Miercuri, 01 Decembrie 2021 00:00

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Echipa cotidianului MONITORUL DE GALAŢI urează tuturor românilor LA MULŢI ANI!

Publicat în Știrea zilei

Şapte din zece români (69%) nu sunt interesaţi de reciclarea produselor cosmetice, iar mai mult de jumătate (55%) susţin că nu au reciclat până acum acest tip de ambalaje, arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru L'Oreal România.
Conform sursei citate, 61% dintre respondenţii care obişnuiesc să recicleze în general nu reciclează şi ambalajele produselor cosmetice, dar 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele acestui tip de deşeuri dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate subiectului, în timp ce 73% au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice.
Totodată, dintre cei care afirmă că reciclează în general, doar 39% fac asta cu ambalajele produselor cosmetice. Marea majoritate (93%) reciclează PET, hârtie şi carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice şi electrocasnice (55%) şi Tetra Pak (38%).
Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesionişti sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură, se menţionează în studiu.
Datele Reveal Research Marketing relevă că românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obişnuiesc să recicleze în proporţie de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up şi lacurile de unghii (35%).
În ceea ce priveşte percepţia românilor asupra utilităţii reciclării, aproape trei sferturi din totalul celor chestionaţi (74%) consideră utilă reciclarea, iar într-o pondere aproximativ similară (73%) sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt şi utile sau foarte utile.
Pe de altă parte, respondenţii care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au precizat, în proporţie de 93%, că ar fi interesaţi să facă acest lucru, însă 69% dintre aceştia nu au informaţii despre un astfel de program de colectare. În acelaşi timp, 47% dintre aceştia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuinţelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesaţi de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.
Potrivit studiului, 72% dintre români ar fi motivaţi să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinţei. De asemenea, 52% dintre persoanele intervievate subliniază că ar recicla ambalajele produselor de înfrumuseţare în situaţia în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste deşeuri.
În plus, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar şti în ce containere să le arunce şi 26% s-ar simţi motivaţi dacă reciclarea ar avea şi un scop social direct.
România are, în prezent, peste 12.000 de puncte de colectare separată, arată datele centralizate pe platforma naţională Harta Reciclării.
Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 de persoane, prin metoda CAWI (colectare online), în perioada 6 - 15 octombrie 2021.
L'Oreal se află pe piaţa din România de 24 de ani.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Începând cu 1 noiembrie 2021, Ministerul Finanţelor emite 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi de 3,75%, 4,25%, 4,65%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în formă dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:
- Între 01 - 24 noiembrie 2021 de la unităţile Trezoreriei Statului;
- Între 01 - 23 noiembrie 2021 pentru mediul urban şi  01 - 22 noiembrie 2021 pentru mediul rural, prin Compania Naţională Poşta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică), www.posta-romana.ro.

Publicat în Economie

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a publicat o situaţie a persoanelor confirmate cu coronavirus după ce s-au vaccinat. Potrivit acestor date, 17.50% din totalul persoanelor testate în intervalul 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, au fost persoane vaccinate. Dintre acestea, doar 8.58% au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
38.604 de români care s-au vaccinat cu două doze în perioada decembrie-septembrie au făcut COVID-19 după rapel, cei mai mulţi dintre ei după patru luni de la rapel. Cele mai multe infectări ale persoanelor complet vaccinate, respectiv 33.976, s-au produs în septembrie. Datele reies din analiza publicată vineri de INSP.
Procentual, COVID au făcut doar 0,72% dintre persoanele vaccinate din decembrie până în septembrie inclusiv.

Confirmare după doza 1, perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021

