Angajatorii au scos pe piaţă, în 2021, un număr mai mare de oferte de muncă pentru românii care şi-au dorit un job peste graniţe, comparativ cu 2020, cele mai multe locuri de muncă fiind disponibile în Germania, conform datelor colectate de o platformă de recrutare.
Cele mai atrăgătoare categorii au fost "Fabrici şi Depozite", "Servicii de Transport Auto" şi "Construcţii".
Numărul locurilor de muncă în străinătate, disponibile pe platforma OLX, a crescut în 2021 cu 9%, comparativ cu anul anterior. Astfel, în intervalul ianuarie - decembrie 2021, companiile au listat în platformă 15.000 de posturi libere, în comparaţie cu puţin peste 13.700, în 2020.
"Dacă facem o comparaţie cu anul 2020, cifrele obţinute de OLX în 2021 ne indică în primul rând un avans puternic al numărului de anunţuri de angajare. Acest avans, valabil inclusiv pentru ofertele de muncă în străinătate, a fost generat în principal de faptul că angajatorii au avut un nivel mai ridicat de certitudine în ceea ce priveşte evoluţia business-ului propriu, comparativ cu starea de incertitudine indusă odată cu apariţia COVID-19", a declarat Erol Abdulamit, product manager OLX Locuri de muncă.
În primele două luni din 2022, cifrele sunt comparabile cu cele înregistrate în 2021, astfel că în ianuarie şi februarie au fost disponibile în platformă aproximativ 1.200, respectiv 1.300 de joburi, pentru românii care îşi doresc să muncească peste graniţe.
Cele mai multe anunţuri au fost disponibile anul trecut în Germania, care a condus topul ţărilor cu cele mai multe oferte de muncă pe OLX, totalizând peste 6.000 de joburi. Germania s-a aflat pe poziţia fruntaşă şi în anul 2020, însă cu puţin peste 5.000 de oferte de muncă. Pe locul următor, la mare distanţă, s-a situat Franţa, cu peste 1.200 de anunţuri, urmată de Spania cu 720 de locuri de muncă şi Italia - 660. În top s-a mai aflat şi UK, cu 470 de oferte de angajare, însă cifra este mult mai mică decât în 2020, moment în care angajatorii au pus la bătaie peste 1.250 de anunţuri pe OLX.

Germania, primul loc în topul preferinţelor candidaţilor

Conform numărului de aplicări, Germania este cea care ocupă primul loc şi în topul preferinţelor candidaţilor care îşi doresc un job peste hotare. Astfel, pe parcursul anului 2021, joburile cu destinaţia Germania au primit aproximativ 82.000 de aplicaţii. Interesul este mai scăzut, însă, comparativ cu anul 2020, când candidaţii români depuneau peste 100.000 de CV-uri pentru locurile de muncă disponibile în Germania.
Următoarele locuri în topul ţărilor vizate de candidaţii români în 2021, la distanţă mică între ele, dar foarte departe de lider, au fost ocupate de Spania, cu aproximativ 8.800 de aplicări, UK, cu circa 8.600 de aplicări şi Franţa - 8.400 de aplicări. Românii au fost interesaţi şi de ofertele de angajare din Italia, astfel că aceştia au depus aproximativ 6.400 de candidaturi în 2021, precum şi de cele din Danemarca - 3.000 de aplicări.
Dintre cele aproximativ 15.000 de anunţuri de angajare în afara graniţelor României, publicate anul trecut de companiile de pe platforma OLX, cele mai multe au fost pentru oferte de muncă în domeniul "Construcţii". Astfel, circa 4.250 de oferte de muncă, respectiv 30% din totalul anunţurilor, au vizat candidaţi interesaţi de acest sector, care rămâne, ca şi în anii trecuţi, în topul domeniilor, dacă luăm în calcul numărul de joburi active.
