşedinte al Parlamentului European Roberta Metsola
Domnului Preşedinte al Consiliului European Charles Michel

Prin votul dumneavostră negativ pentru intrarea României în spaţiul Schengen, aţi jignit nu numai cei 21 milioane de români din ţară, dar și pe cei peste 150.000 de români care locuiesc legal în Austria contribuind la prosperitatea ţării dumneavoastră. S-ar putea ca calculele dumneavoastră conform cărora un astfel de vot v-ar aduce o mână de voturi la alegerile din ianuarie, să fie greşite ţinând cont de faptul că aţi supărat profund și pe cei 50.000 de români de origine, care au cetăţenie austriacă, şi pe familiile lor.

Aderarea României la spaţiul Schengen nu este un moft, ci un răspuns firesc la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în pregătirea intrării.

România poate proteja frontierele spațiului Schengen şi deja o face, protejând frontierele externe ale Uniunii Europene.

Administrarea situaţiei refugiaţilor din Ucraina, când peste 3 milioane de ucrainieni au trecut prin România sau au rămas în ea, echiparea frontierelor, cu noi instalaţii şi creşterea numărului de personal la punctelor de frontieră cu Ucraina, pentru a face faţă valului de refugiaţi, este încă o dovadă de profesionalism din partea autorităţilor române.

Este total nepotrivită ideea pe care dumneavoastră o lansaţi că ar fi o legătură de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Austria.

Cifrele pe care dumneavoastră le vehiculaţi sunt doar rezultatul unui sondaj. Numărul emigranţilor nedoriţi care încearcă forţarea granitelor României în timpul unui an fiind mai mic decât cifra emigranţilor care pătrund în Europa într-o singură zi "bună" prin Spania sau Italia.

Am regretat profund cum o relaţie diplomatică sănătoasă istorică, cât şi o susținere tradiţională valabilă de mai mult de un deceniu pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen a fost spulberată în doar câteva zile.

Vă cerem să revizuiţi cu atenţie poziţia dumneavoastră şi să cereţi Comisiei Europene un nou consiliu JAE, unde votul dumneavoastră să readucă relaţia celor două state pe un făgaş sănătos şi normal.

Presa FADERE
Cărbunaru Sorin

15 decembrie 2022".

FADERE, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa, împreună cu Cercul Cultural Româno Austriac Unirea, vor organiza duminică, 18 decembrie 2022, de la ora 13.00, o manifestaţie în faţa Guvernului Austriei, în semn de protest la votul Cancelarului Karl Nehammer împotriva intrării României în spaţiul Schengen.
"Săptămâna trecută, în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne, Austria a votat împotriva intrării României în spaţiul Schengen în ciuda faptului că până acum întotdeauna a votat favorabil României. Prin votul negativ pentru intrarea României în spaţiul Schengen, Austria i-a jignit nu doar pe cei 20 de milioane de români din ţară, dar şi pe cei peste 150.000 de români care locuiesc legal în Austria, contribuind la prosperitatea ţării. S-ar putea ca unele calcule făcute de Cancelarul Karl Nehammer, conform cărora un astfel de vot i-ar aduce o mână de voturi la alegerile din ianuarie, să fie greşite, ţinând cont de faptul că i-a supărat profund şi pe cei 50.000 de români de origine care au cetăţenie austriacă şi pe familiile lor care au drept de vot", a declarat Daniel Tecu, preşedinte FADERE, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa.