În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, un număr de 28.929 de persoane (0.52% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin.
60.15% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 5.38% au fost vaccinate cu Moderna, 21.00% au fost vaccinate cu Astra Zeneca şi 13.47% au fost vaccinate cu Johnson&Johnson.
Timpul scurs de la data vaccinării până la data testării arată că:
- 21.82% din persoane au fost confirmate în primele 7 zile de la vaccinare;
- 53.56%* din persoane au fost confirmate în primele 14 zile de la vaccinare;
- 73.43%* din persoane au fost confirmate în primele 21 de zile de la vaccinare;
- 80.60%* din persoane au fost confirmate în primele 28 de zile de la vaccinare;
- 64.13% din persoane nu s-au prezentat la doza a doua şi au fost confirmate la peste 28 de zile şi până la 180 de zile de la administrarea primei doze;
- 234 persoane, vaccinate cu o singură doză, au fost pozitive la 180 de zile de la administrare. (* procent cumulat)
În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, la un număr de 527 de persoane (1.82% din totalul persoanelor care au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin) a survenit decesul. Dintre acestea, 412 (78.18%) erau vaccinate cu Pfizer, 53 (10.06%) cu Moderna, 39 (7.41%) cu Astra Zeneca şi 23 (4.35%) cu Johnson&Johnson.

Confirmare după doza 2, perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021

În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, un număr de 38.604 persoane (0.84% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2) au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea celei de a doua doze* de vaccin.
83.28% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 4.92% au fost vaccinate cu Moderna şi 11.80% cu Astra Zeneca. (* vaccinarea completă cu vaccinul Johnson&Johnson presupune administrarea unei singure doze)
Timpul scurs de la data vaccinării cu a doua doză până la data confirmării arată că:
- 7.15% din persoane au fost confirmate în prima luna de la vaccinare;
- 12.02%* din persoane au fost confirmate în primele 2 luni de la vaccinare;
- 17.36%* din persoane au fost confirmate în primele 3 luni de la vaccinare;
- 29.40%* din persoane au fost confirmate în primele 4 luni de la vaccinare;
- 52.43% din persoane au fost confirmate în primele 5 luni de la vaccinare;
- 71.29% din persoane au fost confirmate în primele 6 luni de la vaccinare;
- 27.93% din persoane (10.783 cazuri) au fost confirmate la peste 180 de zile de la administrarea celei de-a doua doze. (* procent cumulat)
Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze până la data confirmării a fost de 146 zile.
În perioada 27 decembrie 2020-30 septembrie 2021, la un număr de 293 de persoane (0.76% din totalul persoanelor care au avut un test pozitiv de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea celei de a doua doze de vaccin) a survenit decesul. Dintre acestea, 253 (86.35%) erau vaccinate cu Pfizer, 25 (8.53%) cu Moderna, iar 15 (5.12%) cu Astra Zeneca.
În intervalul 01-30 septembrie 2021, 24.39% din totalul persoanelor confirmate cu infecţie SARS-CoV-2 în luna septembrie erau persoane vaccinate.
Niciunul din decese nu s-a datorat vaccinării.

Publicat în National

Un procent de 69% dintre utilizatorii de internet din România preferă să ţină minte parolele la conturile online, în timp ce doar unul din trei optează pentru completarea automată, iar un sfert şi le scriu pe hârtie, arată un nou studiu Bitdefender.
Conform sursei citate, doar 18% preferă să folosească o aplicaţie care administrează parole, în timp ce unul din şase le stochează într-un fişier text de pe dispozitiv.
Studiul mai arată că un utilizator are în medie opt conturi online, cele mai folosite fiind Facebook, Whatsapp şi Yahoo. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că folosesc câte o parolă diferită pentru fiecare cont deţinut, o treime refolosesc anumite parole de la un cont la altul, iar 21% declară că au aceeaşi parolă indiferent de platforma online.
"Faptul că majoritatea oamenilor preferă să memoreze parolele indică de fapt că cel mai probabil au un număr mic de parole, dacă nu chiar una singură, pe care le rulează pe toate conturile. Cum numărul mediu de conturi pe care le folosim zilnic este tot mai mare, memorarea unor parole complexe şi diferite pentru fiecare cont este dificilă, dacă nu imposibilă", a declarat Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender, conform unui comunicat remis, marţi, Agerpres.