Peste 3.200 de oferte de muncă au fost disponibile în străinătate în domeniul "Servicii de Transport Auto", care păstrează poziţia secundă din 2020, urmat de locurile de muncă din categoria "Fabrici şi Depozite", sector în care au fost active peste 3.100 de anunţuri de angajare.
În primele două luni din 2022, se observă că pe primul loc rămâne în continuare domeniul "Construcţii", urmat de "Fabrici şi Depozite" şi "Servicii de Transport Auto".
Per total, în 2021, românii interesaţi de un loc de muncă în străinătate au depus peste 160.000 de candidaturi pentru joburile disponibile pe OLX, iar cele mai multe au fost îndreptate către domeniul "Fabrici şi Depozite", care a rămas pe primul loc, la fel ca şi în 2020. Astfel, aproximativ 53.000 de aplicaţii au fost înregistrate de categoria "Fabrici şi Depozite", respectiv o treime din totalul candidaturilor.
Un interes crescut au avut candidaţii şi pentru domeniile "Servicii de Transport Auto", pentru care au aplicat 33.000 de persoane, precum şi pentru sectorul "Construcţii", care a înregistrat peste 28.000 de aplicaţii.
Cele mai mari salarii pentru joburile în străinătate au fost înaintate anul trecut de angajatorii care căutau personal pentru domeniul "Sănătate", unde remuneraţia medie lunară a depăşit 2.500 de euro. Această categorie conducea topul salariilor chiar şi în 2020. Aproximativ 2.000 de euro lunar au oferit angajatorii şi pentru joburile din categoriile "Construcţii", "Alte Domenii" şi "Servicii de Transport Auto".
Oferte financiare atractive au fost postate în 2021 şi pentru sectoarele "Îngrijire persoane" (1.700 de euro), "Fabrici şi Depozite" (1.560 de euro), "Agricultura şi Silvicultură" (1.550 de euro), precum şi "Hoteluri şi Restaurante" (1.540 de euro).
Anul 2022 a debutat cu oferte financiare atractive pentru candidaţii la joburile din domeniul "Sănătate", care pot câştiga până la 4.500 de euro lunar, mult peste nivelul din 2021. Angajatorii oferă remuneraţii ridicate şi pentru cei care optează pentru un job în domeniile "Construcţii", "Servicii de Transport Auto", "Îngrijire persoane" şi "Alte domenii", respectiv, în medie, peste 2.000 de euro pe lună. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Germania se află pe locul 3 în preferinţele de călătorie ale românilor, iar în 2021 au fost înregistrate peste 900.000 de înnoptări ale turiştilor români şi o creştere procentuală cu 15% faţă de anul anterior, a anunţat, miercuri, managerul de marketing pentru România al Organizaţiei Germane pentru Turism (DZT), Cristian Sallai, într-o conferinţă de presă.
"Germania este destinaţia de călătorie numărul 1 în Europa în preferinţele mai multor ţări din Europa printre care Austria, dar şi Danemarca, olandezii în principal, Polonia, Turcia, Elveţia. Şi din ţările pe care le păstorim noi, biroul nostru regional, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina au pe locul 1 în preferinţele de călătorie externe Germania. Pentru români este încă pe locul 3, dar suntem foarte mândri şi de acel loc trei pentru că ştim că din punct de vedere cultural avem bineînţeles legături mai puternice cu zona latină a Europei şi de aceea ne bucurăm să avem şi Germania în top 3 preferinţe externe ale românilor", a spus Cristian Sallai.
El a afirmat că până 2019 Germania a reuşit să aibă o creştere spectaculoasă, aproape o triplare a numărului de înnoptări pe partea vizitatorilor străini din 1993. În 2019 a fost atins pragul de 89,9 de milioane, dar în 2020 a coborât la 32 de milioane de înnoptări şi la 31 de milioane în 2021.