Cei mai mulţi români (95%) sunt îngrijoraţi de evoluţia preţurilor la energie şi aproape un sfert dintre ei intenţionează să reducă temperatura medie la interior, se arată într-un studiu realizat de Resideo şi remis, marţi, Agerpres.
Un sondaj recent comandat de Resideo, furnizor global de soluţii pentru confortul şi securitatea locuinţelor, arată că valorile în creştere ale facturilor la energie sunt o sursă reală de îngrijorare, 95% dintre respondenţii din România declarându-se "îngrijoraţi" (36%) sau "foarte îngrijoraţi" (59%) de evoluţia costurilor cu energia.
Pentru a combate această situaţie, circa un sfert dintre români (24%) au redus sau vor să reducă temperatura din locuinţe. Unul din şase români doreşte să investească în echipamente pentru controlul temperaturii, dacă această măsură aduce beneficii pe termen lung.
Studiul confirmă că nivelul de îngrijorare exprimat diferă în funcţie de grupele de vârstă ale respondenţilor. În rândul celor cu vârste de peste 55 de ani, 99% sunt îngrijoraţi de evoluţia costurilor pentru încălzirea locuinţelor - dintre aceştia 67% au afirmat că sunt foarte îngrijoraţi, iar 32% îngrijoraţi. Un nivel de îngrijorare este observat şi la categoria de vârstă 18-24 de ani, unde doar 6% dintre respondenţi spun că nu sunt îngrijoraţi de situaţia actuală.
Întrebaţi la cine ar apela pentru sfaturi în vederea reducerii valorii facturilor la energie, 42% dintre români indică motorul de căutare Google. Doar 36% plănuiesc să apeleze la un profesionist din domeniul energiei termice.
Grupele de vârstă interesate în primul rând de sfatul unor instalatori profesionişti pentru a găsi cele mai bune soluţii de economisire a energiei sunt 45-54 de ani (43%) şi 55 de ani plus (45%). Căutările pe Google sunt preferate de categoria 25-34 de ani (49% din respondenţi). Categoria 18 - 24 de ani se bazează pe internet, dar mulţi (38%) iau în calcul şi să se adreseze direct furnizorului de energie.
Rezultatele evidenţiază că mulţi români caută modalităţi de reducere a valorii facturilor la energie, inclusiv prin dispozitive de reglare a temperaturii, respectiv termostate. Circa 60% dintre respondenţi declară că sunt dispuşi să achiziţioneze cele mai noi dispozitive de control al temperaturii, dacă astfel generează economii pe termen lung.
"Pe fondul creşterii preţurilor la energie, studiul arată că proprietarii români sunt din ce în ce mai preocupaţi de valoarea facturilor şi caută activ moduri pentru a le reduce. O concluzie importantă a studiului este aceea că proprietarii sunt dispuşi să apeleze la furnizorul de energie şi profesionişti din domeniul energiei termice pentru a primi sfaturi pentru reducerea cheltuielilor. Inginerii profesionişti au expertiză şi cunoştinţele necesare pentru a sprijini proprietarii care doresc eficientizarea sistemului de încălzire din locuinţe şi, în cele din urmă, reducerea costurilor la energie. Aceştia pot juca un rol esenţial în susţinerea proprietarilor pentru a face locuinţa mai eficientă energetic", a declarat Gelu Olteanu, Country Sales Leader Resideo România.
Rezultatele studiului vin în contextul în care Uniunea Europeană a anunţat planuri pentru susţinerea instalării în locuinţe anul acesta a 1,5 milioane de termostate inteligente, pentru economii în consumul de energie în domeniul rezidenţial din Europa.

Potrivit informării săptămânale privind cazurile de îmbolnăvire cu variola maimuţei transmisă de Ministerul Sănătăţii, în ultima săptămână, în România, nu au fost confirmate noi cazuri de variola maimuţei.
Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în total 6 persoane au fost vaccinate împotriva variolei maimuţei.
Până în prezent, în România au fost înregistrate un număr de 40 cazuri de îmbolnăvire cu variola maimuţei.

Consumatorii vor putea returna ambalejele din PET, sticlă şi metal, începând din 30 noiembrie 2023, când în România va începe să funcţioneze sistemul de Garanţie - Returnare, conform ultimelor modificări şi completari aduse la HG Nr. 1074/2021. La cumpărarea unei băuturi din următoarele categorii: apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase de la un comerciant, consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON care va fi recuperată odată cu returnarea ambalajului.

Administrarea implementării sistemului de garanţie-returnare se face de către RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A care a fost desemnat în acest sens la 24 august 2022. Compania a început să facă primii paşi pentru implementarea operaţională a sistemului în România, fiind în etapa de definitivare a proceselor administrative, de recrutare a personalului administrativ cheie, dar şi de obţinere a finanţării necesare implementării SGR la nivel naţional.

În cursul lunii octombrie urmează să fie lansat site-ul RetuRO, care va include procedura de înregistrare pentru producători şi comercianţi - pentru care legea prevede participarea obligatorie la SGR - aceştia se vor putea înregistra în sistem, conform actului normativ sus menţionat, până la sfârşitul lunii ianuarie 2023.

RetuRO va colabora cu producătorii şi comercianţii pentru a-i ajuta să îşi înţeleagă obligaţiile, oferindu-le sprijin pentru a se pregăti în vederea lansării SGR. În perioada următoare, compania va veni cu mai multe informaţii către producători şi comercianţi, cu paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru înregistrarea în sistem.

„În perioada următoare trebuie construită o întreagă infrastructură în spatele sistemului care să permită colectarea ambalajelor returnate de consumator la comercianţi, numărarea acestora, compactarea, trimiterea către reciclare, activităţi care se vor desfăşura în centrele de sortare şi de numărare pe care urmează să le construim în cadrul RetuRO”, a declarat Julia Leferman, Director General al Asociaţiei Berarii României pentru Mediu, asociaţie acţionar al companiei RetuRO.