Amprenta digitală sau recunoaşterea facială

Ca măsuri minime de siguranţă, specialiştii în securitate informatică recomandă folosirea funcţionalităţilor de generare automată de parole pe care le oferă browserele de internet, alături de opţiunea de memorare automată a acestora. În cazul celor care folosesc preponderent dispozitive mobile şi doresc o experienţă de utilizare mai simplă, parolele complexe pot fi uşor înlocuite de autentificarea prin elemente biometrice, precum amprenta digitală sau recunoaşterea facială.
Potrivit specialiştilor, o parolă puternică are un număr ridicat de caractere, nu conţine numele de utilizator al contului, numele şi prenumele real sau numele companiei, nu conţine un singur cuvânt, diferă semnificativ faţă de parolele altor conturi şi conţine majuscule, cifre şi caractere speciale.
Pentru a ţine mai uşor parola, ei recomandă să se folosească propoziţii (de exemplu poate fi stabilit un trunchi comun pentru parole, iar ultimul cuvânt din propoziţie să fie numele platformei la care se realizează logarea), să se înlocuiască literele cu cifre asemănătoare (de exemplu, parola poate avea o structură de genului AnaAr3mer3facebOOk!, AnaAr3mer3g00gl3!) şi să fie actualizată parola regulat, mai ales în situaţia în care aceasta a fost compromisă.
Studiul iSense Solutions a fost realizat online la comanda Bitdefender în vara anului 2021 pe un eşantion reprezentativ de 1.081 respondenţi din România, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Marja de eroare este de plus/minus 3%.

400 de noi ameninţări informatice în fiecare minut

Bitdefender este un lider recunoscut în domeniul securităţii IT, care oferă soluţii superioare de prevenţie, detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică. Milioane de sisteme folosite de oameni, companii şi instituţii guvernamentale sunt protejate de soluţiile companiei.
Ca urmare a investiţiilor susţinute în cercetare şi dezvoltare, laboratoarele Bitdefender descoperă 400 de noi ameninţări informatice în fiecare minut şi validează zilnic 30 de miliarde de interogări privind ameninţările.
Compania a inovat constant în domenii precum antimalware, Internetul Lucrurilor, analiză comportamentală şi inteligenţă artificială, iar tehnologiile Bitdefender sunt licenţiate către peste 150 dintre cele mai cunoscute branduri de securitate din lume. Fondată în 2001, compania Bitdefender are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele.