Organizaţia Germană pentru Turism a înregistrat peste 900.000 de înnoptări ale turiştilor români anul trecut, cu 15% mai multe decât în 2020. Aproximativ 37% dintre vizitele românilor în Germania au ca destinaţie vacanţa şi petrecerea timpului liber, 32% călătoresc în interes de afaceri şi 30% îşi vizitează prietenii şi familia.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a declarat că turismul a fost afectat în perioada pandemiei, dar şi-a exprimat speranţa că situaţia a fost depăşită şi a sosit timpul pentru noi călătorii. Peer Gebauer a afirmat că atât România cât şi Germania au multe lucruri minunate de oferit.

Germania este pionieră în turismul sustenabil

Conform unui studiu realizat de o platformă de rezervări online, 83% dintre europeni consideră călătoriile sustenabile vitale şi 61% spun că pandemia i-a făcut să îşi dorească să călătorească mai sustenabil în viitor, potrivit unui comunicat de presă al Organizaţiei Germane pentru Turism. Germania este pionieră în turismul sustenabil şi ocupă locul 2 ca destinaţie preferată de europeni pentru călătoriile în natură, acestea reprezentând cel mai popular tip de vacanţă în Germania. Interesul crescut pentru vacanţele în natură se vede şi în planurile de călătorie ale turiştilor români. Cu toate acestea, conform datelor Organizaţiei Germane pentru Turism, cei mai mulţi români (52%) călătoresc în Germania pentru vacanţe urbane şi culturale. Bugetul mediu al turiştilor români care călătoresc în Germania a fost anul trecut de 589 euro.
O treime din suprafaţa Germaniei este sub protecţie specială, ca Parc Natural sau Parc Naţional: 16 parcuri naţionale, 104 parcuri naturale, 16 rezervaţii ale biosferei UNESCO. În Germania sunt 300.000 km de trasee marcate de mers pe jos, peste 76.000 km de trasee pentru biciclete şi 350 de staţiuni balneare certificate. Aceste rute sunt întinse pe întreg teritoriul Germaniei şi sunt extrem de diverse. Traversează zone rurale sau urbane şi facilitează experienţe culturale şi culinare deosebite.
Germania dispune de una dintre cele mai eficiente infrastructuri turistice pentru turism de agrement: 14 localităţi din Germania sunt certificate ca destinaţii de călătorie sustenabile, peste 1.300 de opţiuni de cazare sunt certificate pentru o vacanţă sustenabilă şi peste 5.800 unităţi oferă cazare pentru biciclişti de tipul "Bed & Bike".
Organizaţia Germană pentru Turism (DZT) este "asociaţia turistică" naţională a Germaniei, constituită ca parteneriat public-privat cu sediul central în Frankfurt pe Main. DZT are 30 de reprezentanţe în diferite ţări. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Românii nu mai au nevoie de certificat de vaccinare şi pot intra în Grecia doar cu actul de identitate, iar personalul din vamă va fi suplimentat cu 50%, a afirmat, joi, Vasilis Kikilias, ministrul grec al Turismului, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.
"Aproape am ridicat toate restricţiile legate de pandemie. În acest moment, pentru a veni în Grecia, românii au nevoie doar de bună dispoziţie şi de paşaport, nu mai este nevoie de certificatele digitale, de teste PCR sau rapide, nu este nevoie să fii vaccinat. Românii şi ceilalţi turişti străini au nevoie doar de actul de identitate", a spus oficialul elen.
El a arătat că ştie problemele care apar la graniţă, unde se formează cozi şi oamenii sunt nevoiţi să aştepte foarte mult.
"Cunosc aceste probleme şi am discutat cu ministerul de resort din Grecia şi am decis suplimentarea cu 50% a personalului care deserveşte vămile din nord. Nu spun că nu vor fi deloc cozi şi că nu se va aştepta, dar lucrurile vor sta mult mai bine decât în trecut", a precizat Kikilias.
Potrivit acestuia, turismul şi serviciile conexe reprezintă 25% din PIB-ul Greciei.
"Turiştii români sunt foarte importanţi pentru noi. Aşteptăm în acest sezon peste un milion de turişti din România Am discutat cu reprezentanţii industriei din România şi am înţeles că Grecia va fi anul acesta principala destinaţie a românilor în afara ţării voastre", a mai spus ministrul grec.