În perioada de tranziţie vor exista ambalaje cu şi fără etichetă SGR pe rafturile magazinelor. Începând cu data intrării în funcţiune a SGR nu se vor mai putea introduce pe piaţă produse neinscripţionate SGR, cu excepţia produselor care se află în stocul producătorilor şi ale comercianţilor, acestea putând fi comercializate până la data de 31 decembrie 2024.

Organizarea centrelor de colectare a ambalajelor de la consumatori rămâne în sarcina comercianţilor şi se estimează un număr de aproximativ 100.000 de astfel de centre, distribuite în mediul rural şi urban, indiferent de mărimea magazinului.

„Comercianţii vor organiza puncte de returnare în cadrul magazinului, pentru colectarea ambalajelor manuală sau prin aparate de tip RVM, având şi posibilitatea, îndeosebi pentru comercianţii cu suprafete de vânzare sub 200 mp, să organizeze puncte de returnare în asociere cu unităţile administrativ-teritoriale pe a caror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Dorim să asigurăm consumatorilor finali o cale cât mai facilă pentru recuperarea garanţiei plătită de acestia la achizitionarea produselor care intră sub incidenţa SGR”, a declarat Maria Maxim, Preşedinte al Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu, asociaţie acţionar al companiei RetuRO.

Pentru funcţionarea eficientă a sistemului este nevoie de construcţia a 5 centre la nivel naţional, unde se vor asigura contabilizarea, sortarea şi pregătirea pentru reciclare a ambalajelor. În paralel, se va dezvolta şi implementa infrastructura IT necesară, inclusiv dezvoltarea unui program software complex care să stocheze şi să gestioneze bazele de date.

„Presiunea timpului este mare pentru toate etapele de implementare şi pentru toate părţile implicate. Ne propunem să lansăm un sistem perfect funcţional încă din prima zi, uşor de înţeles şi accesibil tuturor. După cum am mai amintit, România are particularităţi de care trebuie să ţinem cont (suprafaţă geografică, caracteristicile demografice etc.) faţă de alte ţări care au reuşit să implementeze sistemul”, a declarat Alice Nichita, Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, asociaţie acţionar al companiei RetuRO.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu, şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, se arată într-un comunicat al RetuRO.

Despre sistemul de garanţie-returnare: „Sistemul de garanţie-returnare reprezintă un sistem în care românii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic, în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal. Scopul acestui sistem este de a introduce ambalajele într-o economie circulară, ajutând România să atingă ţintele naţionale de colectare şi reciclare stabilite la nivel european”, potrivit comunicatului citat.

Despre asociaţiile acţionare în RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A.: „Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu sunt asociaţii înfiinţate special pentru a asigura implementarea, gestionarea, operarea şi finanţarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) în România, ca acţionari în cadrul RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. Scopul lor este de a contribui, prin toate mijloacele legale, la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, în vederea prevenirii şi reducerii impactului acestora asupra mediului”, se mai precizează în comunicatul RetuRO.

Articole similare: InfoCons: Din luna ianuarie 2023, consumatorii vor putea returna ambalajele diferitelor produse

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 30 septembrie 2022 este de 18.868.678, cu 778 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia la data de 31 august 2022 figurau în Registrul electoral 18.869.456 de alegători români.
Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia.
Precizăm că, în perioada 01.09.2022 – 30.09.2022, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:
- 20.138 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;
- 26 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.09.2022 – 30.09.2022 este de 19.306, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Menţionăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.080.486 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 788.192 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii, se arată într-un comunicat al AEP.

Marea majoritate a gazelor cumpărate din Marea Neagră vor fi furnizate către consumatorii români şi doar surplusul va fi exportat, a afirmat, luni, Eric Stab, CEO al Engie România, în cadrul conferinţei "Provocări în criza energetică".
"În noiembrie 2018, Engie a semnat pe 10 ani contract cu Black Sea Oil and Gas, pentru că suntem un furnizor mare din România. Fără acest contract, investitorii nu ar fi luat decizia finală de investiţie în acel proiect, proiectul nu ar fi fost implementat şi nu am fi văzut acest gaz pe piaţă", a spus Stab.
Dacă Engie nu şi-ar fi luat acel risc în 2018, acest gaz nu ar fi curs astăzi, a subliniat el.
"Suntem un mare furnizor de gaze către clienţii români casnici şi industriali. Dacă va fi suficientă cerere, gazul va merge la consumatorii români. Dacă nu va fi cerere în România, singura soluţie este să îl exportăm, dar marea majoritate a gazelor va rămâne aici în România", a mai spus reprezentantul Engie în conferinţa organizată de Profit.ro.
Potrivit unui comunicat din 20 noiembrie 2018, Black Sea Oil and Gas (şi partenerii săi de la acea dată) au semnat cu Engie un acord pentru livrarea de gaze naturale din Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), pe o perioadă de minimum 10 ani, în conformitate cu legislaţia românească. (sursa Agerpres)