Publicat în Mozaic

Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media, cu o acoperire de 93% în rândul utilizatorilor români de Internet din mediul urban, în timp ce 43% consideră televiziunea ca principala sursă de informare, arată rezultatele unui studiu, publicat marţi.
Conform cercetării New Media Adoption, realizată de agenţia de media Spark Foundry, membră a Publicis Groupe România, comparativ cu anii anteriori, românii au folosit mediul online într-o măsură mai mare. Astfel, au fost mai prezenţi pe platforme (53%) şi pe reţelele sociale (48%) şi au făcut mai multe plăţi (55%) şi cumpărături online (52%).
Totodată, restricţiile şi limitările acestei perioade i-au determinat să citească mai frecvent ştiri online (48%) şi să se uite mai des la filme şi seriale (43%).
În acelaşi timp, în contextul pandemiei, utilizatorii de Internet din mediul urban au accesat reţelele de socializare în special pentru a-şi ocupa timpul liber, pentru a se relaxa (65%), dar şi pentru a păstra legătura cu cei dragi (64%), motive regăsite în special la persoanele mature, cu vârsta peste 45 de ani.
La capitolul celor mai accesate platforme social media, Facebook continuă să fie cea mai populară, cu 93% dintre sufragii în mediul urban, fiind folosită de toate grupele de vârstă, dar mai ales de către persoanele de peste 55 de ani (98%).
De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani sunt mai atrase de platforme precum Instagram şi Pinterest, iar tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani preferă TikTok, Snapchat, Reddit sau chiar LinkedIn. În schimb, utilizatorii de peste 45 de ani preferă să acceseze Twitter.
Potrivit sursei citate, peste trei sferturi (78%) dintre cei chestionaţi afirmă că imaginile rămân cel mai popular tip de conţinut din social media, urmaţi de tinerii (18-24 ani) care preferă videoclipurile (72%) sau stories pe Instagram (45%), persoanele cu vârste cuprinse între 35-44 ani mai atrase de live streaming (19%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani interesate de postările brandurilor preferate (44%) şi de imaginile şi videoclipuri 360 grade (29%).
Persoanele de peste 55 de ani apreciază, cu preponderenţă, articolele (61%) şi conţinutul audio (33%).
Pe segmentul de e-commerce prin reţelele de socializare, datele centralizate în studiu relevă faptul că opt din zece utilizatori de Internet din mediul urban sunt de părere că funcţia de etichetare folosită de branduri pentru comerţul electronic este utilă pentru că reduce timpul de căutare a produsului (74%) şi oferă toate detaliile despre preţ, fără a fi nevoie să acceseze site-ul web (78%).
Printre cei care au întreprins activităţi de gaming se află persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 55 de ani care au descărcat şi au jucat jocuri pe smartphone într-o măsură mai mare faţă de valul anterior (61%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani au jucat în reţea cu persoane necunoscute (39%).
Aproape două treimi (64%) dintre cei chestionaţi au susţinut că vizionează programe TV împreună cu familia, iar 41% au declarat că, în ultimul an, au urmărit programe TV sau online pentru copii mai mult decât o făceau înainte de pandemie. "De altfel, TV-ul rămâne sursa de informare principală pentru 43% dintre români, aceştia declarând că preferă mai degrabă să se uite la ştiri decât să citească informaţiile online. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au petrecut mai mult timp în faţa televizorului, activitate ce i-a apropiat mai mult de familie", se precizează în cercetare.
Studiul a fost realizat de agenţia de media Spark Foundry, prin interviuri online, pe un eşantion de 805 persoane, de sex feminin şi masculin, cu vârsta peste 18 ani, utilizatoare de Internet, din mediul urban, în perioada 8 - 15 septembrie 2021. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cerut explicaţii autorităţilor britanice în urma informaţiilor de presă din regat potrivit cărora controalele de frontieră din Marea Britanie ar viza cu precădere cetăţeni români. Publicaţia The Guardian a relatat miercuri, 14 septembrie 2021, că peste 60% dintre cetăţenii statelor Uniunii Europene opriţi şi chestionaţi de autorităţile vamale britanice, după Brexit, sunt români. Aceeaşi sursă precizează că datele oficiale ar indica faptul că în primele şase luni ale acestui an 7.249 de călători au fost opriţi la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceştia, 4.482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.
Diplomaţia de la Bucureşti afirmă că autorităţile britanice ar fi trebuit să comunice în prealabil dacă ar fi descoperit probleme cu deplasarea românilor în noile condiţii impuse de Brexit. MAE susţine că ar fi fost astfel evitate controale sistematice pe bază de cetăţenie. MAE cere o abordare proporţională şi echilibrată din partea autorităţilor britanice în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate şi similiare cu măsurile aplicate celorlalţi cetăţeni ai UE.
„Ministerul Afacerilor Externe a solicitat o abordare proporţională, echilibrată, din partea autorităţilor britanice la momentul dispunerii şi efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetăţenii români, în spiritul relaţiilor bilaterale apropiate, precum şi de o manieră similară celor dispuse şi faţă de cetăţenii celorlalte state membre UE. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cetăţenilor români în Regatul Unit în raport cu cetăţenii celorlalte state membre UE, constituie o preocupare constantă a instituţiei şi a conducerii MAE, în contextul noilor relaţii generate de ieşirea Regatului Unit din UE”, a arătat ministerul român.
Peste 5,5 milioane de cetăţeni europeni au cerut statutul de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord până pe 30 iunie 2021, data la care a expirat termenul pentru depunerea acestor cereri, în urma Brexitului, arată ultimele date ale Guvernului de la Londra, publicate joi de presa britanică. Defalcat pe naţionalităţi, cei mai numeroşi solicitanţi au fost polonezii, românii şi italienii. Potrivit The Guardian, până pe 30 iunie 1,067 milioane de cetăţeni români au cerut un statut de rezident, românii fiind pe locul doi după polonezi, care au depus 1,09 milioane de cereri.