Anul trecut, Grecia a avut venituri de 10,6 miliarde de euro din turism, dublu faţă de estimări, ca urmare a faptului că autorităţile elene au decis prelungirea sezonului până în septembrie-octombrie, aşa cum va fi şi în acest an.
"Avem zone foarte frumoase, de exemplu pentru turism religios, unde oamenii preferă să meargă mai mult în septembrie-octombrie, decât în lunile fierbinţi de vară. De asemenea, în insulele din sud este foarte cald şi în lunile de toamnă", a susţinut reprezentantul Guvernului elen.
La mijlocul lunii trecute, Grecia a anunţat că restricţiile pandemice, precum purtarea măştilor în spaţii interioare şi certificatele COVID-19, vor fi ridicate pe toată perioada turistică estivală, autorităţile urmând să ia în considerare reintroducerea lor în septembrie.
De la 1 mai până la 31 august, nu va mai fi necesară prezentarea certificatelor de vaccinare anti-COVID-19 sau de trecere prin boală pentru accesul în spaţii interioare sau deschise, cum ar fi restaurantele. La acea dată, autorităţile luau de asemenea în considerare ridicarea cerinţei de prezentare a certificatul digital al UE privind COVID pentru a intra în această ţară.
În plus, purtarea măştilor în spaţii interioare nu va mai fi obligatorie de la 1 iunie. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Aproape jumătate dintre români (47%) sunt deschişi în a avea colegi de muncă refugiaţi ucraineni, arată rezultatele unui sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
Pe de altă parte, conform BestJobs, 36% dintre respondenţi au spus că nu şi-ar dori să aibă în echipă cetăţeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns.
Totuşi, 45% din totalul celor chestionaţi afirmă că angajarea refugiaţilor ucraineni nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea deficitului mare al forţei de muncă înregistrat, în prezent, în România, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alţi 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parţial problema deficitului forţei de muncă.
În ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă, un sfert dintre români (25%) au menţionat că se simt ameninţaţi de faptul că ucrainenii ar putea să le ia locul de muncă, iar mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. În acelaşi timp, 36% dintre participanţii la sondajul BestJobs au declarat că angajarea unor candidaţi ucraineni nu ar funcţiona pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opţiune bună. Dintre aceştia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediaţi actualii angajaţi, iar 31% au precizat că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toţi candidaţii şi să nu se facă discriminare.
Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajaţii români au menţionat, în proporţie de 47%, suportul în înţelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română şi/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajaţii ucraineni ar putea fi suportul în înţelegerea sarcinilor de lucru (28%) şi o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel şi nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.
De asemenea, dintre angajatorii care răspuns la sondaj, 40% au afirmat că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componenţă ucraineni, este creşterea productivităţii, iar alţi 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare şi perspective diferite.
"În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componenţă persoane ce provin dintr-o altă cultură şi dintr-un alt spaţiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine şi cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulaţie internaţională sau nu îşi cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferenţele privind modul de lucru şi integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăţilor sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componenţă ucraineni", se arată în concluziile cercetării.
Totodată, şase din zece (60%) dintre reprezentanţii echipelor de Resurse Umane susţin că firma pentru care lucrează are, în prezent, poziţii deschise pentru refugiaţii ucraineni şi tot atâţia că angajaţii lor sunt deschişi la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiaşi echipe.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 11 - 27 aprilie, pe un eşantion de 934 de utilizatori de Internet din România. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Peste jumătate dintre românii din mediul rural consumă pâine zilnic, în comparaţie cu doar o treime dintre cei care locuiesc în mediul urban, iar cinci din zece persoane au afirmat că vor prepara cozonacul de Paşte în casă, conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, publicat marţi.
Cercetarea de specialitate relevă faptul că franzela (42%), alături de pâinea feliată/ambalată (41%) şi pâinea albă (39%) sunt cele mai populare produse de panificaţie incluse în dieta zilnică a românilor. De altfel, acestea sunt şi produsele pentru care 84% dintre români au resimţit în cea mai mare măsură creşterea preţurilor, comparativ cu anul anterior.
În ceea ce priveşte românii de la oraş, pâinea neagră/integrală/cu seminţe este consumată zilnic de către 19% dintre aceştia în mai mare măsură, faţă de persoanele din mediul rural (14%).
Potrivit sursei citate, locuitorii din mediul rural consumă în fiecare zi mai multă pâine decât persoanele din mediul urban, iar diferenţe semnificative se pot observa atât în cazul franzelei (urban: 35%, rural: 51%), cât şi în cazul pâinii albe (urban: 32%, rural: 49%).
Categoria celor mai puţin populare produse de panificaţie în rândul românilor cuprinde ciabatta şi foccacia, care nu sunt consumate niciodată de către 40% dintre români.
Pe de altă parte, 95% dintre respondenţi au declarat că mănâncă, cel puţin o dată pe an, cozonac. Jumătate dintre cei chestionaţi au spus că vor prepara cozonacul pentru Paşte în casă, în mai mare măsură persoanele din mediul rural (56%).
Totodată, comparativ cu anul trecut, proporţia celor care declară că vor cumpăra dintr-un magazin cozonacul a crescut cu cinci procente, până la 42%. Dintre aceştia, cei mai mulţi (44%) vor cumpăra cozonaci de la supermarket/hypermarket. În acelaşi timp, ponderea persoanelor care preferă să cumpere cozonac de la brutărie s-a majorat de la 33% la 37%, de la an la an.
Pe acest segment, opt din zece români optează pentru branduri şi reţete româneşti, în mai mare măsură persoanele peste 55 de ani (90%), dar şi cele din mediul rural (84%). Procentul persoanelor care preferă reţete sau branduri internaţionale a scăzut faţă de anul anterior, de la 28% la 21%.
"Comparativ cu studiul Reveal Marketing Research derulat anul anterior, românii preferă în măsură semnificativ mai mică să prepare produse de panificaţie în casă, procentul celor care declară că preferă să le cumpere crescând cu 9 procente, de la 48% (2021) la 57% (2022). Persoanele din mediul rural - care, în general, dispun de venituri mai mici şi/sau sunt mai orientate către tradiţie - prepară în mai mare măsură produse de panificaţie în casă (38%), comparativ cu persoanele din mediul urban (23%)", se menţionează în studiu.
În topul preferinţelor pentru produse de panificaţie preparate în casă se clasează cozonacul (39%), urmat de pâine (16%). Principalele motive pentru care românii nu prepară produse de panificaţie în casă sunt reprezentate de faptul că reţeta durează prea mult (57%) şi că este prea complicată (34%).
În 2021, principalul impediment se referea la faptul că produsele din comerţ erau considerate mai bune (49%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 4 - 7 aprilie 2022 pe un eşantion de 1.008 persoane cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban şi rural. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Aproape două treimi dintre români (63%) vor continua să utilizeze maşina personală va mijloc de transport zilnic, în următorii doi ani, arată studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, publicat luni.
În prezent, maşina personală continuă să fie mijlocul de transport zilnic preferat de 40% dintre români, în timp ce consumatorii din România sunt dispuşi să plătească în plus pentru o maşină dotată cu diverse sisteme bazate pe tehnologie, în special pentru creşterea siguranţei (91%), cu motorizare alternativă, electrică sau pe baterie (89%), şi cu dispozitive pentru conectare (87%).
Totuşi, chiar dacă românii ar plăti mai mult pentru o maşină electrică decât pentru una cu motor cu combustie internă, 70% se aşteaptă să se încadreze într-un interval de preţ de până în 100.000 de lei pentru un astfel de autovehicul.