Publicat în Mapamond

60% dintre români au un animal de companie, iar 20% spun că dețin animalele de companie de cel puțin doi ani, se arată într-un studiu Reveal Marketing Research, remis Agerpres.
Potrivit documentului citat, câinele este cel mai comun animal de companie deținut la nivelul gospodăriilor din mediul urban și rural, datele arătând că 73% dintre posesorii de animale de companie au câine, în vreme ce 57% au pisici. Topul celor mai populare animale de companie este completat de păsări papagali/canari (9%), pești (7%), broască țestoasă și hamster/ cobai/ porcușor de Guineea (3%).
Studiul analizează și locurile din care românii cumpără hrană pentru animalele de companie. Majoritatea preferă hypermarketurile/supermarketurile (78%) și magazinele specializate (55%), urmate de veterinar (20%) și de achiziția online (15%).
Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din mediul urban în ceea ce privește îngrijirea animalelor de companie pe care le dețin, întrucât 64% dintre acestea cumpără hrană de la magazinele specializate, care comercializează inclusiv produse premium. Acest lucru se poate datora puterii de cumpărare mai ridicate în zona urbană, cât și unei prezențe și diversități mai mari a serviciilor, magazinelor specializate și a cabinetelor veterinare.
Ce fac românii cu animalele de companie atunci când pleacă de acasă cu toată familia? Majoritatea găsesc soluții la familie sau prieteni (63%) sau le lasă în casă și roagă pe cineva să treacă să le dea mâncare (36%). De asemenea, o altă soluție pentru care românii declară că optează este cazarea într-un hotel special pentru ei animale (6%).
Românii vor să adopte animale de companie (57%), mai degrabă decât să le cumpere (43%).

Publicat în Pet Mania

Industria de morărit şi panificaţie este puternic afectată de creşterile enorme a preţurilor la energie electrică şi gaze, lucru care va determina scumpirea pâinii. Mai mult de atât, preţul grâului, în prezent, este cel mai mare preţ înregistrat în luna august din istorie, adică 1.100 de lei/tonă adus la moară. Până în prezent, agenţii economici din morărit şi panificaţie nu au scumpit pâinea în speranţa că grâul din noua recoltă va fi mai ieftin, dar din păcate, preţul grăului a evoluat neaşteptat.

„Se anunţă scumpiri majore la preţul pâinii, iar românii nu-şi vor mai permite nici pâinea cea de toate zilele, dar vor rămâne doar cu circul din partidele aflate la guvernare şi nici ăla nu va fi gratis! Energia electrică a crescut de la 230 de lei/MWh la 478 lei/MWh şi în aceste condiţii niciun agent economic nu va mai putea să reziste dacă nu va modifica preţurile. Pentru a nu intra în faliment şi pentru a asigura un preţ al pâinii acceptabil pentru populaţie, industria de morărit şi panificaţie are nevoie urgent de sprijin din partea statului de introducerea unei scheme de ajutor. Însă speranţele sunt infime pentru că, aşa cum ne-a obişnuit preocuparea pentru calitatea vieţii românilor nu este o prioritate când ai alegeri interne în partid şi clar nu se găsesc bani pentru nimic din ceea ce ar putea ajuta mediul economic sau populaţia”, a declarat preşedintele Comitetului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica

Tăcerea a luat sfârşit. Echipa de baschet CSM Galaţi a făcut primele mutări pentru sezonul 2021-2022. Antrenorul Florin Nini şi-a asigurat jucătorii români pe care va conta în sezonul viitor din Liga Naţională. Tehnicianul gălăţean a reuşit să-l convingă să se întoarcă acasă pe David Robert Stan, un produs 100% al Academiei Phoenix, un pivot de 203 cm şi 22 ani, care a fost transferat de la BC CSU Sibiu.
„David Stan este unul dintre jucătorii care pot progresa mult în viitorul apropiat. Am insistat ca el să se întoarcă acasă şi să poată oferi cea mai bună variantă a sa. Am încredere că David va deveni un jucător important al CSM Galaţi”, a spus antrenorul Florin Nini. David a mai jucat pentru echipa gălăţeană în perioada 2017-2019 unde şi-a făcut debutul în eşalonul de elită al baschetului românesc.
De asemenea, conducerea tehnică cu sprijinul conducerii administrative au decis să continue cu jucătorii Marius Ciotlăuş şi Vlad George Alexandru, două piese importante din angrenaj în sezonul precedent. Totodată vor fi promovaţi din pepiniera proprie, Teo Gherman şi Cristian Câmpeanu. Campania de transferări este abia la început, în zilele următoare urmând să fie anunţaţi stranierii care vor completa lotul.

Publicat în Sport
Pagina 1 din 5