În acelaşi timp, şapte din zece participanţi din România sunt de acord să ofere acces la datele personale colectate cu ajutorul tehnologiei de bord dacă acestea sunt utilizate pentru actualizarea informaţiilor referitoare la siguranţa rutieră şi pentru prevenirea accidentelor (74%), pentru raportări legate de funcţionarea maşinii (71%), pentru actualizarea informaţiilor cu privire la congestiile din trafic şi rutele alternative (68%), sugestii de rute mai sigure şi indicaţii despre parcările din apropiere (câte 66% dintre sufragii).
Potrivit sursei citate, 44% dintre respondenţi au menţionat că, în această perioadă, şi-au schimbat planurile cu privire la achiziţionarea unui autovehicul. Astfel, pentru 16% schimbarea a constat în faptul că au decis să îşi cumpere o maşină personală, deşi anterior nu intenţionau, pentru a evita transportul public.
Ca modalitate de plată, românii încă preferă numerarul (55%), în timp ce doar patru din zece apelează la credit bancar sau la leasing pentru achiziţia unei maşini. De asemenea, aceştia rămân reticenţi cu privire la achiziţia unei maşini în mediul online, astfel că peste 80% optează pentru achiziţia fizică.
Referitor la criteriile de accesare a unei aplicaţii de mobilitate, pe primul loc se află preţul, urmat de uşurinţa utilizării. Pentru segmentul de persoane de peste 55 de ani, uşurinţa utilizării este pe primul loc, iar preţul, pe locul al doilea.
Studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study a fost realizat pe baza uni sondaj derulat în trimestrul patru al anului trecut, la care au participat mai mult de 26.000 de consumatori din 25 de ţări, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.
În România, Deloitte este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural, în condiţiile în care doar în cei doi ani de pandemie COVID-19, peste 250.000 de locuitori au ales să se mute din urban la ţară, relevă o analiză realizată de Frames şi Arabesque & Mathaus.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) indică faptul că, în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane.
Pe acest fond, specialiştii susţin că, în ultimii doi ani, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală. În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcţii rezidenţiale, faţă de 275.091, în ianuarie 2022, şi 377.606 mp în februarie 2021.
În luna februarie a acestui an s-au eliberat 3.542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 803.035 mp (+33,3%).
Conform analizei, în ultima perioadă, pe lista argumentelor migraţiei de la oraş la ţară, dincolo de dorinţa de avea mai mult spaţiu şi de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilităţile, cu gazele şi energia electrică.
Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede şi în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat. Astfel, de la garduri şi pavaj, gresie de exterior, instalaţii pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiţii şi instalaţii pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creştere semnificativă, iar izolarea termică se află în prim-plan.
Potrivit sursei citate, vânzările de soluţii de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor. "Dacă este să vă apucaţi de izolarea caselor, trebuie să ştiţi că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 - 40% prin pereţi, uşile 10% şi ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiş se poate pierde între 15 şi 25% din coeficientul energetic", se arată în cercetarea de specialitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Procurorii DIICOT şi ofiţeri de la DCCO - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice au efectuat, miercuri, şapte percheziţii domiciliare în judeţele Gorj şi Hunedoara, pentru destructurarea unei grupări de români care administra pagini de internet criptate, unde se lansau comenzi pentru asasinate la comandă.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, percheziţiile au loc în baza unei cereri de comisie rogatorie transmisă de către autorităţile din Statele Unite ale Americii, într-o cauză care priveşte cercetarea mai multor cetăţeni români sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la infracţiunea de omor şi spălare de bani.
La activităţi au asistat şi reprezentanţi ai Homeland Security Investigations - United States of America şi ai Ambasadei Statele Unite ale Americii la Bucureşti - Diplomatic Security Service.
"În fapt, autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii vizează activitatea unui grup infracţional organizat care a administrat pagini de internet pe care erau postate oferte pentru servicii de contractare asasinate la comandă. Aceste site-uri erau accesibile numai prin intermediul unei reţele care foloseşte programe informatice care maschează traficul prin internet al utilizatorilor, prin criptarea şi direcţionarea traficului prin relee intermediare. Site-urile păreau să accepte plata serviciilor exclusiv în monedă electronică. Autorităţile din Statele Unite ale Americii au stabilit că acest grup este format din cinci sau mai multe persoane aflate pe teritoriul României, care a acţionat în mod coordonat pentru administrarea site-urilor respective şi în vederea spălării sumelor de bani obţinute în urma comiterii infracţiunilor de instigare la omor", spune DIICOT.
Prejudiciul produs în acest caz este de aproximativ 500.000 de euro.
În urma percheziţiilor domiciliare efectuate au fost descoperite şi ridicate calculatoare, telefoane, înscrisuri care prezintă interes pentru cauză şi a fost indisponibilizată suma de 30.000 de lei.
Persoanele faţă de care au fost emise mandate de aducere (5 suspecţi şi 4 martori) au fost conduse la sediul unităţilor de poliţie pe raza cărora au fost efectuate percheziţiile domiciliare, în vederea audierii şi continuării cercetărilor.
Activităţile au fost efectuate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul DCCO - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, SCCO Gorj, SCCO Hunedoara şi al jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Craiova şi Grupării Mobile de Jandarmi Alba. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia de Operaţiuni Speciale. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Situaţia din Ucraina a afectat psihic 90% dintre români şi a schimbat rutina a 70%, conform unui studiu desfăşurat online în cadrul campaniei "Luna Asigurărilor de Sănătate", la care au participat 2.105 respondenţi.
Astfel, doar 13% dintre participanţii la sondaj au declarat că situaţia din Ucraina nu le-a afectat deloc starea psihică. În schimb, 34% estimează că au fost afectaţi negativ "într-o oarecare măsură", 27% - într-o mică măsură, iar 19% - într-o mare măsură de conflictul din ţara vecină.
De asemenea, 36% dintre respondenţi estimează că rutina lor zilnică sau obiceiurile lor sănătoase le-au fost afectate într-o mică măsură, 30% - într-o oarecare măsură, iar 11% - într-o mare măsură de această situaţie. 26% dintre participanţii la sondaj au declarat că nu au fost afectaţi deloc de conflictul din Ucraina.
Starea psihică a românilor a fost afectată, de asemenea, şi de pandemia de COVID-19: doar 12% dintre participanţii la sondaj au declarat că pandemia COVID-19 nu le-a afectat deloc starea psihică. 32% estimează că au fost afectaţi negativ "într-o oarecare măsură", 30% - într-o mică măsură, iar 24% - într-o mare măsură.
Studiul privind sănătatea individuală, desfăşurat online în perioada 1 - 11 martie 2022, a vizat atât aspecte privind sănătatea fizică, cât şi cea mintală şi a inclus două etape distincte: un chestionar pe care respondenţii au fost rugaţi să îl completeze zilnic, timp de 10 zile, care a urmărit să evalueze obiceiurile sănătoase din viaţa de zi cu zi ale participanţilor; respectiv un al doilea chestionar, transmis la finalul celor 10 zile, cu rol de autoevaluare a participării la studiu, dar şi având ca obiectiv să identifice modul în care respondenţii s-au poziţionat faţă de situaţia din Ucraina, respectiv pandemia de COVID-19 - doi factori care pot avea un puternic impact asupra sănătăţii mintale.
Pe timpul celor 10 zile iniţiale de studiu, au fost urmărite mai multe aspecte şi obiceiuri zilnice referitoare la ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos.
Studiul a avut ca obiective descoperirea obiceiurilor zilnice ale românilor în ceea ce priveşte anumite aspecte ale sănătăţii individuale, fizice şi mintale, pe baza unei medii de 10 zile; identificarea de potenţiale variaţii ale răspunsurilor în decursul celor 10 zile, prin identificarea de potenţiale trenduri clare crescătoare sau descrescătoare şi identificarea unei modificări a pragurilor de 5% sau mai mult la finalul studiului, comparativ cu începutul studiului, ca rezultat al unei tendinţe crescătoare sau descrescătoare; identificarea de potenţiale îmbunătăţiri/ ameliorări ale obiceiurilor ca rezultat al participării la studiu, care a determinat o atenţie zilnică - timp de 10 zile -, la câteva aspecte esenţiale ale unei vieţi sănătoase.
Pe baza mediilor răspunsurilor înregistrate în cele 10 zile de studiu, a fost alcătuită o imagine de ansamblu asupra câtorva dintre obiceiurile zilnice ale românilor. Astfel, în medie , 16% dintre români declară că mănâncă sănătos, iar 60%, destul de sănătos. În contrast, 20% estimează că nu mănâncă foarte sănătos, iar 3% nu mănâncă deloc sănătos. Majoritatea românilor consumă 1-2 tipuri de fructe sau legume crude pe zi (36% din respondenţi), în timp ce 24% dintre ei mănâncă 2-3 tipuri. 16% consumă fructe şi legume doar în formă gătită, în timp ce 12% declară că nu includ deloc fructe sau legume în alimentaţia zilnică.
În ceea ce priveşte mişcarea, în medie, 18% dintre români declară că, zilnic, nu fac mişcare aproape deloc (sub 2.000 de paşi), în timp ce, la polul opus, pentru 8% dintre ei, mişcarea zilnică este de nivel intens. 27% fac zilnic un nivel satisfăcător de mişcare, echivalent cu 5.000 de paşi, 24%, un nivel redus (între 2.000 - 5.000 de paşi), iar 23%, un nivel mediu, echivalent cu 10.000 de paşi. 51% dintre respondenţi consideră că mişcarea pe care o fac zilnic este suficientă pentru nevoile lor.
În ceea ce priveşte calitatea somnului, în medie 42% dintre respondenţi estimează că au o calitate bună a somnului, în timp ce 25% o consideră satisfăcătoare, iar 22% - foarte bună. 9% au o calitate nesatisfăcătoare a somnului, iar 3%, foarte slabă.
În medie, 48% dintre respondenţi afirmă că au o stare de sănătate fizică bună, 26% - satisfăcătoare, iar 18%, foarte bună. Pe de altă parte, 6% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă. De asemenea, 48% dintre respondenţi au o stare de sănătate mintală bună, 22% - satisfăcătoare, iar 24%, foarte bună. Pe de altă parte, 4% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă.
Una dintre cele mai importante concluzii este faptul că, pe măsură ce oamenii sunt mai atenţi cu aspectele privind un stil de viaţă sănătos, aceştia tind să îşi îmbunătăţească anumite obiceiuri. Concluzia este evidenţiată atât de tendinţele înregistrate pe parcursul celor 10 zile, cât şi de declaraţiile respondenţilor acordate după încheierea studiului.
Campania naţională de educaţie financiară şi de informare "Luna Asigurărilor de Sănătate" este iniţiată de APPA - Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor, iar ediţia din 2022 s-a desfăşurat cu sprijinul UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Un sondaj realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde arată că doar 26% din români ar rămâne în ţară ca să o apere în cazul unui conflict militar.
La întrebarea „Dacă România ar fi atacată aţi rămâne în ţară pentru a o apăra?”, au răspuns "Da" doar 26% din cei intervievaţi, 48% au răspuns "Nu", 20% au spus că "Nu pot aprecia", iar 6% nu au răspuns la întrebarea de sondaj, potrivit Antena 3.
Ce motive au invocat românii pentru a nu pune mâna pe armă: neîncrederea în administraţia din România; faptul că ţara nu a făcut nimic pentru ei; teama că liderii politici nu se ridică la nivelul vremurilor pe care le trăim.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 25-28 februarie 2022, prin metoda CATI; marja de eroare: 3,4%. În Ucraina, peste 140.000 de oameni s-au întors în ultima perioadă în ţară pentru a se înrola.

Publicat în National
Pagina 1 din 7